Acţiune în declararea simulaţiei

Hotărâre **** din 21.06.2019


Cod ECLI ECLI:RO:***

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. ...............

DECIZIA CIVILĂ .......... A

Şedinţa publică din data de 10.06.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – VLAD ŢARI

JUDECĂTOR – TATIANA SEVERIN

GREFIER – GEORGETA IONIŢĂ

Pe rol, se află pronunţarea asupra cererii de apel formulată de apelanţii pârâţi ............... în contradictoriu cu intimatul reclamant ..................., împotriva sentinţei civile nr. ............... pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. .....................

Dezbaterile asupra apelului şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 03.06.2019, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 10.06.2019, când a decis următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând, asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr.............., pronunţată în dosarul nr. .............., Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a admis cererea formulată de reclamantul ..................., în contradictoriu cu pârâţii ...............; a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare nr.................. la BNPA ................; a obligat pârâţii, în solidar, la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de ............. lei; a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâţilor de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. 

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut urmatoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti la data de ................ sub nr............... reclamantul .............., în contradictoriu cu pârâţii ................., a solicitat instanţei, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să constate caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr................ la Biroul Notarilor Publici Asociaţi „...............” în sensul că acesta este realizat prin interpunere de persoane, având ca obiect imobilul situat în comuna .................., întabulat în CF nr............ Cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a învederat faptul că, în data de ..........., acesta împreună cu mama sa - ................, în calitate de fidejusori, debitori principali fiind pârâţii ......................, având calitatea de creditor, au semnat contractul de credit de consum şi fidejusiune nr. .....................

După semnarea contractului, pârâţii au intrat în posesia întregii sume de bani, iar după o anumite perioadă au încetat să mai plătească ratele, reclamantul fiind cel care a plătit ratele în continuare.

Reclamantul a mai precizat că a reuşit să-şi recupereze sumele de bani plătite, numai după ce a fost pronunţată sentinţa civilă nr........... de către Judecătoria Sector 4 Bucureşti, în dosarul nr...............

Reclamantul a mai învederat că pârâţii au vândut singura proprietate pe care o deţineau către celălalt pârât – ..............., fiul acestora, cu puţin timp înainte să aibă loc vânzarea la licitaţie publică a imobilului unde acesta împreună cu mama sa locuiau.

Reclamantul a arătat că executorul judecătoresc a emis la data de ............ somaţia prin intermediul căreia erau înştiinţaţi că, în cazul în care nu achită întregul debit, se va trece la vânzarea imobilului, urmând să fie evacuaţi.

A mai învederat că pe data de ............. s-a emis raportul de evaluare nr.............. de către evaluator, astfel că executorul judecătoresc a putut să stabilească o dată certă la care urma să aibă loc licitaţia imobiliară.

Reclamantul a mai precizat că pârâţii au înţeles gravitatea situaţiei şi au hotărât să scoată bunul din patrimoniul său, în frauda creditorilor, vânzându-l fiului lor, respectiv pârâtului .....................

Reclamantul a învederat că la data de ............ imobilul a fost adjudecat, iar acesta împreună cu mama sa au fost nevoiţi să evacueze imobilul.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art.1289 N.C.C.

Reclamantul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâţilor, proba testimonială.

Ataşat cererii, reclamantul a depus înscrisuri (filele 5-40).

La solicitarea instanţei, reclamantul a depus extras de carte funciară cu privire la imobil.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de .............. lei (fila 48).

La data de ............. pârâţii au depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii, ca neîntemeiată.

Pârâţii au arătat că prin sentinţa civilă nr.............. au fost obligaţi, în solidar, pârâţii ................, la plata către reclamant a sumei de .................. euro.

Pârâţii au învederat că acţiunea ce a format obiectul dosarului nr.............. a fost promovată de către acelaşi reclamant la finele anului ......., sentinţa civilă nr........... fiind pronunţată în luna ............., apelul fiind soluţionat prin decizia civilă nr................, în timp ce actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.............. a fost perfectat şi încheiat la data de ..............., deci cu câteva luni înainte de promovarea cererii ce a reprezentat obiectul dosarului nr..........................

Pârâţii au mai învederat că nu se poate vorbi de existenţa unui act secret, de vreme ce contractul de vânzare-cumpărare ce formează obiectul prezentului dosar a fost încheiat la notar, a fost înregistrat la toate organele competente, ceea ce permitea cunoaşterea acestuia de către orice persoană interesată.

Pârâţii au arătat că, la momentul perfectării vânzării-cumpărării, imobilul ce formează obiectul contractului nu era grevat de sarcini, ipotecat sau urmărit, nu forma obiectul altui litigiu.

Au mai precizat că scoaterea la licitaţie a apartamentului a avut loc în data de ............., iar contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.......... a fost încheiat în data de ............., astfel că nu se poate afirma că au cunoscut situaţiile ce se vor derula în viitor după data de ...............

Pârâţii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba testimonială şi interogatoriul reclamantului.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Potrivit extrasului de carte funciară pentru informare emis de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti – Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 6 (fila .............), coproprietari ai imobilului apartament nr................. din ................. erau .................., conform cotelor deţinute de fiecare dintre aceştia, fiind notată somaţia de plată din dosarul de executare nr.................. pentru suma de .......... euro + .................. lei, în conformitate cu dispoziţiile art.902 alin.17 C. Civil în favoarea .......................

