Falsuri în înscrisuri. Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei; Infracţiuni de fals

Sentinţă penală **** din 13.02.2019


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI - SECŢIA I PENALĂ

DOSAR NR. ….

SENTINŢA PENALĂ NR. ….

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE: ….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: DINU REBECCA-ZINCA

GREFIER: ŞERBAN DANIELA

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost reprezentat de procuror Mustaţă Olivera.

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpata …., trimisă în judecată, în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal; două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 din Codul penal; exercitare fără drept a profesiei de expert contabil, prev. de art. 43 alin. 1 din OG nr. 65/1994 rap. la art. 348 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, a răspuns inculpata …., personal şi asistată de apărător ales, av. …., cu împuternicire avocaţială la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Tribunalul, având în vedere temeiul în baza căruia instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol, dispune efectuarea cercetării judecătoreşti potrivit dispoziţiilor de drept comun, astfel că, în baza disp. art. 374 alin. 5,7 C.p.p., pune în discuţie probele, respectiv dacă se contestă probele administrate în faza de urmărire penală şi dacă se solicită completarea probatoriului cu alte probe.

Apărătorul ales al inculpatei ….., având cuvântul, arată că nu solicită probe noi şi că nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că nu solicită administrarea altor probe, având în vedere că această cauză s-a repus pe rol.

La interpelarea instanţei, inculpata …..  arată că îşi menţine poziţia procesuală adoptată în cauză, că nu are completări de formulat, însă este dispusă să răspundă întrebărilor adresate de către instanţă.

În baza art. 378 alin. 1 C.p.p., instanţa a procedat la audierea inculpatei ....., declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după citire şi semnare.

Tribunalul, în ceea ce priveşte schimbarea de încadrare juridică a faptelor pentru care inculpata ....., pusă în discuţie, din oficiu, la termenul din data de …., instanţa urmează a se pronunţa odată cu pronunţarea pe fondul cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat, excepţii de invocat ori probe de administrat, Tribunalul a acordat cuvântul în dezbateri:

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că îşi menţine concluziile formulate în cauză la termenele anterioare.

Apărătorul ales al inculpatei ....., având cuvântul, urmează ca instanţa să aprecieze în funcţie şi de suplimentarea acestui probatoriu, însă raportat la situaţia de fapt, care rămâne neschimbată, faţă şi de conduita procesuală şi opţiunea formulată de către inculpată, apreciază că ar trebui aplicate disp. art. 375 C.p.p. vizând acea reducere, arătând că ar fi discutabilă această participare pe favorizarea făptuitorului, însă inculpata a spus că a greşit, că a dat curs solicitărilor inculpatului …. de a face cele două declaraţii. Însă, cât reprezintă o faptă de natură penală sau cât latura subiectivă este implicată în această activitate, urmează ca instanţa să decidă acest lucru.

Precizează că, dacă instanţa va constata că fapta există, că este probată întrutotul, alături de cealaltă faptă care este incontestabilă, respectiv exercitarea fără drept a profesiei de expert contabil, arată că şi menţine aceleaşi concluzii, cu solicitarea de a pronunţa o soluţie juridică în sensul celor precizate prin concluziile scrise.

Inculpata ....., având ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de adăugat şi că îşi cere scuze pentru cele întâmplate.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti nr. …., înregistrat pe rolul Tribunalul Bucureşti, sub nr.  …., au fost trimişi în judecată inculpaţii 1……, cercetat sub aspectul comiterii infracţiunilor de:- evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - trei infracțiuni de folosire cu rea credință a creditului societății, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - două infracţiuni de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 rap. la art. 320 din Codul penal, - două infracţiuni de uz de fals, prev. de art. 323 din Codul penal,  toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal. 2. …., cercetată sub aspectul comiterii infracţiunilor de: - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - tăinuire, prev. de art. 270 din noul Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, 3. …., cercetată sub aspectul comiterii infracțiunilor de: - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, - evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 din Codul penal, 4. ....., cercetată sub aspectul comiterii infracţiunilor de:- favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal;  - două infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 din Codul penal, - exercitare fără drept a profesiei de expert contabil, prev. de art. 43 alin. 1 din OG nr. 65/1994 rap. la art. 348 din Codul penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În fapt, prin actul de sesizare a instanței, s-a reţinut:

În ceea ce îl privește pe inculpatul …., referitor la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal că:

- în calitate de asociat și administrator la societatea …. SRL, nu a solicitat înregistrarea societății în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei), astfel încât, în perioada …(data radierii), pentru prestări de servicii în valoare de …. lei, societatea nu a calculat, nu a declarat și nu a plătit TVA în cuantum  de …. lei, la care se adaugă dobânzi în cuantum de … lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei (pag. … din raportul de expertiză contabilă);

- în calitate de asociat și administrator la societatea …., nu a solicitat înregistrarea societății în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei, iar societatea a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA abia la data de ….), astfel încât, în perioada …., pentru prestări de servicii în valoare de …. lei, societatea nu a calculat, nu a declarat și nu a plătit TVA în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), la care se adaugă dobânzi în valoare de …. lei și penalități în valoare de …. lei, rezultând astfel o sumă totală de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei; 

- în calitate de asociat și administrator la societatea …., în luna …., nu a declarat livrări de bunuri şi prestări de servicii în sumă de …. lei și TVA aferentă în sumă de …. lei, din care însă, în luna ….. a declarat o parte din sumă, rămânând în cele din urmă nedeclarate livrări și bunuri și prestări de servicii în cuantum de …. lei și TVA aferentă în cuantum de …. lei, pentru care societatea …. datorează dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …., rezultând astfel o sumă totală de plată în cuantum de …. lei;

- în calitate de asociat unic şi administrator al societăţii ….., în cursul anului …., a încasat de la …. un avans în cuantum de …. euro (la data de …. euro şi la data de …. …. euro) pentru vânzarea imobilului din …., compus din teren în suprafaţă de … mp şi construcţia edificată pe acesta în suprafaţă construită desfăşurată de …. mp,  fără să calculeze, să factureze, să evidenţieze în declaraţii … şi să plătească TVA pentru suma încasată, încălcând astfel prevederile art. 1342 alin. 2 lit. b) şi art. 155  alin. 5 lit. d) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a emite factură pentru avansurile încasate), precum şi prevederile art. 1562 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a declara, respectiv de a înscrie în decontul de TVA suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare) şi prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de …. lei, reprezentând TVA de plată, din care …. lei – debit principal, … – dobânzi și …. lei – penalități;

- în calitate de asociat și administrator la societatea ….., nu a solicitat înregistrarea societății în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de ….. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei), astfel încât, în perioada …., pentru prestări de servicii în valoare de …. lei, societatea nu a calculat, nu a declarat și nu a plătit TVA în cuantum de …. lei, la care se adaugă dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei (pag. … din raportul de expertiză contabilă);

