Furt. Îndepărtarea sistemului antifurt montat pe produsele dintr-un supermarket. Nereținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin.(1) lit. e) C.pen..

Hotărâre 673 din 17.05.2019


Furt. Îndepărtarea sistemului antifurt montat pe produsele dintr-un supermarket. Nereținerea elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin.(1) lit. e) C.pen..

-C.pen., art. 228, art. 229 alin. (1) lit. e)

Inculpatul s-a dus la raftul pe care erau expuse sticle de ulei şi a rupt cutia periuţei electrice, pe care a lăsat-o împreună cu sistemul antifurt al acesteia între sticlele de ulei. Periuţa de dinţi şi accesoriile ei le-a ascuns în rucsac împreună cu cele şapte bucăţi de salam de Sibiu, după ce în prealabil o altă persoană de sex feminin cu care se afla rupsese sistemele antifurt de tip abţibild ce erau lipite pe ambalajul batoanelor, în prezenţa acestuia.

În concret, prin modalitatea în care a acţionat, pe de o parte inculpatul nici nu a scos din funcţiune sistemul de antifurt pentru magazine privit în totalitatea lui, rămânând astfel în funcţiune celelalte elemente ale sistemului – respectiv porţile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranţă montate pe diferitele obiecte, sistemul continuând să detecteze astfel eventualele alte obiecte asupra cărora s-ar fi exercitat o acţiune de sustragere a bunurilor cu privire la care elementele de siguranţă nu ar fi fost scoase, iar pe de altă parte, elementele de siguranţă ale produselor asupra cărora inculpatul a acţionat nu fac parte dintr-un sistem de alarmă sau de supraveghere.

(Secţia a II-a penală, decizia penală nr. 673/A din data de 17.05.2019)

Prin sentinţa penală nr. 119/01.03.2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a hotărât următoarele:

În baza art. 228 alin. (1) – 229 alin. (1) lit. b) şi e) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art.43 alin. (5) C.pen. coroborat cu art. 396 alin. (10) C.pr.pen., l-a condamnat pe inculpatul I.T. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 67 C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 65 alin. (1), (3) C.pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen.

În baza art. 72 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de la data de 15.06.2018 la data de 16.06.2018 şi a arestării preventive de la data de 31.01.2019 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C.pr.pen. a menţinut măsura arestării preventive luate faţă de inculpat prin încheierea din data de 13.12.2018 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosar nr. 13300/303/2018/a3, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. 6/CJ/28.12.2018, pus în executare la data de 31.01.2019.

A constatat că persoana vătămată S.C. A.R. S.A. nu s-a constituit parte civilă.

În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 1495 lei, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. 4671/P/2018 din data de 31.07.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 02.08.2018, sub nr. 13300/303/2018, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului I.T., cercetat sub aspectul săvârşirii, în stare de recidivă, a infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin.(1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi e) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen.

În rechizitoriu a fost reţinută, în esenţă, următoarea situaţie de fapt: la data de 14.06.2018, în jurul orei 20:40, inculpatul I.T. a sustras, prin scoaterea din funcţiune a sistemelor antifurt, produse în valoare de 999,73 lei din magazinul Auchan, situat în incinta complexului comercial AFI Palace Cotroceni din Bld. Vasile Milea, nr. 4, sector 6, fiind surprins de agenţii de pază imediat după comiterea faptei.

Pentru dovedirea situaţiei de fapt au fost indicate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de vizionare înregistrări video şi capturi foto (filele 29-30); declaraţie martor M.A.V. (filele 20-21); declaraţie martor P.V. (filele 18-19); proces-verbal experiment judiciar şi planşă foto (filele 34-38); declaraţii inculpat (filele 23, 26).

În rechizitoriu a fost reţinută următoarea încadrare juridică: fapta I.T. care, la data de 14.06.2018, în jurul orei 20:40, a sustras, prin scoaterea din funcţiune a sistemelor antifurt, produse în valoare de 999,73 lei, din magazinul Auchan situat în incinta complexului comercial AFI Palace Cotroceni din Bld. Vasile Milea, nr. 4, sector 6, fiind surprins de agenţii de pază imediat după comiterea faptei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, faptă prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit. b) şi e) C.pen., în stare de recidivă conform art. 41 alin. (1) C.pen., astfel cum reiese din cazierul său judiciar.

În faza camerei preliminiare, prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 21.09.2018 (fila 10 dos. 13300/303/2018/a1), definitivă la data de 22.10.2018, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, dispunându-se începerea judecăţii.