Potrivit procesului-verbal de licitaţie imobiliară încheiat în data de ............., ora ........... de către ........., la această dată a fost vândut la licitaţie publică imobilul apartament nr........... situat în ...................., identificat cu nr. Cadastral .............. (număr cadastral vechi ..............), întabulat în cartea funciară nr.............. a Municipiului Bucureşti, sector 6, compus din două camere şi dependinţe, confort 1, în suprafaţă utilă de ........... m.p., din acte, sau de ........... m.p. din măsurătorile cadastrale şi o suprafaţă totală de aproximativ ................ m.p. (inclusiv logie) împreună cu cota parte indiviză de .............% din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi cota indiviză echivalentă suprafeţei de ............ m.p. din terenul pe care se află edificat blocul.

Prin sentinţa civilă nr.................. pronunţată de Judecătoria Sector 4 Bucureşti în dosarul nr.................., definitivă prin decizia civilă nr.................. pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a –V-a Civilă, a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale active, a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru pretenţiile de ........... euro achitaţi la data de .............., fiind respinse aceste pretenţii ca fiind prescrise, a fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul ..................... în contradictoriu cu pârâţii ................, fiind obligaţi pârâţii la plata sumei de .......... euro, în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii şi la suma de ............... lei cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinţei civile nr........................ instanţa a reţinut, printre altele, că pârâţii ....................... au încheiat în calitate de debitori contractul de credit de consum şi fideiusiune nr................, în acest contract fiind părţi, în calitate de fideiusori, reclamantul şi numita .............., care este mama reclamantului şi a pârâtei .................. A mai reţinut că reclamantul, în calitate de fideiusor, a achitat suma de ............ euro. În considerentele aceleiaşi sentinţe s-a mai reţinut că nu pot fi primite apărările pârâţilor legate de o pretinsă convenţie dintre părţi referitoare la ieşirea din indiviziune şi legate de achitarea ratelor de numita ................, deoarece nu s-a probat încheierea unei convenţii în acest sens. S-a mai reţinut că “pârâţii au susţinut faptul că între părţi s-a încheiat o convenţie prin care reclamantul şi numita ............. îşi asumau obligaţia de plată a ratelor împrumutului, iar pârâta ..................... dobândea în acest fel un beneficiu material echivalent cu sulta la care ar fi fost îndreptăţită în urma partajului imobilului rămas moştenire de pe urma autorului ei, autor comun cu reclamantul şi ....................., imobilul rămânând doar în coproprietatea acestora din urmă... Prin urmare, instanţa nu poate reţine că acea convenţie, care implica şi ieşirea din indiviziune, a fost încheiată, de vreme ce ieşirea din indiviziune nu a fost realizată.”

La data de ................... a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr................... la BNPA ...................., între ..................., pe de o parte, în calitate de vânzători şi ......................, de cealaltă parte, în calitate de cumpărător cu privire la imobilul situat în ....................., întabulat în CF nr........... a localităţii ................ (ce provine din C.F. vechi ..........., care la rândul său provine din conversia de pe hârtie a C.F. nr..............), format din teren intravilan în suprafaţă de ............ m.p. (............. m.p. din măsurători), tarlaua ........, parcela ................, având număr cadastral ............. (număr cadastral vechi ...............), teren din care suprafaţa de ............... m.p. are categoria de folosinţă arabil şi suprafaţa de ............. m.p. are categoria de folosinţă curţi construcţii, precum şi din construcţia C1 – edificată pe teren, având număr cadastral ............ – C1 (număr cadastral vechi ..............), formată din locuinţă parter, având o cameră, bucătărie şi baie.

Pentru a exista simulaţie trebuie îndeplinite condiţiile acesteia, care se desprind din analiza coroborată a dispoziţiilor art.1289 şi urm. Cod Civil, respectiv existenţa actului secret, existenţa actului public şi existenţa acordului simulatoriu.

În ceea ce priveşte prima condiţie, aceea a actului secret, instanţa reţine că acest act secret nu este obligatoriu să fie materializat într-un înscris, ci trebuie să existe în sens de „negotium”, adică de operaţiune juridică reală care produce adevărate efecte între părţile contractante, deci poate fi încheiat şi verbal.

Instanţa mai reţine că o condiţie esenţială pentru a ne afla în prezenţa simulaţiei este aceea ca actul secret (contraînscrisul) să fie încheiat concomitent sau, eventual, înainte de încheierea contractului aparent.

Potrivit dispoziţiilor art.1292 Cod Civil “dovada simulaţiei poate fi făcută de terţi sau de creditori cu orice mijloc de probă.”

Conform dispoziţiilor art.1292 Cod Civil, terţii, cum este şi cazul reclamantului, pot proba existenţa convenţiei (ca negotium iuris) prin orice mijloc de probă, inclusiv martori, interogatoriu şi prezumţii, deoarece pentru ei simulaţia este un simplu fapt.

O formă a simulaţiei este fictivitatea sau simulaţia totală. În acest caz, actul aparent este lipsit de orice conţinut juridic real, el fiind anihilat total de acordul simulatoriu secret. În această formă a simulaţiei, părţile convin să considere practic ca inexistent contractul aparent, ele dorind doar să creeze aparenţa operaţiunii juridice. Este cazul vânzării fictive cu scopul de a sustrage bunurile de la urmărire.

Din analiza coroborată a probelor administrate în cauză, instanţa a reţinut caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr............. din ................ de BNPA .................. care a avut loc între pârâţii ........................ (în calitate de vânzători) şi pârâtul ............. (în calitate de cumpărător) cu privire la imobilul situat în ................., întabulat în CF nr.................. a localităţii .................. (ce provine din C.F. vechi ................, care la rândul său provine din conversia de pe hârtie a C.F. nr..............), format din teren intravilan în suprafaţă de .............. m.p. (............. m.p. din măsurători), tarlaua ............., parcela ............., având număr cadastral .......... (număr cadastral vechi .........), teren din care suprafaţa de ........... m.p. are categoria de folosinţă arabil şi suprafaţa de ....... m.p. are categoria de folosinţă curţi construcţii, precum şi din construcţia C1 – edificată pe teren, având număr cadastral .......... – C1 (număr cadastral vechi ...........), formată din locuinţă parter, având o cameră, bucătărie şi baie.