- în calitate de administrator de fapt la societatea ….: a) nu a solicitat înregistrarea societății în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei), astfel încât societatea nu a fost înregistrată în scopuri de TVA începând cu data de …., ci începând cu data de …., fapt pentru care, pentru luna …., nu s-a declarat și nu s-a plătit TVA în cuantum de …. lei; b) pentru operațiunile desfășurate în lunile …, nu a depus decontul de TVA, formular …., și, implicit, nu a declarat operațiunile taxabile desfășurate în cele două luni în valoare de …. lei, pentru care expertiza contabilă a stabilit un TVA de plată în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat, cu titlu de TVA (debit principal), în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), la care se adaugă dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de … lei

- în calitate de administrator de fapt la societatea …., a) nu a solicitat înregistrarea societății în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei), astfel încât societatea nu a fost înregistrată în scopuri de TVA începând cu data de …., ci începând cu data de …., b) pentru prestările de servicii realizate în beneficiul …., care au fost înregistrate în contabilitatea societății ca fiind prestate/recepționate în luna …, nu a procedat la regularizarea avansurilor încasate anterior (încasate în lunile …, …. și ….), conform art. 280 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal, și, implicit, nu a emis factură cu TVA pentru serviciile prestate în valoare de …. lei și nu a declarat prin deconturile de TVA valoarea operațiunilor realizate, sustrăgându-se astfel de la plata sumei de …. lei, datorată cu titlu de TVA (…) (Anexa nr. … – fila nr. …. din anexele expertului contabil desemnat), la care se adaugă dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel de plată o sumă de …. lei.

 Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 3 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal.

- în calitate de asociat și administrator la societatea …, în perioada …, a înregistrat în contabilitate operațiuni fictive în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei, din care: a) achiziții interne fictive în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei (pag. … din raportul de expertiză contabilă), de la societățile …., …., …., …., …., …., …., …., …., …. și …., fapt care a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de ….lei, din care …. lei reprezintă TVA de plată …. lei reprezintă impozit pe profit și …. lei reprezintă impozit pe dividende. La suma de …. lei, datorată cu titlu de TVA, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe profit în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de … lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe dividende în cuantum de … lei. b) achiziții fictive de servicii externe de la societățile  …. în valoare de …. lei, fără TVA, fapt care a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de …. lei, din care …. lei reprezintă impozit pe profit și …. lei reprezintă impozit pe dividende. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe profit în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de … lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe dividende în cuantum de …. lei. Sumele datorate de către societatea …. ca urmare a înregistrării în contabilitate a unor operațiuni fictive (achiziții interne + achiziții externe) se ridică astfel la valoarea de …. lei (tva + impozit pe profit + impozit pe dividende),

- în calitate de asociat şi administrator al societăţii …., în perioada …, a înregistrat în contabilitate achiziții fictive în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), de la societățile ….., ….., …., …., …., …., …., …., …., …., …. și …., fapt care a condus la diminuarea TVA-ului de plată cu suma de …. lei, a impozitului pe profit cu suma de …. lei și a impozitului pe dividende cu suma de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu total adus bugetului de stat (debit principal) în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de TVA, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă totală de plată cu titlu de impozit pe profit în cuantum de …. lei (debit principal+accesorii). La suma de …. lei datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă totală de …. lei datorată cu titlu de impozit pe dividende (debit principal+accesorii). Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei.

- în calitate de asociat şi administrator al societăţii …., în perioada …., a înregistrat în contabilitatea societății achiziții fictive de servicii în valoare de …. lei, din care servicii în valoare de …. lei facturate aparent de societățile …, …., …. și …., iar servicii în valoare de …. lei facturate aparent de …., sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de …. lei (debit principal). Pentru neplata la termenul scadent a sumei de …. lei, cu titlu de impozit pe profit, societatea  …. datorează dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel de plată o sumă totală de …. lei, cu titlu de impozit pe profit. Pentru neplata la termenul scadent a sumei de …. lei, cu titlu de impozit pe dividende, societatea  …. datorează dobânzi în cuantum de … lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel de plată o sumă totală de …. lei, cu titlu de impozit pe dividende. Drept urmare, suma totală de plată este în cuantum de …. lei.

- în calitate de asociat şi administrator al societăţii …, în perioada …., a înregistrat în contabilitate achiziții fictive de prestări servicii în cuantum de …. lei, facturate aparent de societățile …., …., ….și …., sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de …. lei (debit principal). La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei datorată cu titlu de dobânzi și suma de …. lei datorată cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă totală de plată în cuantum de …. lei. La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de …. lei datorată cu titlu de dobânzi și suma de …. lei datorată cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă totală de plată în cuantum de …. lei. Prejudiciul total adus bugetului de stat este în cuantum de …. lei.

- în calitate de asociat şi administrator al societăţii ….., în perioada …., a înregistrat în contabilitate achiziții fictive de prestări servicii în cuantum de …. lei, facturate aparent de societățile …., …., …., …. și …., sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de …. lei (debit principal). La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, societatea …. datorează dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând o sumă de plată în cuantum de …. lei cu titlu de impozit pe profit (debit principal+accesorii).

La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de … lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă totală de plată în cuantum de …. lei cu titlu de impozit pe dividende (debit principal+accesorii). Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei.

- în calitate de administrator de fapt al societăţii …., în perioada …., a înregistrat în contabilitate achiziții fictive de prestări servicii în cuantum de …. lei, facturate aparent de societățile …., …. , ….., …. și …., sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de ….lei (debit principal). La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, societatea …. datorează dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând o sumă de plată în cuantum de …. lei cu titlu de impozit pe profit (debit principal+accesorii). La suma de …. lei datorată cu titlu de impozit pe dividende se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată în cuantum de …. lei, cu titlu de impozit pe dividende (debit principal+accesorii). Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei.

- în calitate de administrator de fapt al societăţii …, în perioada …., a înregistrat în contabilitate cheltuieli fictive în cuantum de …. lei, care se compun din:

1. suma de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), formată din:

- Factura nr.  …. din …., în valoarea de …. lei, emisă de …., care nu a fost identificată la documentele contabile, dar care a fost înregistrată în evidenţa contabilă în contul …. „Cheltuieli cu materialele consumabile”, suma de …. lei.

- Facturile emise de …., în valoare de  …. lei, care nu au fost identificate la actele contabile.

- Facturile nr. …. din luna …., care au fost înregistrate în evidenţa contabilă la valoarea de …. euro, …. euro, respectiv …. euro (echivalentul a …. lei), ca fiind emise de …., dar pentru care nu au fost identificate documentele justificative care au stat la baza înregistrării acestora;

- Un număr de …. facturi fiscale falsificate, emise de …., înregistrate în evidența contabilă la o valoare mai mare decât cea reală cu suma de …. lei.

2. suma de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), formată din:

- Cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă în valoare de …. lei (…. euro) aferente facturilor emise de …., …., …., …., pentru care nu au fost identificate anexe cu persoanele pentru care s-a prestat serviciul, şi în unele cazuri nu au existat nici contracte de prestări servicii încheiate între …. şi aceştia.

