Fond funciar legea 10/2001

DOSAR NR. ……..

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A IV A CIVILĂ

ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE ….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: …….

GREFIER: ….

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe contestatoarea ….., în contradictoriu cu intimata ….., având ca obiect –fond funciar legea 10/2001.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă contestatoarea …., reprezentată de avocat în baza împuternicirii avocaţiale depusă la dosar fila …., lipsind intimata.

Procedură de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează tribunalului obiectul dosarului, stadiul procesual şi modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum şi depunerea rapoartelor de expertiză dispuse în cauză, după care,

Apărătorul reclamantei solicită lăsarea dosarului la a doua strigare pentru a lua cunoştinţă de obiecţiunile formulate la raportul de expertiză de către intimata …...

Tribunalul lasă dosarul la a doua strigare, pentru a lua cunoştinţă de obiecţiunile formulate la raportul de expertiză de către intimata ……..

La al doilea apel nominal făcut în şedinţa publică, se prezintă contestatoarea …., reprezentată de avocat în baza împuternicirii avocaţiale depusă la dosar fila ….., lipsind intimata.

Apărătorul contestatoarei solicită Tribunalului ca obiecţiunile formulate la raportul de expertiză de către intimata ….., să fie calificate ca şi note scrise.

Tribunalul, după deliberare, califică obiecţiunile formulate la raportul de expertiză de către intimata ……., ca şi note scrise.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, Tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul atât pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ….pe restituirea în natură şi pe fond.

Apărătorul contestatoarei solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat şi onorariu de expert. Solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise.

Tribunalul reţine cauza spre soluţionare.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunţarea, motiv pentru care,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de …..

Pronunţată în şedinţă publică azi, ….

PREŞEDINTE,  GREFIER,

……….. …………..

DOSAR NR. …..

ROMÂNIA

……………..

ÎNCHEIERE DE ŞEDINŢĂ

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE …….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ……

GREFIER: ………

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe contestatoarea ……, în contradictoriu cu intimata ……., având ca obiect –fond funciar legea 10/2001.

TRIBUNALUL

Având nevoie de timp pentru a delibera urmează a amâna pronunţarea, motiv pentru care,

DISPUNE:

Amână pronunţarea la data de …….

Pronunţată în şedinţă publică azi, ……..

PREŞEDINTE,  GREFIER,

……… ………….

DOSAR NR. ……….

ROMÂNIA

………..

Sentinţa civilă nr. ……

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE …..

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: …….

GREFIER: ………

Pe rol soluţionarea cauzei civile privind pe contestatoarea ……., în contradictoriu cu intimata ………, având ca obiect –fond funciar legea 10/2001.

Dezbaterile pe fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică de la …., fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat consecutiv pronunţarea hotărârii la data de ….., respectiv la data de ….. când a hotărât:

TRIBUNALUL

Deliberând, reține:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului …… la data de …, sub nr. ……., contestatoarea …. a formulat contestaţie împotriva Deciziei de compensare nr. .. din data de …. emisă de către …… şi a solicitat să se constatate că imobilul-teren situat în …………. ….. este restituibil în natură ; să se desființeze/anuleze decizia atacată şi toate actele ce au stat la baza emiterii acesteia şi să se dispună obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului-teren situat în ... cu nr. topo .. în suprafaţă de …… mp să se desființeze/anuleze decizia atacată sub aspectul punctajului acordat prin raportare la evaluarea casei de locuit şi terenului aferent acesteia şi să obligaţi pârâta să emită o nouă dispoziţie la valoarea de circulaţie conform Grilei Notariale din 2013 şi, în subsidiar, în măsura în care este efectiv imposibilă restituirea în natură a terenului situat în …….. să se dispună obligarea pârâtei să acorde punctajul în compensare prin calcularea separată a valorii conform grilei notariale a casei de locuit … camere, peste … mp şi terenul aferent acesteia şi separat, valoarea terenului liber de construcţii în suprafaţă de ….. mp aşa cum se găseşte în momentul introducerii cererii, sau imobilul ca un tot casă de locuit plus terenul aferent acesteia.