În primul rând, instanţa a reţinut că, pe de o parte, pârâţii au declarat că ............. a avut suma de .......... euro din propriile economii şi suma de .............. euro a primit-o de la bunicii paterni (răspunsul pârâtului ............ la interogatoriul administrat din oficiu, răspunsul la interogatoriu al pârâtului ................), iar pe de altă parte, pârâta ................ a declarat că o parte din banii primiţi ca urmare a vânzării imobilului au fost folosiţi pentru achitarea datoriilor către alte persoane fizice, printre acestea numărându-se şi soacra sa.

Or, pare lipsit de logică ca mama, respectiv soacra şi bunica pârâţilor să-i dea pârâtului ................ o sumă de bani pentru a achiziţiona imobilul de la părinţii acestuia, urmând ca apoi pârâţii .............. să-i restituie acesteia parte din banii primiţi în urma vânzării în contul unor datorii pe care le aveau către această persoană.

Din analiza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.............. de BNPA ........................ (filele ..............) instanţa a reţinut că pârâtul .............. a achitat celorlalţi doi pârâţi suma de ................. euro în momentul perfectării acestei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare.

De asemenea, din declaraţiile pârâţilor ................... instanţa mai reţine că aceştia i-au vândut pârâtului ................, în aceeaşi perioadă, şi un autoturism ............... cu suma de ........... euro, autoturism pe care apoi ................ l-a vândut bunicii paterne.

Din CV-ul pârâtului .................... instanţa a reţinut că acesta a avut calitatea de elev în cadrul .................... în perioada ................., acesta începând să lucreze abia în luna ..............la ........ .......... Potrivit deciziei de impunere anuală pe anul ................ pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pârâtul ............. datora contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru venituri în cuantum de ............. lei prevăzute la capitolul III al titlului IX^2 din Codul Fiscal.  Se creează prezumţia că, la data perfectării antecontractului de vânzare – cumpărare cu privire la imobilul ce face obiectul dosarului (..........), acesta nu ar fi putut avea suma de ............... euro din propriile economii, în condiţiile în care nu a avut o activitate remunerată anterior acestei date, fiind încă elev. Ba mai mult, pe lângă cei ........... euro pentru achiziţionarea casei a avut şi suma de .............. euro pentru achiziţionarea maşinii şi alte sume de bani cu care să-şi ajute părinţii. Este adevărat că martorul ........... a declarat că pârâtul .................. a economisit bani deoarece a lucrat la mare, a făcut masaje, dar, chiar şi în aceste condiţii nu pare plauzibil ca un tânăr care abia împlinise 18 ani la data achiziţionării locuinţei să fie dornic să cumpere o locuinţă nefinalizată, în alt judeţ decât cel de domiciliu, cu atât mai mult cu cât martorul a afirmat că dorea să-şi cumpere o locuinţă deoarece stătea cu prietena lui în chirie în Bucureşti. Or, în condiţiile achiziţionării locuinţei în judeţul Dâmboviţa, pârâtul ............ ar fi continuat să locuiască cu chirie în Bucureşti.

Din analiza notelor de şedinţă depuse de pârâţi la data de .............. (filele ...........), pct.......... instanţa a reţinut că aceştia au precizat că “în cazul în care nu vindeam bunul nostru pe suma de ............. euro acesta ar fi fost vândut de către ............ sau de către ..............., succesoarea în drepturi, în procedura de executare silită la un preţ mai mic şi, în nici un caz, reclamantul nu şi-ar fi valorificat creanţa deţinută împotriva pârâţilor ....................”

În ceea ce priveşte apărările pârâţilor, instanţa a reţinut că reclamantul are interesul să se constate caracterul simulat al contractului în condiţiile în care imobilul apartament nr....... situat în ....................., al cărui coproprietar este a fost vândut la licitaţie publică pentru recuperarea de către ............ a creanţei izvorâtă din contractul de credit de consum şi fidejusiune nr................. încheiat în data de ................... şi contractul de ipotecă nr.................

Chiar dacă dosarul nr................ aflat pe rolul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti nu este soluţionat, fiind în prezent suspendat, nu se poate susţine că reclamantul nu ar avea interesul şi calitatea de a promova prezenta acţiune, de vreme ce acesta pretinde că a fost prejudiciat prin vânzarea la licitaţie publică a bunului imobil, urmărind ca, prin intermediul acţiunii ce face obiectul dosarului nr.............. să-şi recupereze prejudiciul pretins a–l fi suferit, în cazul în care ar avea câştig de cauză.

Instanţa a constatat că pârâţii se referă la faptul că reclamantul nu are calitatea de creditor chirografar, calitate pe care ar putea să o dobândească doar dacă ar avea câştig de cauză în dosarul nr................., însă pentru a se invoca simulaţia nu este obligatoriu ca persoana interesată să aibă calitatea de creditor, titularii acţiunii în simulaţie putând fi orice terţi interesaţi, interes pe care şi reclamantul l-a invocat şi probat, sancţiunea fiind inopozabilitatea faţă de aceştia a actului.