- Cheltuielile în valoare de …. lei aferente facturii nr. …. din …., în valoare de …. euro, emisă de …., având ca obiect „cazare hotel …. pentru perioada ….” pentru care nu a fost identificată nicio listă cu persoanele pentru care se menţionează că s-a prestat serviciul.

- Cheltuieli de transport și cazare în valoare de …. euro (…. lei), aferente unui număr de …., pentru care, în aceeaşi perioadă, au fost emise două facturi cu servicii diferite, dar pentru care s-au decontat de două ori biletul de transport şi cazarea în valoare de …. euro (…. lei);

- cheltuieli în valoare de …. euro (echivalentul a …. lei ) aferente cazurilor în care, pentru același pacient, în aceeași lună, au fost emise două facturi cu același conținut, sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de …. lei (debit principal).

La suma de …. lei datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei – dobânzi și suma de …. lei – penalități, rezultând astfel o sumă de plată în cuantum de …. lei, cu titlu de impozit pe profit (debit principal+accesorii).

La suma de …. lei datorată cu titlu de impozit pe dividende se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată în cuantum de …. lei (debit principal+dobânzi).

Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei.

Cu privire la infracțiunea de folosire cu rea credință a creditului societății, prevăzută de art. 272 alin. 1 lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în calitate de asociat unic şi administrator al societăţii …., în perioada …., din banii societății …., a realizat achiziții de bunuri și servicii în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei, fie în beneficiul său personal, fie în beneficiul altor persoane din anturajul său, prejudiciind astfel societatea și creditorii cu suma de …. lei.

Cu privire la infracțiunea de folosire cu rea credință a creditului societății, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în calitate de asociat şi administrator al societăţii ….., în perioada …., din banii societății …., a realizat achiziții de bunuri și servicii în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), fie în beneficiul său personal, fie în beneficiul altor persoane din anturajul său, prejudiciind astfel societatea și creditorii cu suma de …. lei.

Cu privire la infracțiunea de folosire cu rea credință a creditului societății, prev. de art. 272 alin. 1 lit. b) din Legea societăților nr. 31/1990, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în calitate de asociat şi administrator al societăţii …., la data de …., a realizat achiziții de servicii în interes personal în cuantum de …. lei, conform facturii nr. …. din …., emisă de …., reprezentând “bilete de avion şi cazare externa non eu - perioada …. - ….pentru …., prejudiciind astfel societatea și creditorii cu suma de …. lei.

Cu privire la  infracţiunile de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 47 rap. la art. 320 din Codul penal, i-a solicitat inculpatei ..... să întocmească în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …., (declaraţia nr. ….), în scopul de a crea aparenţa că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 1126 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de impozit pe profit) şi art. 153 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA), deşi, în realitate, acesta nu şi-a îndeplinit respectivele obligaţii.

Cu privire la  infracţiunile de uz de fals, prev. de art. 323 din C.pen., a depus la dosarul de urmărire penală nr. …. cele două declaraţii de înregistrare fiscală pe numele societăţilor ….. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), în scopul de a crea aparenţa că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 1126 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de impozit pe profit) şi art. 153 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA), deşi, în realitate, acesta nu şi-a îndeplinit respectivele obligaţii.

În ceea ce o privește pe inculpata ....., referitor la infracțiunile  de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 320 din Codul penal, la data de …., la solicitarea inculpatului …., a întocmit în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….)  şi …. (declaraţia nr. ….). Referitor la infracțiunea de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 din Codul penal, la data de …., la solicitarea inculpatului …., a întocmit în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), pe care, mai apoi, le-a predat inculpatului …., iar la data de …., fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal cu numărul de mai sus, a declarat că ea a întocmit, în anul …. declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), deşi, în realitate, aceste declaraţii au fost întocmite în fals la data de …., în scopul de a-l favoriza pe suspectul …., respectiv pentru a crea aparenţa că şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 1126 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de impozit pe profit) şi art. 153 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA), deşi, în realitate, acesta nu şi-a îndeplinit respectivele obligaţii.

Referitor la infracțiunea de exercitare fără drept a profesiei de expert contabil, prev. de art. 43 alin. 1 din OG nr. 65/1994 rap. la art. 348 din Codul penal, a întocmit şi semnat situaţiile financiare aferente anilor …. pentru societatea …. (vol. …. – pag. ….), situațiile financiare aferente anului …. și situațiile financiare de lichidare pentru societatea …. (vol. …. – pag. ….), situațiile financiare aferente anului …. și situațiile financiare de lichidare pentru societatea …. (vol. ….), precum și  situaţiile financiare de lichidare (bilanţ şi cont de profit şi pierdere) pentru societatea …. (vol. …- pag. ….) fără a deţine calitatea de expert contabil şi fără a fi angajată la aceste societăţi pe funcţia de director economic sau contabil şef cu studii economice superioare.

În ceea ce o privește pe inculpata …., referitor la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 Codul penal, nu a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei, iar societatea a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA abia la data de ….), astfel încât, în perioada …., pentru prestări de servicii în valoare de …. lei, societatea nu a calculat, nu a declarat și nu a plătit TVA în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), la care se adaugă dobânzi în valoare de …. lei și penalități în valoare de …. lei, rezultând astfel o sumă totală de plată cu titlu de TVA în cuantum de …. lei;

- în luna …., nu a declarat livrări de bunuri şi prestări de servicii în sumă de …. lei și TVA aferentă în sumă de …. lei, din care însă, în luna …., a declarat o parte din sumă, rămânând în cele din urmă nedeclarate livrări și bunuri și prestări de servicii în cuantum de …. lei și TVA aferentă în cuantum de …. lei, pentru care societatea …. datorează dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel o sumă totală de plată în cuantum de …. lei,

- în cursul anului …., a încasat de la …. un avans în cuantum de …. euro (la data de …. euro şi la data de …. euro) pentru vânzarea imobilului din …., compus din teren în suprafaţă de …. mp şi construcţia edificată pe acesta în suprafaţă construită desfăşurată de …. mp,  fără să calculeze, să factureze, să evidenţieze în declaraţii …. şi să plătească TVA pentru suma încasată, încălcând astfel prevederile art. 1342 alin. 2 lit. b) şi art. 155  alin. 5 lit. d) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a emite factură pentru avansurile încasate), precum şi prevederile art. 1562 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a declara, respectiv de a înscrie în decontul de TVA suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada fiscală de raportare) şi prejudiciind astfel bugetul de stat cu suma de …. lei, reprezentând TVA de plată, din care …. lei – debit principal, …. – dobânzi și …. lei – penalități.

Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei, reprezentând TVA de plată, din care suma de …. lei – debit principal, suma de …. lei – dobânzi și suma de ….lei penalități.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, - în perioada …., a înregistrat în contabilitate operațiuni fictive în cuantum de …. lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei, din care:

a) achiziții interne fictive în cuantum de ….lei, din care baza în cuantum de …. lei și TVA în cuantum de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), de la societățile …., …., …., …., …., …., …., …., …., …. și …., fapt care a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de …. lei, din care …. lei reprezintă TVA de plată, …. lei reprezintă impozit pe profit și …. lei reprezintă impozit pe dividende.