În cursul judecăţii, la termenul din data de 21.02.2019, la cererea inculpatului I.T., în temeiul art. 375 alin. (1), (2) coroborat cu art. 374 alin. (4) C.pr.pen., a încuviinţat ca judecata să aibă loc potrivit procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii, numai pe baza probelor administrate în faza urmării penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, acţiunea penală vizând o infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, nu detenţiunea pe viaţă.

Instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 14.06.2019, în jurul orei 20:40, inculpatul I.T. a luat din incinta magazinului AUCHAN, situat în complexul comercial AFI Palace Cotroceni, București, Bd. Vasile Milea, nr.4, sector 6, două lavete din material textil pe care le-a ascuns în rucsacul pe care îl avea asupra sa, de la alt raft o cutie cu o periuţă de dinţi electrică marca „Oral B”, după care s-a dus la raionul mezeluri de unde, dintr-un frigider, a luat şapte bucăţi salam de Sibiu marca „Agricola”. După aceea, inculpatul s-a dus la raftul pe care erau expuse sticle de ulei şi a rupt cutia periuţei electrice, pe care a lăsat-o împreună cu sistemul antifurt al acesteia între sticlele de ulei. Periuţa de dinţi şi accesoriile ei le-a ascuns în rucsac împreună cu cele şapte bucăţi de salam de Sibiu, după ce în prealabil o altă persoană de sex feminin cu care se afla rupsese sistemele antifurt de tip abţibild ce erau lipite pe ambalajul batoanelor, în prezenţa acestuia. De acolo, inculpatul s-a îndreptat spre ieşirea din magazin și a părăsit incinta lui pe la poarta de ieşire/intrare clienți, fără a achita vreun produs, fiind oprit ulterior de un agent de pază care l-a condus în camera de interperale și a găsit în rucsacul său toate bunurile sustrase.

Bunurile sustrase au fost restituite persoanei vătămate.

Această situaţie de fapt a rezultat în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză în faza urmăririi penale, respectiv: proces-verbal de vizionare înregistrări video şi capturi foto, declarația martorului M.A.V. şi declarația martorului P.V., procesul-verbal experiment judiciar şi planşă foto, bonul nefiscal emis de către persoana vătămată S.C. A.R. S.A. şi bonul fiscal având același emitent din data de 12.09.2018, proces-verbal, declaraţiile inculpatului I.T.

În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului I.T., constând în aceea că, în data de 14.06.2018, în jurul orei 20:40, în timpul nopţii, a luat două lavete din material textil, o periuţă de dinţi electrică marca „Oral B” şi şapte bucăţi salam de Sibiu marca „Agricola” din posesia persoanei vătămate S.C. A.R. S.A., fără consimţământul acesteia, în scopul de a şi le însuşi pe nedrept, prin scoaterea din funcţiune a sistemelor de alarmă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 228 alin. (1), art. 229 alin. (1) lit.b) şi e) C.pen.

Împotriva acestei sentinţe penale a formulat apel, în termen legal, inculpatul I.T., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală la data de 04.04.2019, sub nr.13300/303/2018.

La solicitarea instanţei, au fost ataşate la dosar copia fişei de cazier a apelantului inculpat (filele 11, 12), precum şi copia sentinţei penale nr. 947/26.03.2014 a Tribunalului București Secția I Penală (filele 13-25).

La termenul de judecată din 06.05.2019, întrebat fiind, apelantul inculpat a arătat că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel, menținându-și declarațiile date.

La acelaşi termen de judecată, Curtea a pus în discuție schimbarea încadrării juridice reținute în actul de sesizare și reținută și de prima instanță, respectiv din infracţiunea prev. de art.228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), e) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen., în infracţiunea prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen. cu aplic. art.41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen..

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul din oficiu al apelantului inculpat I.T. juridice, urmând a se reindividualiza pedeapsa aplicată inculpatului, în sensul micșorării acesteia sub minimul special de 2 ani, având în vedere circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. (2) lit. a) C.pen., constând în efortul depus de inculpat, după săvârșirea infracțiunii, de achitare a prejudiciului cauzat persoanei vătămate.

A mai solicitat să se aibă în vedere obiectele care au fost sustrase, faptul că inculpatul este într-un program de înlăturare a dependenței de droguri, medicația este costisitoare, iar reintegrarea acestuia în societate a fost dificilă, acesta are în întreținere doi copii minori, soția sa fiind arestată preventiv într-o altă cauză.