Faţă de cele anterior reţinute, instanţa a admis cererea de chemare în judecată şi a constatat caracterul simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat cu nr............... la BNPA ................, cu privire la imobilul situat în ..............., întabulat în CF nr.71293 a localităţii ................ (ce provine din C.F. vechi ..............., care la rândul său provine din conversia de pe hârtie a C.F. nr...............), format din teren intravilan în suprafaţă de ........... m.p. (............... m.p. din măsurători), tarlaua ................, parcela ................., având număr cadastral ............. (număr cadastral vechi ...........), teren din care suprafaţa de ............ m.p. are categoria de folosinţă arabil şi suprafaţa de ........... m.p. are categoria de folosinţă curţi construcţii, precum şi din construcţia C1 – edificată pe teren, având număr cadastral ............ – ............ (număr cadastral vechi ..............), formată din locuinţă parter, având o cameră, bucătărie şi baie.

Faţă de soluţia dată cererii, instanţa a admis şi capătul de cerere constând în obligarea pârâţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de ........ lei constând în taxă judiciară de timbru .......... lei (factură depusă la fila ..........) şi onorariu de avocat ............ lei.

Instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea pârâţilor privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva sentinţei civile de mai sus, în termen legal au formulat apel pârâţii .....................

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a III-a Civilă la data de ....................

Apelanţii consideră netemeinică şi nelegală sentinţa pronunţată, motiv pentru care solicită ca instanţa, prin raportare a susţinerilor la probatoriul administrat să admită apelul sub toate aspectele sale, consecinţa fiind anularea hotărârii supusă căii de atac cu toate consecinţele ce decurg din aceasta.

S-a considerat că pârâţii au încercat fraudarea creditorilor, aspect ce din punct de vedere probator l-au considerat şi îl susţin inexistent în cauză, reţinând ca argumente considerentele de mai jos ce se constituie în tot atâtea motive ale netemeiniciei şi nelegalităţii soluţiei apelate şi anume:

În primul rând sunt convinşi de faptul că s-a putut observa menţiunea existentă în pagina 1 a hotărârii respective, alin. 6, faptul că însuşi reclamantul, intimatul în prezenta cauză, a precizat expres intrarea în posesia întregii sume de bani datorată de către pârâţii .............. în baza pronunţării sentinţei civile nr. ........ de către Judecătoria Sector 4 în dosarul ..............

Probatoriul demonstrează clar faptul că părţile prezentei cauze, cu excepţia pârâtului ........... la care se adaugă şi ............., indiferent de calităţile acestora în realizarea contractului de împrumut, aveau obligaţii egale în raport cu banca ..............., trebuind să achite suma de bani realizată prin împrumutul din anul 2007.

În acelaşi timp, probatoriul administrat scoate în evidenţă faptul că proprietari ai imobilului scos la vânzare-cumpărare prin licitaţie şi vândut în data de .............. a reprezentat coproprietatea reclamantului, a pârâtei ............. şi a lui ................, astfel încât această vânzare la licitaţie a afectat în totalitate drepturile acestora şi nicidecum doar drepturile reclamantului chiar dacă au obţinut prin vânzare-cumpărare drepturile litigioase ale lui .............. (atât mama sa cât şi a pârâtei ...................), toţi 3 fiind coproprietari asupra imobilului aflat în discuţie.

Având aceste date rezultă clar din probatoriul administrat şi observând faptul că actul de vânzare-cumpărare realizat între pârâţi şi autentificat sub nr. .......... a fost încheiat în data de ............., după ce în prealabil între aceleaşi părţi, apelanţii prezentei cauze, a fost încheiat tot în formă autentică o promisiune de vânzare sub nr................ moment la care a şi fost plătit preţul, cumpărătorul îndeplinindu-şi principala obligaţie, în mod cert pârâţii apelanţi nu aveau nicio datorie faţă de reclamant şi nu puteau prevedea pentru viitor o eventuală datorie, la care trebuie adăugat şi faptul că imobilul supus vânzării nu era grevat de nicio sarcină, situaţie pe temeiul căreia din punct de vedere juridic vânzarea cumpărarea de către apelanţii ................ către pârâtul .................. a fost şi este perfect legală.

În mod cert operaţiunea juridică a vânzării imobilului din satul ............ nu a reprezentat şi nu reprezintă o fraudare a intereselor vreunui creditor, mai cu seamă a reclamantului .................... care nu deţine nici în momentul de faţă vreun titlu executoriu ce prevede în sarcina pârâţilor o obligaţie financiară certă, lichidă şi exigibilă.

Într-adevăr, reclamantul a promovat o acţiune în realizarea şi acoperirea unui eventual prejudiciu, cerere ce formează obiectul dosarului ............... suspendat la această dată, tot nu există temei a constatării unei simulaţii în perfectarea actului de vânzare-cumpărare, rezolvarea dosarului suspendat acordându-i în cel mai fericit caz reclamantului o sumă de bani, respectiv o creanţă împotriva pârâţilor ...................., creanţa ce nu exista nici în ceea ce priveşte cuantumul şi nici dacă ar deveni certă, lichidă şi exigibilă.

Promovarea acţiunii ce formează obiectul dosarului .............. la care a făcut referire mai sus a reprezentat şi reprezintă o dorinţă a intimatului ............. de a primi şi beneficia de o sumă de bani substanţială din punct de vedere valoric, acreditând ideea relei credinţe din partea apelanţilor .................., deşi cunoştea în mod cert imposibilitatea acestora de a continua acoperirea datoriei faţă de banca creditoare, datorie ce urma a fi achitată de către acesta împreună cu cedenta de drepturi litigioase.

Acreditând ideea relei credinţe, intimatul ............... omite voit a ocoli sau a înlătura efectele deciziei civile pronunţată de Tribunalul Bucureşti, cu numărul ..............., hotărâre prin care s-a constatat stingerea obligaţiilor faţă de creditor sub toate aspectele sale.