La suma de …. lei, datorată cu titlu de TVA, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de TVA în cuantum de … lei.

La suma de … lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe profit în cuantum de …. lei.

La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe dividende în cuantum de … lei.

b) achiziții fictive de servicii externe de la societățile …. și …. în valoare de …. lei, fără TVA, fapt care a condus la prejudicierea bugetului de stat cu suma de …. lei, din care …. lei reprezintă impozit pe profit și …. lei reprezintă impozit pe dividende.

La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe profit în cuantum de …. lei.

La suma de …. lei, datorată cu titlu de impozit pe dividende, se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi, precum și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată cu titlu de impozit pe dividende în cuantum de …. lei.

Sumele datorate de către societatea …. ca urmare a înregistrării în contabilitate a unor operațiuni fictive (achiziții interne + achiziții externe) se ridică astfel la valoarea de …. lei.

Cu privire la infracțiunea de tăinuire, prev. de art. 270 din noul Cod penal, cu aplic. art. 35 alin. 1 din noul Cod penal, constând în aceea că, în perioada …., societatea …. a fost creditată de către asociatul unic …. cu suma de …. lei (total sume creditoare la contul …. din balanţa de verificare întocmită de …. pe luna ….), şi, în plus, în perioada …., a dobândit cu titlu gratuit un drept de superficie asupra terenului din ...., în suprafaţă de …. mp, proprietatea inculpatului …., evaluat la suma de …. lei (sumă în creditul contului … – Decontări din operaţiuni în participaţie din balanţa de verificare întocmită de …. pe luna ….), în condiţiile în care suma de  …. lei şi suma de …. euro (contravaloarea terenului) provin din comiterea infracţiunii de evaziune fiscală comisă prin intermediul societăţilor …. şi ….;

În ceea ce o privește pe inculpata …. cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. a) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal,

a) nu a solicitat înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de …. zile de la depășirea plafonului de scutire de TVA, de …. lei (depășirea plafonului s-a realizat la data de …., când societatea a înregistrat o cifră de afaceri în sumă de …. lei), astfel încât societatea nu a fost înregistrată în scopuri de TVA începând cu data de …., ci începând cu data de ….,

b) pentru prestările de servicii realizate în beneficiul …., care au fost înregistrate în contabilitatea societății ca fiind prestate/recepționate în luna …., nu a procedat la regularizarea avansurilor încasate anterior (încasate în lunile …., …. și ….), conform art. 280 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal, și, implicit, nu a emis factură cu TVA pentru serviciile prestate în valoare de …. lei și nu a declarat prin deconturile de TVA valoarea operațiunilor realizate, sustrăgându-se astfel de la plata sumei de …. lei, datorată cu titlu de TVA (….) (Anexa nr. …. – fila nr. …. din anexele expertului contabil desemnat), la care se adaugă dobânzi în cuantum de …. lei și penalități în cuantum de …. lei, rezultând astfel de plată o sumă de …. lei.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) și alin. 2 din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. 1 din Codul penal, în perioada …., a înregistrat în contabilitate cheltuieli fictive în cuantum de …. lei, care se compun din:

1. suma de …. lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), formată din:

- Factura nr. …. din …., în valoarea de …. lei, emisă de …., care nu a fost identificată la documentele contabile, dar care a fost înregistrată în evidenţa contabilă în contul …. „Cheltuieli cu materialele consumabile”, suma de …. lei.

- Facturile emise de …., în valoare de …. lei, care nu au fost identificate la actele contabile.

- Facturile nr. …. din luna …., care au fost înregistrate în evidenţa contabilă la valoarea de …. euro, …. euro, respectiv …. euro (echivalentul a …. lei), ca fiind emise de …., dar pentru care nu au fost identificate documentele justificative care au stat la baza înregistrării acestora;

- Un număr de …. facturi fiscale falsificate, emise de …., înregistrate în evidența contabilă la o valoare mai mare decât cea reală cu suma de …. lei.

2. suma de ….lei (pag. …. din raportul de expertiză contabilă), formată din:

- Cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă în valoare de …. lei (…. euro) aferente facturilor emise de …., …., …., …., pentru care nu au fost identificate anexe cu persoanele pentru care s-a prestat serviciul, şi în unele cazuri nu au existat nici contracte de prestări servicii încheiate între …. şi aceştia.

- Cheltuielile în valoare de …. lei aferente facturii nr. … din …, în valoare de …. euro, emisă de …., având ca obiect „cazare hotel …. pacienţi pentru perioada ….” pentru care nu a fost identificată nicio listă cu persoanele pentru care se menţionează că s-a prestat serviciul.

- Cheltuieli de transport și cazare în valoare de …. euro (…. lei), aferente unui număr de …. , pentru care, în aceeaşi perioadă, au fost emise două facturi cu servicii diferite, dar pentru care s-au decontat de două ori biletul de transport şi cazarea în valoare de …. euro (…. lei);

- cheltuieli în valoare de …. euro (echivalentul a …. lei ) aferente cazurilor în care, pentru același pacient, în aceeași lună, au fost emise două facturi cu același conținut, sustrăgându-se astfel de la plata unui impozit pe profit în cuantum de …. lei, cât și de la plata unui impozit pe dividende în cuantum de …. lei, rezultând astfel un prejudiciu adus bugetului de stat în cuantum de …. lei (debit principal).

La suma de …. lei datorată cu titlu de impozit pe profit, se adaugă suma de …. lei – dobânzi și suma de …. lei – penalități, rezultând astfel o sumă de plată în cuantum de …. lei, cu titlu de impozit pe profit (debit principal+accesorii).

La suma de … lei datorată cu titlu de impozit pe dividende se adaugă suma de …. lei cu titlu de dobânzi și suma de …. lei cu titlu de penalități, rezultând astfel o sumă de plată în cuantum de …. lei (debit principal+dobânzi).

Prejudiciul total se ridică la suma de …. lei.

Situația de fapt reținută de Ministerul Public a fost probată cu următoarele mijloace de probă: raportul de expertiză contabilă – vol. ….; documentele contabile predate de inculpatul …. – vol. ….; documentele contabile ridicate la perchezițiile domiciliare – vol. …..; declarațiile fiscale depuse de societățile inculpatului …. – vol. ….; dosarele de deschidere a conturilor bancare și extrasele de cont – vol. ….; procesele verbale de percheziție informatică – vol. ….; procesele verbale de percheziție domiciliară – vol. ….; adresa nr. …., emisă de Ministerul Afacerilor Externe – vol. ….; adresa nr. …., emisă de Ministerul Afacerilor Externe – vol. ….;  declarațiile martorilor …. (VOL. ….), …. (vol. ….), …..(vol. ….), ….(VOL. ….), …. (VOL. ….), …. (VOL. ….) ….(vol. ….) și …. (vol. ….);  celelalte documente aflate la dosarul cauzei.