În fapt, s-a arătat că, imobilul situat în ……, a fost preluat abuziv de la autorii săi. La data naţionalizării, terenul era în suprafaţă de ….. mp, pe care era amplasată o casă în suprafaţă de …… mp şi teren în suprafaţă totală de …….mp. Ulterior, la data de …… prin încheierea nr. …..CF în baza Sentinţei Civile nr. ……… pronunţată în Dosar …… de către ……cu suprafaţă de …… mp se dezmembrează în: …… cu suprafaţă de …… mp;Nr. topo ……. cu suprafaţă de ….. mp.

Contestatoarea a învederat că imobilul casa de locuit cu suprafaţa de ….. mp nr. topo …… înscris în CF nr. …. ., ……. cu proprietari tabulari Statul Român cu ….. parte teren, …… cu …… parte teren atribuit prin ordin al ……, toţi cu parte teren …… atribuiţi prin Ordin al Prefectului.

Astfel, imobilul - teren cu nr. topo ….., în suprafaţă de ……. mp s-a transcris în CF …..în favoarea municipiului …. cu drept de administrare în favoarea ….Raport de expertiză tehnică extrajudiciară efectuată de …….

Din analiza situaţiei la faţa locului, reiese, fără urmă de echivoc, că terenul sub nr. topo … în suprafaţă de …… mp nu este afectat de lucrări de utilitate publică, iar de la nivelul anului …. numai Municipiul … a fost proprietar, ….., având doar un drept de administrare, pe teren fiind amplasate un număr de …. tarabe demontabile. Această situaţie de fapt este confirmată şi de ….

Contestatoarea a precizat că prin Decizia de Compensare nr. ….. le-a fost adus la cunoştinţă faptul că sunt îndreptăţiţi doar la compensarea prin puncte în valoare de …… puncte - ANEXA 3 - Decizia de Compensare nr. …….

Această Decizie nu reprezintă o măsură legală prin prisma faptului ……. nu a analizat şi dacă terenul înregistrat sub nr. topo. …, în suprafaţă de ….. mp poate fi restituit în natură, în condiţiile în care se află în posesia tuturor înscrisurilor despre care s-a făcut vorbire mai sus.

Chiar la baza aplicării Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, se află principiul prevalenţei restituirii în natură, care ar fi trebuit aplicat cu prioritate, deoarece scopul legii este să degreveze de obligaţii pecuniare bugetul Statutului Român.

S-a subliniat faptul că, în esenţă, imobilul teren cu nr. topo ….., în suprafaţă de …. mp, nu este de utilitate publică, nu este afectat de lucrări de utilitate publică, este liber şi restituibil în natură.

Potrivit art. 21 alin. (6)1 din Legea 165/2013, evaluarea se face conform grilei notariale de Ia data intrării în vigoare a acestei legi. - ANEXA 5 Grile notariale … anul 2013.

Contestatoarea a învederat instanţei grila notarială şi a arătat că: a) Casă de locuit cu …. camere în suprafaţă construită de …. mp şi suprafaţă utilă de .. mp, zona .., are o valoare de …. lei iar terenul aferent casei în suprafaţă de ….. mp este evaluat potrivit aceleiaşi grile la ….. Ron/mp şi astfel valoarea terenului este de …….lei, şi un total cumulat de ….. lei; b) Referitor la terenul în suprafaţă de …… mp cu nr. topo ……. este potrivit aceleiaşi grile notariale de la nivelul anului …. pentru un teren intravilan zona …….. un preţ de … lei/mp şi în consecinţă avem …….. lei; (6)Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

Total General: ….. lei cu …. lei mai mult faţă de punctele acordate prin contestată de … puncte, unde … punct = .. leu.

Totodată, contestatoarea a menționat că, şi dacă s-ar aprecia că terenul nu a fost dezmembrat şi nu e liber de construcţii, tot este o valoare mai mare de circulaţie, în speţă …. lei casa …… camere (……mp) şi teren în suprafaţă de ….. la un preţ de …. lei/mp rezultă o valoare de circulaţie de …… lei, chiar mai mare decât valoarea imobilelor luate separat.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 35 şi urm. Legea 165/2013.

În probaţiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri, expertiză topo şi oricare alte înscrisuri a căror necesitate va reieşi din dezbateri.

Prin întâmpinarea din data de …., intimata ……. a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ……. cu privire ia restituirea în natură a imobilului-teren,iar pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată şi nefondată.

În susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a CNCI, s-a arătat că, potrivit punctului 1 lit. a) din Capitolul I al H.G. nr. 250/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 se stabileşte principiul prevalenţei restituirii în natură, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1), art. 7 şi 9 din lege, a imobilelor pentru care s-au depus notificări.

Numai în cazul în care această măsură nu este posibilă sau este expres înlăturată de la aplicare se va proceda la acordarea celorlalte măsuri reparatorii prevăzute de lege, respectiv compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deţinător, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau propunerea de acordare de despăgubiri potrivit Legii nr. 165/2013.

Mai mult decât atât, dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 prevăd că „dacă restituirea în natură este posibilă, persoana îndreptăţită nu poate opta pentru măsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevăzute de prezenta lege”.

Intimata a învederat că nu emite decizii de restituire în natură a imobilelor preluate abuziv, această instituţie având atribuţiile prevăzute de art. 17 din Legea nr. 165/2013. Potrivit art. 1 lit. d) din H.G. nr.250/2007, „entităţile obligate la restituire au plenitudine de competenţă în soluţionarea notificărilor care fac obiectul procedurii administrative. Obligaţia de restituire se concretizează fie în decizia/dispoziţia de restituire în natură, fie în decizia/dispoziţia pentru acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, fie în decizia/dispoziţia motivată de respingere a cererii; plenitudinea de competenţă rezultă din prevederile art.25 alin. (1) şi (4), art. 26 alin. (1) şi ale art. 47 din lege”.

Potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a şi b, precum şi art. 21 - 26 din lege, procedura desoluţionare a dosarului de despăgubire se finalizează prin validarea sau invalidarea, în tot sau în parte,de către CNCI a deciziei entităţii învestite de lege (prin care s-a propus acordarea de despăgubiri).

S-a precizat faptul că, numai în situaţia în care dosarul este validat de către ….., aceasta emite o decizie de compensare prin puncte a imobilului preluat abuziv (art. 21 alin.(9) din lege).

Prin urmare, ……. verifică dosarul numai în ceea ce priveşte propunerea de acordare de măsuri reparatorii, neavând atribuţii în sensul dispunerii în concret a restituirii în natură.

Intimata a arătat că potrivit adresei nr. …. a Primăriei ….., terenul în suprafaţă de …… mp este ocupat de …, bun care aparţine domeniului public al mun. …, regăsindu-se la poz. nr. … din anexa la HCL nr. … privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al mun. ….., iar potrivit Dispoziţiei nr. …..construcţia a fost demolată.

De asemenea, potrivit Sentinţei civile nr. ….., pronunţată de Tribunalul …, irevocabilă, „înscrierile din CF ……….. de sub … reflectă o altă stare a drepturilor tabulare asupra imobilului ce a format obiectul Decretului …., fiind înscrişi alţi proprietari tabulari faţă de care nu s-a cerut anularea dreptului de proprietate nefiind împrocesuaţi, condiţii în care raportat la susţinerile reprezentantului reclamantei în şedinţa publică din …….., rezultă că este posibilă numai acordarea de măsuri reparatorii, conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 10/2001. respectiv despăgubiri prevăzute de legea specială"

Având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că prin Dispoziţia nr. …… ce a modificat Dispoziţia nr. ……, ambele emise de Primarul …., s-au propus măsuri compensatorii inclusiv pentru terenul în suprafaţă de …. mp, …. în mod corect a emis Decizia de compensare nr. ……..