Soluţia supusă căii de atac reprezintă cu siguranţă o măsură chipurile care ar reprezenta garanţia realizării şi acoperirii unei datorii viitoare, fără a se cunoaşte poziţia pretinsului debitor, dacă va achita această sumă sau va fi de acord cu executarea silită imobiliară.

Aşa cum a precizat, pârâţii ................... şi-au achitat în integralitate obligaţiile financiare stabilite printr-un titlu executoriu, respectiv sentinţa civilă .................. şi decizia civilă ........... în totalitate, respectiv .............. euro şi cheltuieli de judecată în valoare de .............. lei, astfel încât, la ora actuală nu există vreo altă datorie, vreun alt titlu executoriu ce prevede vreo obligaţie faţă de aceştia, astfel încât în temeiul art. 1290 alin. 2C.civ. Se impune a se constata faptul că prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare nr. ................... nu a fost vătămat dreptul niciunui terţ, cu atât mai puţin a vreunui creditor.

Instanţa de fond a interpretat automat şi mecanic faptul că încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu nr. ............ fiind realizată între părinţi şi copil, avem de-a face în mod direct şi nemijlocit cu o simulaţie, fără a avea în vedere menţiunile din actul respectiv privind bunul vândut, preţul stabilit, precum şi achitarea acestuia de către cumpărător.

Evident este încălcat un principiu de bază în domeniul contractelor de vânzare-cumpărare, respectiv  acela referitor  la  faptul  că  întotdeauna interpretarea contractelor de această natură se va face în vederea obţinerii şi realizării producerilor de efecte juridice şi nicidecum a înlăturării consecinţelor acestor efecte aşa cum a procedat instanţa de fond, fiindu-i mult mai simplu a prelua în totalitate susţinerile reclamantului sub toate aspectele sale.

Se impunea pentru aceeaşi instanţă de fond a avea în vedere şi poziţia cumpărătorului ................., căruia nu i se poate reţine reaua credinţă în dobândirea imobilului construcţie şi, ca atare, trebuia şi trebuie să beneficieze de toate prerogativele dreptului de proprietate ca urmare a cumpărării bunului respectiv în baza contractului ......................

Considerentele expuse şi analizate de către instanţa de fond nu pot reprezenta temei probator a soluţiei criticate întrucât chiar dacă sentinţa civilă în pagina a 3-a alin. 4 şi 5 se face vorbire despre existenţa unui act secret ce ar permite un acord simulat şi aceasta întrucât efectiv nu a existat şi nu există act secret, iar acordul existent la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare ............... a fost şi este în totalitate real, conform cu voinţa părţilor, clauzele actului fiind consecinţa bunei credinţe a acestora. Raportând aceste considerente prin coroborare cu probatoriul administrat la soluţia instanţei de fond, vă rugăm a constata temeinicia apelului şi admiţîndu-l să faceţi aplicarea prevederilor art. 480 alin. 2 C.pr.civ.

În drept: - art. 466, 467, 468, 470, 471, 478-481 C.pr. Civ.

Anexăm copii pentru comunicare, taxă timbru.

În dovedirea susţinerilor solicită proba cu înscrisuri în completarea celor depuse şi existente la dosar.

 Intimatul ........................ a formulat întâmpinare, la apelul  formulat de apelanţi impotriva sentinţei civile nr. ........ pronunţata de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, pe care a solicitat să fie respins şi menţinută sentinţa fondului ca fiind legala si temeinica.

Este legala pentru ca respecta toate legile in vigoare convergente cu speţa in cauza si este temeinica pentru ca tine cont de toate probele ce rezulta din înscrisurile, interogatoriile si depoziţia martorei propusa de apelanţi, si anume ...................

Instanţa de fond a avut in vedere comportamentul si modalitatea avuta in vedere de către apelanţi la înstrăinarea imobilului situat in ...................., intabulat in CF nr. ................., astfel:

-a fost instrainat către unicul sau fiu, paratul ..............., pe data de .................., la scurt timp după primirea somaţiei din partea BEJ,

-instrainarea a fost făcuta fara certificatul de performanta energetica, aceştia stăruind in fata notarului la autentificarea contractului de vânzare cumpărare.

-In imobilul din ....................... intabulat in CF nr. ...................., locuiesc si in prezent paraţii vânzători, comportandu-se ca adevăraţi proprietari.

Recunoaşterea din partea paraţilor, prin notele de şedinţa insusite de aceştia, ca intenţia acestora a fost de a înstrăina imobilul pentru a nu fi scos la vânzare, citez din punctul .......... din întâmpinare: „daca nu vindeam bunul acestuia nostru pe suma de .................. euro acesta ar fi fost vândut de către ........................ sau de către .................. la un preţ mult mai mic..."

Recunoaşterea ca au dorit sa vanda in frauda creditorilor rezulta si din punctul .............. din întâmpinare, astfel „....încheierea contractului de vânzare cumpărare a avut drept scop obţinerea unei sume de bani pentru achitarea unor creanţe certe, lichide si exigibile deja existente si pentru a amâna pe cat posibil demararea executării silite de către .................."

Paraţii nu au demonstrat in niciun fel faptul ca din suma de bani obţinută din vânzarea imobilului ar fi achitat vreo creanţa existenta in vederea amânării executării silite si scoaterea la licitaţie publica a apartamentului;

Declaraţia martorei .................., propusa de paraţi, rezulta faptul ca in urma vizitei acesteia la imobilul paraţilor, aceştia,inclusiv paratul .................. , aveau cunoştinţa de datoriile acumulate la banca precum si de faptul ca urma sa fie adjudecat apartamentul ipotecat si binenteles aruncarea in strada.