La data de …., persoana vătămată …. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de …. lei.

Prin încheierea de la data de …., judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. …. al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpaţii  …., …., …. și ..... şi, în consecinţă, a dispus începerea judecăţii.

La termenul din data de …., inculpata ..... a solicitat instanţei ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a mai solicita alte probe, deoarece recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, declaraţia acesteia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 349 alin(2) C.proc.pen. raportat la art. 374 alin(4) C.proc.pen., instanţa a admis cererea inculpatei de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate şi a procedat în consecinţă.

Deopotrivă, față de solicitarea inculpatei ....., având în vedere documentele medicale depuse la dosarul cauzei, din care rezultă că suferă de afecțiuni medicale deosebite, la același termen de judecată, instanța a dispus disjungerea cauzei în ceea ce îi privește pe inculpații …., …., ….și părţile civile …. şi …. şi părţile responsabile civilmente …. şi …. și constituirea unui nou dosar.

Prin încheierea pronunțată la termenul din data de …., instanța a repus cauza pe rol și a acordat termen la data de …., când a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpata ....., din două infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 320 C.pen. într-o infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin(1) C.pen. și din infracțiunea de favorizarea făptuitorului în formă continuată prevăzută de art. 269 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin(1) C.pen. în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 C.pen.

Prin încheierea pronunțată la termenul din data de …., instanța a repus cauza pe rol și a acordat termen la data de …., când, în baza art. 395 alin(2) C.proc.pen. a dispus efectuarea  cercetării judecătorești de drept comun, când atât inculpata ..... cât și Ministerul Public nu au contestat probele administrate în  faza de urmărire penală și nici nu au solicitat administrarea de probe noi.

La interpelarea instanței, inculpata ..... a arătat că nu dorește să dea declarații suplimentare celor formulate în cursul urmăririi penale, însă a arătat că este de acord să răspundă la întrebările instanței, astfel că instanța a dispus luarea unei declarații, aceasta fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările cauzei, respectiv probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, în ceea ce o privește pe inculpata ....., instanţa reţine următoarele:

Premisa coerenţei şi predictibilităţii sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării şi aplicării normelor de drept.

 În operaţiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să desluşească voinţa legiuitorului în edictarea acestora. Una din cele mai utilizate metode de interpretare şi, de regulă, prima la care apelează magistratul, este cea literală sau gramaticală, deoarece, în acest fel, se asigură, cu cea mai mare certitudine, condiţia previzibilităţii legii.

 Pentru pronunțarea unei condamnări este necesar ca probatoriul administrat să susțină în mod solid acuzația formulată împotriva inculpatului, respectiv să conducă judecătorul la convingerea dincolo de orice dubiu că faptele imputate există și au fost săvârșite de inculpat.

Existenţa unor contradicţii între probe şi mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal sunt inevitabile, cauzele fiind diverse şi nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău-voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns şi administrat probele. Unele se  referă la împrejurări neesenţiale, nerelevante pentru aflarea adevărului şi corecta stabilire a situaţiei de fapt, dar altele pot afecta judicioasa desluşire a stării de fapt şi în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.

Lămurirea cauzei sub toate aspectele, pe baza probelor, şi formarea convingerii judecătorului, pe baza celor administrate, reprezintă două poziţii de includere a capacităţii apreciative a instanţei în demersul indispensabil al aflării adevărului, interpretare în consens şi cu Recomandarea R (94) 12 a Comitetului de Miniştri ai Statelor Membre asupra Independenţei eficacităţii şi rolului judecătorilor, potrivit căreia “judecătorii trebuie să dispună de puteri suficiente şi să fie în măsură să le exercite pentru a se achita de funcţiile lor”.

Înfăptuirea justiţiei penale cere ca judecătorii să nu se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunţă, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (faptele supuse judecăţii). Numai aşa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că adevărul – infracţiunile deduse spre soluţionare instanţei – este, fără echivoc, cel pe care îl înfăţişează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Prealabil analizării faptelor deduse judecății, prin prisma probelor administrate în cauză, instanța va analiza încadrarea juridică a faptelor care constituie obiectul sesizării.

În ceea ce privește reținerea a două infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale constând în aceea că la data de …., la solicitarea inculpatului …., a întocmit în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….)  şi …. (declaraţia nr. ….), instanța consideră că aceste fapte constituie o infracțiune unică simplă.

În acest sens, în doctrina penală, s-a considerat drept unitate naturală de infracțiune și infracțiunea a cărei acțiune sau inacțiune se realizează printr-o multitudine de acte similare, cvasi-simultane, săvârșite cu aceeași ocazie, în virtutea aceleiași rezoluții. Această formă de unitate naturală a fost denumită unitate naturală colectivă. Infracțiunea simplă – pentru a cărei existență este suficientă o singură acțiune și un rezultat unic – se realizează în cazul unității naturale colective printr-o serie de acte de același fel, care pot produce mai multe rezultate care se integrează în rezultatul unic.

În prezenta cauză, instanța reține, având în vedere probele aflate la dosarul cauzei, că  inculpata ..... a editat cele două declarații, în aceeași împrejurare – la solicitarea inculpatului ….., cu privire la două societăți comerciale administrate de acesta, cu aceea ocazie la data de …., în mod consecutiv, în decurs de 5 minute, prin acțiuni similare.

Așadar, instanța consideră că fapta inculpatei de editare, în aceeași modalitate, a două declarații cu privire la societățile administrate de inculpatul …., la solicitarea acestuia, în același loc și într-un timp foarte scurt, nu pot fi calificate drept concurs de infracțiuni. De asemenea, fapta inculpatei nu poate fi calificată nici infracțiune unică continuată, câtă vreme acțiunile acesteia nu au fost săvârșite la diferite intervale de timp, ci consecutiv, în decurs de câteva minute.

În ceea ce privește infracțiunea de favorizarea făptuitorului în formă continuată, instanța consideră că acțiunile inculpatei constând în fapta de fals pretins săvârșită și declararea necorespunzătoare adevărului în legătură tot cu fapta de fals, nu pot fi apreciate drept acțiuni sau inacțiuni care să prezinte conținutul infracțiunii de favorizarea făptuitorului, câtă vreme pentru reținerea tipicității faptei, legiuitorul a înglobat pretinsele acte de ajutorare a făptuitorului în elementul material al laturii obiective a infracțiunii ajutorul.

Astfel, instanța reține că elementul material al laturii obiective a infracțiunii este reprezentat de acțiunea și/sau inacțiunea autorului faptei, prin care se acordă ajutor unei persoane care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. Cu toate acestea, având în vedere că elementul material al infracțiunii constă în „ajutorul” dat făptuitorului, instanța consideră că fapta poate fi săvârșită, în raport de situația de fapt concret reținută, printr-o acțiune sau inacțiune ori prin mai multe acțiuni sau inacțiuni, textul incriminator nelimitând, pentru reținerea faptei în formă consumată, ajutorul la o singură acțiune sau inacțiune.