Intimata a menţionat că, prin Decizia nr. ….. din ….. pronunţată de ………., referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (publicată în Monitorul Oficial nr. 116 din 13 februarie 2015), s-a reţinut: „Cu privire la modalitatea de evaluare a imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, astfel cum prevede art. 21 alin. (6) din aceasta, Curtea a mai statuat că aceasta constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013.

Tot potrivit acestei expuneri de motive, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor Imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Curtea a admis, cu acel prilej, că, prin intermediul acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. însă, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mal potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, menite să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referinţă al evaluării.

Faţă de pretenţiile formulate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, intimata a reiterat că valoarea de piaţă este definită de doctrină ca fiind „suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţul determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere”. Suma estimată este preţul cel mai probabil, care se poate obţine, în mod rezonabil, pe piaţă, la data evaluării, în conformitate cu definiţia valorii de piaţă.

Or, raportat la considerentele de mai sus, s-a precizat că evaluarea nu se putea şi nici nu se poate face la această valoare, singura modalitate de evaluare acceptată şi transpusă în legislaţia internă fiind prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Pe fondul cauzei s-a arătat că, prin notificarea nr. 259/2001, doamna …….. a solicitat acordarea beneficiului Legii nr. 10/2001 pentru imobilul compus din teren şi construcţie, situat în …….

Potrivit CF ……, dreptul de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de ….. mp înscris la … sub nr. top. ……. a fost intabulat în favoarea doamnei …., .., potrivit menţiunilor de sub ….

Totodată, s-a precizat că în cuprinsul Sentinţei civile nr. ….., instanţa a reţinut că imobilul a fost intabulat în favoarea numitei ……., fiind apoi preluat de Statul Român cu titlu denaţionalizare.

Astfel, la soluţionarea dosarului de despăgubiri s-a avut în vedere Sentinţa civilă nr. ……… pronunţată de Tribunalul …….., definitivă şi irevocabilă prin neapelare, prin care instanţa a constatat că „reclamanta în calitate de moştenitoare după doamna ….. decedată la …….. este îndreptăţită la măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri conform legii speciale, pentru imobilul preluat de ……, înscris în CF …… sub nr. top. ..”.

Intimata a arătat modalitatea de calcul şi la cuantumul stabilit în cuprinsul deciziei de compensare: TEREN = (…..)MP*…LEI/MP = ….. LEI; ….. LOCUINŢA (… CAMERE) = …… LEI; Valoare proprietate = ….. LEI, rezultând …… puncte

Conform Tabelului centralizator cu valorile orientative de piaţă pentru case de locuit în mun. ……, preţul dat pentru acestea include şi o suprafaţă de …. mp. Dacă terenul aferent casei este mai mare de …. mp, preţul se va majora cu o valoare egală cu suprafaţa suplimentară în mp înmulţită cu preţul de ….. lei, în cazul de faţă.

În drept, au fost invocate prevederile din Legea nr. 10/2001, republicată, Legea nr.165/2013, Legea nr. 368/2013, art. 205 şi următoarele din Codul de Procedura Civilă.

În dovedire, s-a solicitat proba cu înscrisurile depuse la dosar, dosarul administrativ nr. 62213/CC.

La termenul din data de ….., tribunalul a dispus unirea cu fondul a excepției lipsei calității procesuale a pârâtei ……. invocată prin întâmpinare raportat la capătul de cerere având ca obiect restituirea în natură, și a încuviințat pentru reclamantă administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză tehnică, specialitatea evaluare proprietate imobiliară.

Examinând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale a pârâtei ….. în privința capătului de cerere având ca obiect restituirea în natură a terenului, tribunalul apreciază că aceasta este fondată.

Astfel, în procedura administrativă reglementată de Legea nr. 165/2013, legiuitorul a stabilit în sarcina pârâtei ….. doar atribuții de validare/invalidare a propunerilor de acordare a măsurilor compensatorii, precum și de stabilire a cuantumului acestora, când este cazul. Prin urmare, pârâta …… verifică dosarul administrativ numai în ceea ce privește propunerile de acordare de măsuri compensatorii, neavând atribuții în ceea ce privește restituirea în natură.