Paraţii au înstrăinat succesiv tot către piritul ................. si autoturismul ............. pe care ii deţineau de numai 2-3 ani si pe care l-au achiziţionat de nou, prin comanda speciala in Germania,cu suma de ................ euro, tot cu intenţia de a il scoate din patrimoniul lor, in frauda creditorilor.

Se poate lesne observa faptul ca toate actele materiale efectuate de către paraţi, duc intr-o singura direcţie, si anume intenţia lor comuna de a scoate toate bunurile din patrimoniul lor pentru a nu putea fi scoase la vânzare de către creditorii lor.

Apelul formulat si depus de către familia ................ este compus dintr-un amalgam de păreri si supoziţii subiective si contradictorii, bazate pe trunchieri si interpretări grosolane si tendenţioase ale adevărului si dovezilor rezultate in urma inscrisurilor, interogatoriilor reciproce si ale martorei solicitate de familia .............., doamna ...................

Poziţia si atitudinea familiei ............... exprimate prin apel in condiţii in care absolut toate sentinţele de pana acum au avut parte de acelaşi tratament si in care ei s-au considerat victime deşi au avut dreptul la toate caile de apărare sau atac permise de lege si de aceea nici nu voi insista aici decât cu câteva aspecte esenţiale:

-In ceea ce priveşte „reaua credinţa" a lui ............... este dovedita de faptul ca nu a spus adevărul la interogatoriu spunând ca nu avea cunoştinţa la momentul cumpărării casei din .............., de faptul ca părinţii lui, care i-au vândut imobilul, erau urmăriţi de creditori, iar aceasta minciuna a fost scoasa in evidenta chiar de martora lor ............... care a spus ca avea cunoştinţa.

-.................... nu au spus adevărul când afirma ca „nu puteau prevedea pentru viitor o eventuala datorie" in condiţiile in care ei insisi au afirmat in timpul procesului ca daca nu ar fi vândut casa din comuna ........... in timp util, aceasta ar fi putut fi executata de creditori. Mai mult, eu si mama mea ................ am fost de mai multe ori la ei la usa solicitandu-le sa-si plătească datoriile fata de noi si fata de banca si ca in caz contrar noi vom fi aruncaţi in strada.

 -In ceea ce priveşte asa zisele „obligaţii egale in raport cu banca ............. familia .............. omite ca de obicei sa spună ca sentinţa ............. din dosarul ................. a analizat si acest aspect iar sentinţa a fost clara in sensul ca nu avem obligaţii egale si ca aspectele ridicate de familia .............. cu privire la o asa zisa intelegere de preluare a ratelor de către mine si mama mea, ......................, este falsa.

-Afirmaţia familiei ............... cum ca lui ................. i-a fost afectat dreptul de proprietate cu ocazia vânzării la licitaţie a apartamentului este falsa dat fiind faptul ca aceasta deţinea .............. din apartament iar banii ridicaţi de la banca ..........., ............ euro, care au intrat si in posesia ei reprezintă de fapt intre ............. si ............. din apartament, in timp ce nu a mai rămas cu absolut nimic.

-In ceea ce priveşte dosarul ............... familia ............ minte când spune ca este suspendat, el fiind nu numai repus pe rol si ar fi fost deja si finalizat daca familia ............... nu ar fi venit cu tot felul de amânări penibile care s-au soluţionat de asemenea tot in defavoarea lor.

Probe: inscrisuri.

In drept; art. 205 si urm NCPC.

Apelanţii au depus motive de apel de ordine publică:

Conform art. 479 alin. 1 teza a doua NCPC, motivele de ordine publică pot fi invocate şi din oficiu, rezultând evident că şi apelantul poate invoca motive de apel de ordine publică în orice stare a pricinii.

Prima instanţă a depăşit limitele învestirii şale, încălcând principiul disponibilităţii

Conform art. 9 alin. 2 NCPC, obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar potrivit art. 22 alin. 6 NCPC, judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii.

Potrivit art, 20 NCPC, „judecătorul are îndatorirea să asigure respectarea şi să respecte el însuşi principiile fundamentale ale procesului civil sub sancţiunile prevăzute de lege".

Conform art, 194 NCPC, cererea de chemare în judecată va cuprinde, între altele, „arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea".

Or, de vreme ce, prin acţiunea introductivă, depusă la data de ............., reclamantul a invocat o creanţă stabilită la data de ........... prin hotărâre judecătorească definitivă, justificând interesul exclusiv prin raportare la această creanţă, instanţa nu se putea raporta la o altă creanţă, care face obiectul unui litigiu început la data de ............., nesoluţionat definitiv nici în prezent.

Procedând astfel, instanţa a schimbat limitele învestirii.

Având în vedere că „justificarea unui interes" este una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile, conform art. 32 alin. 1 lit. d) NCPC, instanţa nu putea schimba sau suplini interesul invocat de reclamant, susţinând că acesta ar rezulta din „vânzarea la licitaţie publică" a imobilului asupra căruia reclamantul era coproprietar.

Reclamantul a „justificat interesul" exclusiv prin raportare la faptul că subsemnaţii nu am mai plătit ratele la bancă şi că acesta a continuat să plătească în calitatea sa de fidejusor, motiv pentru care a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă în care s-a constatat creanţa acestuia de ............ euro şi .................... lei.

„Vânzarea la licitaţie publică" a imobilului nu este invocată în cuprinsul acţiunii în simulaţie pentru justificarea interesului şi oricum nu exista la momentul formulării acţiunii (..........) vreo acţiune în despăgubire pentru vreun pretins prejudiciu (asemenea acţiune fiind formulată abia la data de .............).