Față de cele ce preced, instanța în baza art. 386 alin(1) C.proc.pen., va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata ....., din două infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 320 C.pen. într-o infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin(1) C.pen. și din infracțiunea de favorizarea făptuitorului în formă continuată prevăzută de art. 269 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin(1) C.pen. în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin(1) C.pen.

În continuare, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește infracțiunea de exercitarea fără drept a profesiei de expert contabil, instanța reține că Ministerul Public o acuză pe inculpata ....., că a întocmit şi semnat situaţiile financiare aferente anilor …. pentru societatea …. (vol. ….), situațiile financiare aferente anului …. și situațiile financiare de lichidare pentru societatea …. (vol. ….), situațiile financiare aferente anului …. și situațiile financiare de lichidare pentru societatea …. (vol. ….), precum și  situaţiile financiare de lichidare (bilanţ şi cont de profit şi pierdere) pentru societatea …. (vol. ….) fără a deţine calitatea de expert contabil şi fără a fi angajată la aceste societăţi pe funcţia de director economic sau contabil şef cu studii economice superioare.

Din examinarea documentelor privind situațiile financiare aferente anilor …. pentru …., vol. …., instanța reține că acestea au fost întocmite și semnate de inculpata ....., în calitate de director economic.

De asemenea, din examinarea documentelor privind situațiile financiare aferente anilor …. pentru …., vol. …., instanța reține că acestea au fost întocmite de inculpata ....., în calitate de persoană împuternicită.

De asemenea, din examinarea documentelor privind situațiile financiare aferente anilor …. pentru … vol. …., instanța reține că acestea au fost întocmite și semnate de inculpata ....., în calitate de persoană împuternicită.

Conform art. 348 alin(1) C.pen., „Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.”

Potrivit art. 10 alin(2) din Legea nr. 82/1994, „Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

Conform art. 28 alin(10) din Legea nr. 82/1994: Situaţiile financiare anuale şi raportările contabile se semnează de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.

Potrivit art. 28 alin(11) din Legea nr. 82/1994, „Situaţiile financiare anuale şi raportările contabile pot fi întocmite şi semnate de persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.”

Față de cele ce arătate anterior, instanța reține că inculpata ..... a întocmit situațiile financiare aferente anilor …., pentru societățile …., …., …. și …., iar pe o parte din acestea le-a și semnat, fie în calitate de director economic, fie în calitate de împuternicit, iar nu în calitate de expert contabil.

Este adevărat că în dispozițiile art. 6 din O.G. nr. 65/1994 este prevăzut că expertul contabil autorizat, între altele, are în competență și întocmirea și efectuarea situațiilor financiare, dar și că dispozițiile art. 43 din aceeași ordonanță prevăd că exercitarea oricărei atribuții specifice calității de expert contabil constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale, norma din legislația specială trebuie interpretată în concordanță cu textul codului penal, care prevede pedepsirea persoanei care exercită fără drept profesia.

Or în prezenta cauză, câtă vreme dispozițiile art. 28 alin(10) din Legea nr. 82/1991 statuează că aceleași atribuții specifice calității de expert contabil întocmirea și efectuarea situațiilor financiare pot fi îndeplinite și de directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, iar inculpata a acționat în aceste calități, iar nu în calitate de expert contabil, instanța consideră că fapta acesteia nu este prevăzută de legea penală.

Instanța consideră că pentru ca inculpata să poată fi acuzată de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 348 C.pen. raportat la art. 43 din O.G. nr. 65/1994 era necesar ca aceasta să fi întocmit și semnat situațiile financiare anuale pentru societățile menționate anterior în calitate de expert contabil, să semneze și/sau să parafeze documentația cu această titulatură. De altfel, acuzația Ministerului Public apare cu atât mai de neînțeles, referitor la acuzațiile aduse în legătură cu întocmirea și semnarea situațiilor financiare anuale pentru …., cu cât acestea au fost semnate, de inculpată, în calitate de director economic, dar și de expertul contabil .... fila …. vol. ….

Deopotrivă, instanța consideră că fapta de exercitare fără drept a profesiei de expert contabil nu este prevăzută de legea penală nici dacă inculpata ..... a întocmit și semnat situațiile financiare anuale aferente societăților …., …., …. și …., în calitate de director economic sau împuternicit, fără ca aceasta să fie angajată cu forme legale în societățile respective, aceste împrejurări atrăgând alte sancțiuni, care nu fac obiectul prezentei cauze.

De altfel, trebuie observat că și acuzația formulată de Ministerul Public este în sensul că inculpata a acționat „…şi fără a fi angajată la aceste societăţi pe funcţia de director economic sau contabil şef cu studii economice superioare” și astfel consideră instanța procurorul a formulat în fapt o acuzație din care rezultă că dacă ar fi fost angajată în cadrul societăților pe funcțiile prevăzute în art. 28 alin(10) din Legea nr. 82/1991, faptele pretins săvârșite de acestea nu ar mai fi constituit exercitarea fără drept a profesiei de expert contabil, ceea ce consideră instanța excede textului art. 43 din O.G. 65/1994.

Așadar, faptele inculpatei ar fi putut fi sancționate conform art. 348 C.pen., numai dacă într-o lege specială ar fi fost prevăzut că exercitarea fără drept a funcțiilor prevăzute în art. 28 alin. (10) din Legea nr. 84/1991 constituie infracțiune. De altfel, așa cum rezultă din diploma de economist, atașată la vol. …., inculpata ..... a absolvit …., iar potrivit declarației acesteia de aproximativ …. ani este angajată la …. în funcția de director economic, iar anterior a lucrat în cadrul aceleiași societăți în funcția de contabil-șef, dar a și fost angajată, în calitate de contabil, o perioadă scurtă de timp, la  una din societățile comerciale administrate de inculpatul …., ceea ce conduce la concluzia că faptele de care inculpata se poate face vinovată pot face eventual obiectul analizei dispozițiilor legale de dreptul muncii.

Față de cele ce preced, în baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b teza I C.proc.pen., o va achita pe inculpata ....., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exercitarea fără drept a profesiei de expert contabil, prevăzută de art. 43 alin.1 din OG nr. 65/1994 raportat la art. 348 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin(1) C.pen.

În ceea ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, instanța reține că Ministerul Public o acuză pe inculpată că la data de …., la solicitarea inculpatului …., a întocmit în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….)  şi …. (declaraţia nr. ….) și că falsul rezultă din faptul că prin adresa nr. …., …. a comunicat organelor de urmărire penală faptul că declaraţia de înregistrare ca plătitor de TVA - …. - întocmită în numele societăţii …., care poartă nr. …., nu este înregistrată la …., iar numărul de înregistrare nu corespunde numerelor de înregistrare utilizate de această instituţie, că prin adresa nr. …., …. a comunicat organelor de urmărire penală faptul că declaraţia de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit – …. – întocmită în numele societăţii …., care poartă nr. …., nu este înregistrată la …., iar numărul de înregistrare nu este alocat acestui tip de declaraţii și că ambele declaraţii au înscris  pe prima pagină, la rubrica…. Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de înfiinţare”, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului …..