Pe de altă parte, tribunalul atrage atenția reclamantei că propunerea de acordare a măsurilor reparatorii putea fi contestată - pe motiv că se poate dispune restituirea în natură, la momentul emiterii dispoziției nr. .. de către Primarul ….., acesta având atribuții în ceea ce privește restituirea în natură. Or, la acel moment, reclamanta nu a contestat dispoziția prin care se propunea acordarea de măsuri reparatorii pentru terenul pe care acum îl solicită a fi restituit în natură, procedura administrativă urmându-și cursul instituit conform Legii nr. 165/2013.

Pentru aceste considerente, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale a pârâtei CNCI, urmând ca primul capăt de cerere, având ca obiect restituirea în natură, să fie respins ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul expune următoarele considerente referitor la capătul de cerere ce vizează modalitatea de evaluare a terenului, astfel cum a fost stabilită prin decizia de compensare nr. ….. emisă de pârâtă:

Conform raportului de expertiză administrat în cauză, terenul a fost evaluat la un număr de …. puncte, însă tribunalul subliniază că evaluarea a inclus tot terenul de …. mp, iar obiectul cererii de față vizează doar suprafața de …… mp, astfel cum s-a expus şi în evaluarea reclamantei din cuprinsul acesteia. Tribunalul constată că în evaluare nu a fost inclusă și construcția, însă, din examinarea raportării la Grila Notarilor publici pe anul 2013, construcția este în categoria ….. mp, ceea ce înseamnă că evaluarea reclamantei de …… puncte, este cea corectă. Tribunalul mai observă că încadrarea în zona … nu a fost contestată de către reclamantă.

Tribunalul precizează că terenul evaluat de expertul judiciar are valoarea indicată în raportul de expertiză, respectiv de …. lei/mp, întrucât nu este teren aferent casei, cum apreciază pârâta în obiecțiunile calificate de tribunal ca apărări de fond, nefiind susținută această destinație de înscrisuri, ci teren loc de casă.

Pe cale de consecință, tribunalul va admite în parte cererea, respectiv, capătul de cerere având ca obiect contestarea deciziei de compensare prin prisma evaluării imobilului în litigiu, constatând, conform înscrisurilor și expertizei administrate, că imobilul a fost subevaluat, cuvenindu-i-se reclamantei un număr de … puncte pentru imobilul situat în Municipiul …….., sens în care o va obliga pe pârâtă să acorde reclamantei acest număr de puncte.

Referitor la cererea de majorare a onorariului de expert formulată de expertul ……, tribunalul constată că aceasta nu este fondată în tot, față de complexitatea lucrării, dar și a aspectului că acesta a evaluat tot terenul, neraportându-se exact la obiectul învestirii, urmând a-i acorda onorariul suplimentar de ….. lei, în sarcina reclamanților.

În raport de prevederile art. 451-453 NCPC, constatând culpa pârâtei în declanșarea prezentului litigiu, tribunalul o va obliga la plata către reclamantă a sumei de …… lei cheltuieli de judecată, respectiv: ……lei onorariu avocat şi …… lei onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale a pârâtei …...

Respinge capătul de cerere privind restituirea în natură ca fiind formulat în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de ….., cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat ……în contradictoriu cu intimata ….., cu sediul în …….

Anulează în parte decizia de compensare nr. …… emisă de pârâtă, în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor şi obligă pârâta să emită decizie de compensare prin care să acorde reclamantei un număr de ….. puncte pentru imobilul situat în ……..

Admite în parte cererea de majorare a onorariului de expert.

Obligă reclamanta la plata, în contul …., pe numele expertului ……….., a onorariului suplimentar în cuantum de …. lei.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de …. lei cheltuieli de judecată, respectiv: ….. lei onorariu avocat şi ….. lei onorariu expert.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul București.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei, azi, ……...

PREŞEDINTE,  GREFIER,

…………  ……………..

Domenii speta

Spete similare