In aceste condiţii, de vreme ce reclamantul a invocat o singură creanţa şi a justificat un singur interes, instanţa trebuia să constate că acesta nu a subzistat pe parcursul judecăţii, creanţa fiind stinsă integral prin plată.

Prima instanţă a încălcat autoritatea de ...........

Prin decizia civilă nr. ............, instanţa de recurs a reţinut că „soluţia ce se va pronunţa în dosarul nr. ................. nu tranşează situaţia unui drept aflat în legătură cu dreptul dedus judecăţii în prezenta cauză.

Conform art. 430 NCPC, hotărârea judecătorească ce statuează asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată; autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

Potrivit art. 501 NCPC, „hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanţa care judecă fondul'

De vreme ce în decizia nr. ........... s-a stabilit lipsa unei legături între dosarul nr. ............ şi prezenta cauză, rezultă evident că instanţa nu putea reţine că reclamantul urmăreşte „prin intermediul acţiunii ce face obiectul dosarului nr. ............ să-şi recupereze prejudiciul pretins a-1 fi suferit", motiv pentru care „nu se poate susţine că reclamantul nu ar avea interesul şi calitatea de a promova prezenta acţiune".

Întrucât instanţa de recurs a reţinut că în dosarul nr. ............. nu se tranşează situaţia unui drept aflat în legătură cu dreptul dedus judecăţii în prezenta cauză, prima instanţă nu putea stabili că interesul reclamantului este în legătură cu dreptul dedus judecăţii în dosarul nr. .....................

Procedând astfel, prima instanţă a încălcat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. ............., întrucât a contrazis o dezlegare dată de o instanţă superioară în legătură cu un incident invocat în prezenta cauză.

Prima instanţă a constatat nelegală îndeplinirea condiţiei Justificării unui interes" .

Conform art. 1290 alin. 1 NCC, „Terţii pot invoca împotriva părţilor existenţa contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile".

Conform art. 32 alin. 1 NCPC, orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia „justifică un interes", iar potrivit art. 33 NCPC, „interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual'.

Or, la momentul formulării acţiunii în simulatie - .............., reclamantul avea o creanţă constând în suma de ............. euro şi cheltuieli de judecată de ................ lei, stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă la data de ............, în dosarul nr. ..............

Au făcut dovada plăţii integrale a creanţei reclamantului în sumă de ............... euro (sumă achitată în perioada ............) plus cheltuieli de judecată de ................... lei (sumă achitată în perioada ...................).

In acest context, creanţa invocată în acţiunea în simulaţie s-a stins prin plată, reclamantul pierzând nu doar calitatea de creditor, ci şi interesul în formularea acţiunii.

Conform art. 32-33 NCPC, interesul trebuie să existe şi să fie actual nu doar la momentul formulării acţiunii, ci trebuie să existe şi „pentru susţinerea" acesteia, respectiv pe întreg parcursul judecăţii.

Or, stingându-se creanţa reclamantului invocată în justificarea interesului şi calităţii procesuale active, acţiunea acestuia trebuia respinsă.

Pe de altă parte, invocarea unei pretinse creanţe, reprezentând despăgubiri pentru un pretins prejudiciu, care face obiectul unui litigiu, într-o acţiune în despăgubiri formulată la data de .................., ulterior depunerii acţiunii în simulaţie la data de ............, nu justifică evident interesul „pentru susţinerea" acesteia.

În primul rând, una din condiţiile acţiunii civile este „justificarea unui interes", fiind absolut necesare atât afirmarea interesului, cât şi justificarea acestuia. Or, acţiunea introductivă este întemeiată exclusiv pe creanţa în sumă de ................. euro şi ................ lei, nefiind făcută nicio referire la vreo despăgubire pentru vreun pretins prejudiciu.

In al doilea rând, deşi pentru formularea acţiunii în simulaţie nu este necesară calitatea reclamantului de creditor, totuşi, conform art. 1290 alin. 2 NCC, acesta trebuie să dovedească „vătămarea drepturilor". Or, dovada lipsei vătămării reclamantului constă în faptul că singura creanţă invocată în acţiune este integral stinsă prin plată, iar, până la soluţionarea acţiunii în primă instanţă, nu a produs vreo dovadă privind vreo altă creanţă exigibilă.

In acest sens, reclamantul nici nu dispune de vreun drept subiectiv şi nici nu a invocat vreo pagubă iminentă, pentru a putea justifica vreun interes în invocarea unui pretins act secret.

Conform art. 40 NCPC, în cazul lipsei calităţii procesuale sau a interesului, instanţa va respinge cererea ca fiind făcută de o persoană fără calitate ori ca lipsită de interes.

Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate, în sensul respingerii acţiunii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, cu cheltuieli de judecată în ambele faze procesuale.

Deliberând asupra cererii de apel prin prisma motivelor formulate raportat la actele şi lucrările dosarului de fond, reţine următoarele:

În prealabil instanţa de apel reţine că nu se impune suspendarea facultativă a acestei pricini până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. ..............., deoarece prin decizia civilă nr. ............, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. ............ s-a reţinut cu putere de lucru judecat că nu există legătură între prezenta pricină şi dreptul de creanţă dedus judecăţii din dosarul nr. ......................