Examinând sentinţa penală apelată, Curtea a apreciat întemeiat apelul declarat de inculpatul I.T., pentru următoarele considerente:

Realizând propria evaluare a probatoriului cauzei (proces-verbal de constatare a infracțiunii, proces-verbal de vizionare înregistrări video, planșe foto, declarațiile martorilor M.A.V. și P.V., proces-verbal de experiment judiciar, înscrisuri, proces-verbal de predare bunuri, declarațiile inculpatului), Curtea a reținut aceeași situație de fapt.

Astfel, la data de 14.06.2019, în jurul orei 20:40, inculpatul I.T. a luat din incinta magazinului AUCHAN, situat în complexul comercial AFI Palace Cotroceni, București, Bd. Vasile Milea, nr. 4, sector 6, două lavete din material textil pe care le-a ascuns în rucsacul pe care îl avea asupra sa, de la alt raft o cutie cu o periuţă de dinţi electrică marca „Oral B”, după care s-a dus la raionul mezeluri de unde, dintr-un frigider, a luat şapte bucăţi salam de Sibiu marca „Agricola”. După aceea, inculpatul s-a dus la raftul pe care erau expuse sticle de ulei şi a rupt cutia periuţei electrice, pe care a lăsat-o împreună cu sistemul antifurt al acesteia între sticlele de ulei. Periuţa de dinţi şi accesoriile ei le-a ascuns în rucsac împreună cu cele şapte bucăţi de salam de Sibiu, după ce în prealabil o altă persoană de sex feminin cu care se afla rupsese sistemele antifurt de tip abţibild ce erau lipite pe ambalajul batoanelor, în prezenţa acestuia. De acolo, inculpatul s-a îndreptat spre ieşirea din magazin și a părăsit incinta lui pe la poarta de ieşire/intrare clienți, fără a achita vreun produs, fiind oprit ulterior de un agent de pază care l-a condus în camera de interpelare și a găsit în rucsacul său toate bunurile sustrase.

Bunurile sustrase au fost restituite persoanei vătămate.

Referitor la încadrarea juridică a faptei inculpatului, Curtea a constatat că aceasta realizează tipicitatea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie prev. de art.228 alin. (1) - art. 229 alin.(1) lit. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin.(1), art. 43 alin. (5) C.pen..

În acest sens, instanţa de apel a apreciat că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare și reținută de către prima instanță nu este corectă, întrucât nu sunt incidente prevederile art. 229 alin. (1) lit. e) C.pen.

Elementul circumstanţial de agravare constând in săvârşirea furtului prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere reprezintă una din variantele noi, fără corespondent la furtul calificat din Codul penal din 1968. Deşi sistemele de alarmă şi supraveghere au devenit o modalitate curentă pentru paza şi protecţia bunurilor, acestea devin de multe ori inutile deoarece sunt scoase din funcţiune de infractori versaţi, unii dintre ei chiar specializaţi in aceste tehnici de operare iar in măsura in care tehnicile de protecţie devin tot mai sofisticate, creşte şi inventivitatea infractorilor in a le neutraliza. Scoaterea din funcţiune a unui astfel de sistem necesită o anumită specializare a infractorului, denotând un pericol social sporit, generat şi de relativa siguranţă a proprietarului sau posesorului bunului care se simte mai în siguranţă la adăpostul unui asemenea sistem. De aceea legiuitorul a ales să sancţioneze mai aspru un inculpat care are această „specializare”. Având in vedere raţiunea pentru care această împrejurare a fost reţinută ca variantă de calificare a furtului, semnificaţia care trebuie dată expresiei scoaterea din funcţiune trebuie să fie una strictă, având o conotaţie tehnică. Scoaterea din funcţiune semnifică o intervenţie asupra structurii tehnice a sistemului, de natură să afecteze însuşi modul de funcţionare al dispozitivului. Cu titlu de exemplu, trebuie reţinut elementul circumstanţial de agravare în cazul deconectării unei camere de luat vederi de la sursa de energie dar nu poate fi reţinut în cazul in care camera de luat vederi este acoperită cu diverse obiecte. Pentru reţinerea agravantei este necesară, aşadar, o intervenţie tehnică asupra sistemului, care afectează funcţionalitatea acestuia, iar nu substanţa lui materială.

