Recurs impotriva incheierii de suspendare

Prin încheierea din data de 30.01.2019 pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosarul X/311/2018 s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 411 alin.1 pct.2, pentru lipsa părţilor.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs reclamanta Ilie E R, solicitând admiterea recursului şi reluarea judecării cauzei de către instanţa de fond.

Consideră soluţia de suspendare ca nelegală, având în vedere că la dosar a fost depusă prin fax de către doamna avocat V F, o cerere de amânare, însoţită de acte doveditoare, precum şi delegaţia de reprezentare a sa, ceea ce înseamnă că instanţa trebuia să se pronunţe pe cererea de amânare a avocatului, cererea fiind depusă în timp util, înainte de termenul de judecată din data de 30.01.2019.

În concluzie, arată că nu se află în situaţia în care părţile să lipsească nemotivat, au avut avocat ales care a depus cerere de amânare însoţită de acte doveditoare, ceea ce justifică amânarea cauzei şi nu suspendarea acesteia.

Decizia de suspendare ar îngreuna situaţia sa ca şi contestator deoarece ar trebui să achite o nouă taxa de timbru pentru repunerea pe rol a dosarului, cu toate că instanţa de fond nu a luat în considerare cererea de amânare a avocatului ales şi actele doveditoare în acest sens, astfel că instanţa trebuia să dispună amânarea cauzei.

În drept şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 414 alin. 1 şi 2 C.p.c.

Intimata ING Bank nu a formulat întâmpinare.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la probatoriul administrat la fond şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Din actele și lucrările dosarului, se constată că recurenta-contestatoare nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum permit dispozițiile art. 223 alin. (3) C. proc. civ.

Conform art. 223 C. proc. civ.:

„Art. 223. – (1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă”.

Depunerea de către recurentă a împuternicirii avocaţiale şi a cererii de amânare, însoţită de acte doveditoare pentru termenul de judecată din 30.01.2019 nu reliefează nelegalitatea ori netemeinicia încheierii recurate, în condițiile instanța a reținut cu just temei faptul că niciuna dintre părțile cauzei nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, așa cum impun dispozițiile citate ale art. 223 alin. (3) teza finală C. proc. civ., precum și cele ale art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finală C. proc. civ.

Or, atâta timp cât niciuna dintre părți, legal citate, nici nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, în mod corect a fost reținută incidența dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora: „Art. 411. – (1) Judecătorul va suspenda judecata: […] 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă”.

Pentru considerentele expuse, tribunalul reține că încheierea ce formează obiectul recursului este legală și temeinică, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta I E R.

Data publicarii pe portal: 19.12.2019

Domenii speta

Spete similare