Așadar, din cuprinsul acuzației de fals formulate în legătură cu declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr…..) şi …. (declaraţia nr. ….), instanța reține că cele două documente ar fi false întrucât numerele care sunt imprimate pe acestea, ca urmare a unei pretinse înregistrări la organul fiscal, nu sunt reale, întrucât așa cum a arătat …. aceste nu sunt înregistrate în evidența instituției. De asemenea, instanța reține că Ministerul Public consideră că falsul privind cele două documente întocmite la …. constă și în aceea că pe ambele declarații, la rubrica… Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de înfiinţare”, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului …. atribuit la data de …. ….

În susținerea acestei acuzații, Ministerul Public a indicat declarația formulată în calitate de suspect de inculpata ..... la data de ….

Declarația inculpatei ..... formulată data de …., în calitate de suspect - filele …., este de recunoaștere că, la solicitarea inculpatului …., a întocmit cele două declarații la data de …., pe care ulterior le-a printat și transmis inculpatului, însă aceasta a arătat că nu a semnat cele două declarații de înregistrare fiscală și că aceleași declarații nu purtau nicio ștampilă sau număr de înregistrare la organul fiscal.

În același sens, inculpata ..... a declarat și în fața instanței, la termenul din data de …., respectiv că la data de …., la solicitarea inculpatului …, în decurs de …. minute, a editat declarațiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr….) şi …. (declaraţia nr. …., fără a imprima pe acestea vreo impresiune de ștampilă ori vreun număr de înregistrare. De asemenea, inculpata a precizat că mențiunea numărului de înregistrare …. atribuit la data de ….  societății …. și pe declarația …., în mod cert a fost efectuată din greșeală.

Așadar, în ceea ce privește acuzația de săvârșire a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale de către inculpata ....., instanța reține că Ministerul Public nu a prezentat nicio dovadă că pe declarațiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr….) şi …. (declaraţia nr. ….), aflate la filele …., inculpata ..... este persoana care a menționat  numărul de înregistrare și impresiunea ștampilei date de ……fila …. și impresiunea ștampilei dată de …..

Este adevărat că inculpata ..... a formulat la termenul din data de …. o declarație de recunoaștere în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa, însă instanța consideră că aceasta constituie un act de dispoziție al inculpatei, privind justiția negociată, și nicidecum un mijloc de probă.

În același sens, instanța reține că în raport de conținutul pretins fals impresiunea unei ștampile și un număr de înregistrare  fila …. și o altă impresiune de ștampilă fila …. în absența altor persoane care să aibă cunoștință de împrejurările în care documentele poartă semne de înregistrare false, nu s-a întrevăzut posibilitatea administrării altor probe.

Pe de altă parte, în condițiile în care în susținerea unei acuzații nu s-a prezentat nicio probă, în sensul că impresiunile de înregistrare ar fi fost făcute de inculpata ....., instanța consideră că administrarea de probe pentru prima dată în cursul judecății ex oficii ar fi contravenit dispozițiilor art. 100 alin(2) C.proc.pen., care prevăd că instanța administrează probe doar în mod subsidiar, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii, iar nu pentru a aduce probe care să susțină acuzația formulată în lipsa acestora.

În continuare, în ceea ce privește susținerea acuzării că pe primele pagini ale declarațiilor de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele societăţilor …. (declaraţia nr…..) şi …. (declaraţia nr. ….), este menționat pe ambele la rubrica….. Număr autorizaţie de funcţionare/Număr act legal de înfiinţare”, numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului …. atribuit la data de …. ….., în ceea ce privește declarația întocmită pentru …., această mențiune nu are un conținut nereal, câtă vreme este tocmai numărul de înregistrare al societății.

În ceea ce privește aceeași mențiune editată și în cuprinsul declarației de înregistrare ca plătitor de TVA și impozit pe profit pentru …., este adevărat că aceasta a fost efectuată de inculpată, așa cum aceasta a arătat că a editat-o, însă instanța consideră că nu s-a indicat ce efect juridic ar fi fost urmărit a se produce, pentru a se reține intenția inculpatei de a menționa același număr de înregistrare cu cel al societății pentru care editase declarația anterior.

Așadar, instanța consideră că, în fața faptelor și împrejurărilor cauzei, care nu relevă ce ar fi avut în fapt „de câștigat” societatea ori administratorul acesteia, dacă în cuprinsul unei declarații este eronat menționat numărul de înregistrare, cel mai probabil s-a produs o eroare a inculpatei care a întocmit două declarații consecutiv și în aceeași împrejurare.

În acest sens, trebuie observat că legiuitorul a sancționat cu pedeapsă fapta constând în contrafacerea scrierii sau a subscrierii lui ori alterarea lui în orice mod, de natură să producă consecințe juridice. În concret, pentru reținerea tipicității faptei, autorul pretinsului falsului trebuie să urmărească producerea unei consecințe juridice, indiferent dacă se produce sau nu consecința juridică pentru care a plăsmuit actul. Față de firul acuzațiilor formulate împotriva ....., sintetic că ar fi intenționat să îl favorizeze pe inculpatul …., dacă acest fapt ar fi fost dovedit, tocmai ar fi trebuit ca declarația să aibă un conținut care să nu atragă atenția.

Având în vedere că, așa cum susține și Ministerul Public, cele două declarații au fost întocmite pentru a crea aparenţa că inculpatul …. şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 1126 din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de impozit pe profit) şi art. 153 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 571/2003, privind Codul fiscal (obligaţia de a se înregistra ca plătitor de TVA), acest scop nu avea cum să fie urmărit, dacă în mod conștient inculpata ar fi editat pe declarația societății …., numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului …. atribuit la data de … …..

Față de cele ce preced, reținând că Ministerul Public nu a prezentat nicio dovadă că inculpata ..... este persoana care pe lângă editarea celor două declarații, a și efectuat impresiunea ștampilelor și numărul de înregistrare, dar și că nu s-a indicat și dovedit care era consecința juridică eventual urmărită de inculpații ..... și …. sau care s-ar fi putut produce dacă pe a doua declarație întocmită în aceeași împrejurare este menționat numărul de înregistrare editat în prima declarație, în baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. c C.proc.pen., o va achita pe inculpata ....., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin(1) C.pen.

În ceea ce privește infracțiunea de favorizarea făptuitorului, instanța reține Ministerul Public a acuzat-o pe inculpată că prin faptul că la data de …., la solicitarea inculpatului …., a întocmit în fals declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), pe care, mai apoi, le-a predat inculpatului …., iar la data de …., fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal nr. …., a declarat că ea a întocmit, în anul …., declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), deşi, în realitate, aceste declaraţii au fost întocmite în fals la data de …., l-a favorizat pe suspectul …..