De altfel, conform Expunerii de motive la Proiectul de lege privind Codul penal, se arată că acest element circumstanţial îşi găseşte justificarea în realitatea socială actuală, când tot mai multe proprietăţi sunt dotate cu sisteme de alarmă sau supraveghere şi, nu de puţine ori, infractorii  recurg  la  anihilarea  acestora pentru facilitarea comiterii infracţiunii.

Or, în aprecierea Curții, legiuitorul nu a avut în vedere extinderea acestui element circumstanțial la toate furturile comise în supermarketuri/hypermarketuri, în modalitatea reținută în prezenta cauză ori prin modalități similare.

În concret, prin modalitatea în care a acţionat, pe de o parte inculpatul nici nu a scos din funcţiune sistemul de antifurt pentru magazine privit în totalitatea lui, rămânând astfel în funcţiune celelalte elemente ale sistemului – respectiv porţile antifurt, antenele, unitatea de dezactivare a dispozitivelor de siguranţă montate pe diferitele obiecte, sistemul continuând să detecteze astfel eventualele alte obiecte asupra cărora s-ar fi exercitat o acţiune de sustragere a bunurilor cu privire la care elementele de siguranţă nu ar fi fost scoase,  iar pe de altă parte, elementele de siguranţă ale produselor asupra cărora inculpatul a acţionat nu fac parte dintr-un sistem de alarmă sau de supraveghere.

Curtea a reţinut că aceste noţiuni nu sunt definite de către Codul penal intrat în vigoare la data de 01.02.2014. În acest context, devin aplicabile dispoziţiile art. 25 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora „în cadrul soluţiilor legislative preconizate (în cazul de faţă Codul penal) trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înţelegerea lor corectă şi a se evita interpretările greşite”.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile alin. (3) al art. 48 din actul normativ invocat. Astfel, potrivit acestui ultim text de lege, dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent; în cazul în care frecvenţa unor astfel de termeni şi expresii este mare, actul normativ trebuie să cuprindă în structura sa un grupaj de definiţii sau o anexă cu un index de termeni”. În contextul acestor texte legale, instanţa apreciază că termenul de „sistem de alarmă” (împotriva efracţiei şi nu împotriva incendiilor întrucât este vorba de săvârşirea unei infracţiuni de furt) folosit în art. 229 alin. (1) lit. e) C.pen. are în vedere înţelesul obişnuit şi anume acela de „sistem de alarmare împotriva efracţiei” utilizat în art. 27 alin. (5) din Legea nr.. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată. În sensul acestei legi, prin „sistem de alarmare împotriva efracţiei” se înţelege ansamblul de echipamente electronice care poate fi compus din centrală de comandă şi semnalizare optică şi acustică, detectoare, butoane şi pedale de panică, control de acces şi televiziune cu circuit închis cu posibilităţi de înregistrare şi stocare a imaginilor şi datelor, corespunzător gradului de siguranţă impus de caracteristicile obiectivului păzit.

Curtea a apreciat că dispozitivele scoase de către inculpat în prezenta cauză reprezintă accesorii ale unui „sistem antifurt pentru magazine”, care nu se încadrează în categoria „sistemelor de alarmă” comercializate de către magazinele de specialitate.

Acest sistem antifurt pentru magazine nici nu se încadrează în prevederile art. 27 alin.(5) din Legea nr.. 333/2003 republicată, neavând în componenţă o centrală de comandă astfel cum se prevede în acest text de lege.

În consecinţă, Curtea a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanţei, din infracţiunea prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), e) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen., în infracţiunea prev. de art. 228 alin.(1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen..

Astfel, Curtea a admis apelul declarat de către apelantul inculpat I.T. împotriva sentinţei penale nr. 119/01.03.2019, pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti – Secţia Penală în dosarul nr. 13300/303/2018, a desființat în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând:

În baza art. 377 alin. (4) C.pr.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare a instanţei, din infracţiunea prev. de art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b), e) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen., în infracţiunea prev. de art.228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen..

În baza art. 228 alin. (1) - art. 229 alin. (1) lit. b) C.pen. cu aplic. art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) C.pen. şi cu aplic. art. 396 alin. (10) C.pr.pen. l-a condamnat pe inculpatul I.T. la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie (faptă din data de 14.06.2018).

În baza art. 67 alin. (1) rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) C.pen. a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C.pen. pe durata executării pedepsei principale.

A menținut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art.422 C.pr.pen. rap. la art. 72 alin. (1) C.pen. a dedus din pedeapsă durata reţinerii de la 15.06.2018 şi durata arestării preventive, de la data de 31.01.2019 la zi.

Domenii speta