Apelanţii au dedus judecăţii la termenul din data de .................. motive de apel suplimentare, însă cu depăşirea termenului legal în care acestea puteau fi formulate, în speţă odată cu cererea de apel în termenul general de 30 de zile de la comunicarea hotărârii primei instanţe. S-a invocat un pretins caracter de ordine publică al acestor motive suplimentare de apel, ceea ce ar justifica invocarea lor în orice fază a procesului civil, aşadar, inclusiv în faza dezbaterilor din cadrul căii de atac a apelului.

Motivul de apel suplimentar constând în nesocotirea principiului disponibilităţii acţiunii civile prin depăşirea limitelor învestirii nu este un motiv de ordine publică, astfel încât fondul acestui motiv de apel nu va fi analizat. Principiul disponibilităţii acţiunii civile nu constituie o regulă de ordine publică doar pentru că este un principiu fundamental al procesului civil. Dacă ar fi aşa, ar însemna că toate principiile procesului civil sunt de ordine publică, or prin natura sa procesul civil este esenţialmente un proces al intereselor private.

Aşadar, încălcarea limitelor învestirii instanţei nu poate fi invocată decât de cel ale cărui interese au fost nesocotite prin depăşirea acestor limite. În speţă, însă, cei care invocă această teză, apelanţii, sunt titularii unor interese de natură privată, iar nu de ordine publică.

Motivul de apel suplimentar privind încălcarea autorităţii de lucru judecat de care se bucură decizia civilă nr. ................., pronunţată de Tribunalul Bucureşti, deşi este de ordine publică, întrucât puterea de lucru judecat urmăreşte să protejeze principiul stabilităţii raporturilor juridice, nu este întemeiat.

Prin decizia civilă nr. .............. tribunalul a dezlegat cu putere de lucru judecat chestiunea litigioasă a legăturii dintre prezenta pricină şi dreptul de creanţă dedus judecăţii din dosarul nr. ....................... în sensul că de existenţa acestui drept subiectiv nu depinde soluţia care urmează a fi pronunţată în prezentul litigiu.

Într-adevăr, pentru ca intimatul reclamant să promoveze acţiunea în declararea simulaţiei contractului de vânzare-cumpărare sub nr.............., nu este necesar ca acţiunea civilă din dosarul nr. ............... să fie soluţionată în mod definitiv în sensul admiterii ei şi recunoaşterii în beneficiul intimatului reclamant a unui drept de creanţă împotriva apelanţilor pârâţi.

Intimatul reclamant îşi poate justifica interesul în cadrul acţiunii în declararea simulaţiei şi prin simpla promovare a unei acţiuni în răspundere civilă contractuală împotriva unora dintre autorii actului simulat chiar dacă respectiva acţiune nu a fost admisă definitiv, iar instanţa nu a consfinţit existenţa vreunui drept de creanţă al intimatului reclamant împotriva apelanţilor pârâţi.

Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, conform art. 33 C.proc.civ. Aşadar, interesul nu se confundă în mod necesar cu însuşi dreptul subiectiv, intimatul reclamant putând invoca un folos practic de pe urma introducerii unei acţiuni civile chiar dacă încă nu are un titlu executoriu care să consfinţească existenţa acelui drept subiectiv.

În concluzie este greşită apărarea apelanţilor pârâţi în sensul că intimatul reclamant nu ar fi justificat interesul pentru promovarea acţiunii în simulaţie, deoarece nu ar avea un drept de creanţă împotriva lor. Dimpotrivă, tocmai perspectiva constituirii titlului executoriu împotriva apelanţilor pârâţi justifică demersul procesual al intimatului reclamant de a declara inopozabil actul juridic simulat prin care apelanţii pârâţi ............... şi-au golit patrimoniul de active în vederea îngreunării unor eventuale acţiuni de executare silită.

Pentru aceste motive este nefondat şi motivul suplimentar de apel privind neîndeplinirea condiţiei acţiunii civile constând în existenţa unui interes.

În ce priveşte fondul apelului promovat, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, apelanţii pârâţi .........., în calitate de vânzători şi apelantul pârât .............., în calitate de cumpărător au încheiat în mod fictiv contractul de vânzare-cumpărare sub nr..............., cu privire la imobilul situat în ................., cu scopul de a feri acest imobil de o eventuală executare silită declanşată împotriva apelanţilor pârâţi .........................

De altfel, înşişi apelanţii pârâţi au mărturisit judiciar aceasta conform notelor de şedinţă depuse de aceştia la data de ................ (filele .............dosar fond), în cadrul cărora au precizat că “în cazul în care nu vindeam bunul nostru pe suma de ............... euro acesta ar fi fost vândut de către ................ sau de către ................, succesoarea în drepturi, în procedura de executare silită la un preţ mai mic şi, în nici un caz, reclamantul nu şi-ar fi valorificat creanţa deţinută împotriva pârâţilor ............................”

În baza art. 453 C.proc.civ., fiind părţi căzute în pretenţii, va obliga apelanţii pârâţi la plata sumei de .................. lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge suspendarea judecăţii, ca neîntemeiată.

Respinge apelul declarat de apelanţii pârâţi ................, ambii cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat ................... şi ..................... domiciliat în .................... în contradictoriu cu intimatul reclamant ..................... cu domiciliul procesual ales la ......................, împotriva sentinţei civile nr. ................... pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. .................., ca nefondat.

Obligă apelanţii pârâţi la plata sumei de ........... lei cheltuieli de judecată către intimatul reclamant.

Cu recurs în termen de 30 zile care se va depune la Tribunalul Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 10.06.2019.

PREŞEDINTE JUDECĂTOR  GREFIER

 Vlad ŢariTatiana SeverinGeorgeta Ioniţă

Red. Jud. TV

Tehnored. –TV/AM/4  ex.21.06.2019.

--------------------------------

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti

Jud.Fond –Alina Camelia Olaru