În ceea ce privește săvârșirea faptei constând în întocmirea în fals a declarațiilor de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), pe care, mai apoi, le-a predat inculpatului …., iar la data de …., instanța consideră că atâta vreme cât a reținut că nu există probe că inculpata este persoana care a falsificat cele două declarații nu se poate reține, având în vedere că Ministerul Public nu a formulat acuzația în această manieră, că doar editarea celor două declarații a fost făcută cu scopul de a-l ajuta pe inculpat în vedere împiedicării tragerii la răspundere penală.

De asemenea, în ceea ce privește reținerea aceleiași acuzații, de favorizarea făptuitorului, motivat de declarația formulată la data de …, când, fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal nr. …, a declarat că ea a întocmit, în anul …., declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr.….) şi …. (declaraţia nr. ….), deşi, în realitate, aceste declaraţii au fost întocmite în fals la data de …, instanța consideră că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Pentru a considera astfel, în primul rând, instanța reține că în fapt inculpata ..... a fost acuzată că la data de …. nu a dat o declarație conformă adevărului, în legătură cu fapte pentru care ulterior a dobândit calitatea de inculpat - infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

Așadar, chiar dacă potrivit practicii judiciare, în mod judicios, persoanele sunt audiate inițial în calitate de martor într-o cauză penală, având în vedere că aspectele care au fost relevate în urma audierii au condus tocmai la acuzarea martorului în legătură cu faptele relatate, nu se poate aprecia că declarația mincinoasă asupra propriilor fapte poate fi încadrată în favorizarea coparticipantului – coinculpatului - la săvârșirea aceleiași infracțiuni.

În acest sens, fundamental de reținut este că dacă, în legătură cu faptele cu privire la care are loc audierea, martorul are obligația de a spune adevărul, așa cum prevede art. 114 alin(2) lit. c C.proc.pen., suspectul sau inculpatul are dreptul să declare ce dorește, așa cum prevăd dispozițiile art. 109 alin(1) C.proc.pen.

Or, în condițiile în care în cuprinsul declarației formulate la data de …, inculpata ..... a declarat aspecte ce vizau și propriile fapte, în privința acestora nu poate fi acuzată că nu a spus adevărul, în condițiile în care Ministerul Public a pus în mișcare acțiunea penală împotriva sa pentru faptele declarate.

A aprecia altfel, ar însemna ca în cazul oricărei cauze penale în care se efectuează cercetarea a două sau mai multe persoane acuzate de participație la o faptă penală, declarația neadevărată a unuia dintre inculpați să constituie, contrar dispozițiilor art. 109 alin(1) și 118 C.proc.pen., infracțiunea de favorizarea celuilalt coinculpat.

Deopotrivă, referitor la acuzația formulată împotriva inculpatei că nu a spus adevărul în legătură cu fapta proprie de pretins fals, Ministerul Public trebuia să aibă în vedere că în dreptul procesual penal român este consacrat inter alia și dreptul inculpatului de a nu contribui la propria incriminare și al martorului de a nu se acuza, statuate legislativ în art. 118 C.proc.pen., ca parte componentă a dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția EDO.

În acest sens, instanța reține că atât Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Constituția României recunosc prezumția de nevinovăție, și pe cale corelativă și garanțiile aferente, „oricărei persoane”, eficiența acesteia neputând fi condiționată de calitatea atribuită în cursul procesului penal celui care se poate acuza prin declarația solicitată de către organele judiciare. Or, dreptul la tăcere și la neautoincriminare reprezintă un corolar nu doar al dreptului la un proces echitabil sui generis, dar și al prezumției de nevinovăție, după cum a precizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, când a analizat încălcarea dreptului la tăcere din perspectiva atât a art. 6 par 1 din CEDO, dar și a art. 6 par. 2 din CEDO, subliniind că ”dreptul de a nu se autoincrimina, presupune ca procurorul să își dovedească cauza împotriva acuzatului fără a recurge la obținerea de probe prin metode coercitive sau opresive, contrare voinței acuzatului. Așadar, dreptul la neautoincriminare este strâns legat și de prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 par. 2 din Convenție.”(Cauza Saunders contra Marii Britanii, par. 68)

În consecință, este irelevantă calitatea procesuală atribuită de către organele de urmărire penală persoanei audiate, garanțiile aferente unui proces echitabil, în care este respectată de o manieră efectivă prezumția de nevinovăție, impunând recunoașterea dreptului la tăcere și la neautoincriminare oricărei persoane chemate să declare împotriva sa.

Pe de altă parte, în raport de acuzația adusă inculpatei ....., respectiv că prin declararea necorespunzătoare adevărului din declarația de martor de la data de …. l-a favorizat pe inculpatul …., instanța are în vedere și Decizia nr. …. a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia „fapta unei persoane audiată ca martor, de a face afirmații mincinoase sau de a nu spune tot ce știe în legătură cu faptele sau împrejurările esențiale cu privire la care a fost întrebată, întrunește numai elementele de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal”. Așadar, și dacă inculpata nu ar fi dobândit calitatea de suspect și ulterior inculpat în legătură cu fapta de fals, în legătură cu care ar fi declarat mincinos, s-a statuat că această faptă nu poate constituit infracțiunea de favorizarea făptuitorului, ci doar infracțiunea de mărturie mincinoasă.

În această ordine de idei, având în vedere conținutul acuzației de favorizarea făptuitorului - fiind audiată în calitate de martor în dosarul penal nr. …., a declarat că ea a întocmit, în anul …., declaraţiile de înregistrare ca plătitor de TVA şi impozit pe profit pe numele  societăţilor …. (declaraţia nr. ….) şi …. (declaraţia nr. ….), deşi, în realitate, aceste declaraţii au fost întocmite în fals la data de …., dar și că a fost acuzată drept autor al falsului, Ministerul Public acuză inculpatul de mărturie mincinoasă în legătură cu propriile fapte.

Față de cele ce preced, în baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b teza I C.proc.pen., o va achita pe inculpata ....., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin(1) C.pen.

În baza art. 274 alin(2) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân in sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 386 alin(1) C.proc.pen., din oficiu, schimbă încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata ....., din două infracțiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzute de art. 320 C.pen. într-o infracțiune de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 320 alin(1) C.pen. și din infracțiunea de favorizarea făptuitorului în formă continuată prevăzută de art. 269 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin(1) C.pen. în infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin(1) C.pen.

În baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b teza I C.proc.pen., achită pe inculpata ....., cetățean român, născută la data de …., în …., CNP …., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de exercitarea fără drept a profesiei de expert contabil, prevăzută de art. 43 alin. 1 din OG nr. 65/1994 raportat la art. 348 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin(1) C.pen.

În baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. c C.proc.pen., achită pe inculpata ....., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin(1) C.pen.

În baza art. 396 alin(5) C.proc.pen. raportat la art. 16 alin(1) lit. b teza I C.proc.pen., achită pe inculpata ....., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 alin(1) C.pen.

În baza art. 274 alin(2) C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de Stat raman in sarcina acestuia.

Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, …..

PREŞEDINTE, DINU REBECCA-ZINCA  GREFIER, ŞERBAN DANIELA

Red. jud. DRZ-2EX-….