Pensie de întreţinere. Criterii de stabilire

Instanţa consideră că suma care poate fi acordată cu titlu de pensie de întreţinere trebuie să fie una rezonabilă, care să fie stabilită în raport cu nivelul veniturilor debitorului pensiei dar şi în raport cu nevoile rezonabile ale creditorului pensiei de întreţinere.

Prin sentinţa civilă nr. 10574 pronunţată la data de 27 noiembrie 2018 de Judecătoria Baia Mare, în dosarul nr. 11102/182/2017 a fost admisă acţiunea civilă formulată de reclamanta Mateoc Ariana Ioana, în contradictoriu cu pârâtul Mateoc Adrian Ioan Gabriel şi în consecinţă s-a stabilit în sarcina pârâtului Mateoc Adrian Ioan Gabriel şi în favoarea reclamantei Mateoc Ariana Ioana, o pensie de întreţinere lunară în bani, în procent de ¼ din venitul pârâtului lunar net, de la data introducerii acţiunii 02 noiembrie 2017 şi până la finalizarea studiilor reclamantei fără a depăşi vârsta de 26 de ani, prin indexarea de drept, trimestrial cu rata inflaţiei, cu obligarea aceluiaşi pârât la plata cheltuielilor de  judecată în cuantum de 2020 lei.

Instanţa a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtul Mateoc Adrian Ioan Gabriel.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că prin acţiunea civilă formulată, reclamanta Mateoc Ariana Ioana a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Mateoc Adrian Ioan Gabriel să se dispună stabilirea pensiei de întreţinere în sarcina pârâtului la nivelul unei pătrimi din venitul său lunar al pârâtului.

S-a arătat că este în continuarea studiilor iar nevoile materiale au crescut de la data ultimei majorări a pensiei de întreţinere stabilită în perioada când reclamanta era minoră. Potrivit dispoziţiilor art. 529 Cod civil „Întreţinerea este datorată potrivit nevoilor celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti”

Pentru a fi stabilită obligaţia de pensie a întreţinerii trebuie întrunite cumulativ cele două condiţii: starea de nevoie a creditorului obligaţiei de întreţinere şi starea de solvabilitate a debitorului obligaţiei.

În cauza dedusă judecăţii reclamanta este majoră, urmează cursurile facultăţii de litere din cadrul Universităţii tehnice Cluj Napoca, astfel că situaţia de fapt de la data pronunţării Sentinţei civile nr. 8536 din data de 27.11.2015 s-a schimbat, are cheltuieli mai mari cu îmbrăcămintea, hrana, întreţinerea, cheltuieli cu educaţia, învăţătura la nivel universitar, crescând de asemenea şi veniturile pârâtului.

Se reţine şi faptul că între reclamantă şi pârât nu există comunicare, fapt rezultat din declaraţiile martorilor audiaţi, ci o relaţie tensionată şi distantă, totodată nu există comunicare raportat la situaţia şi nevoile reclamantei.

În aceste condiţii se apreciază că cererea reconvenţională formulată nu este fondată, astfel că aceasta a fost respinsă, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreţinere raportată la veniturile pe care le realizează pârâtul, astfel cum rezultă din cuprinsul dispozitivului, pârâtul fiind obligat la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă întrucât s-a opus la admiterea acţiunii formulate de aceasta.

Împotriva sentinţei ci¬vi¬le nr. 10574 din 27.11. 2018 pronunţată de Ju¬de¬că¬toria Baia Ma¬re, în do¬sa¬rul nr. 11102/182/2017 a promovat apel pârâtul Mateoc Adrian Ioan Gabriel so¬li¬¬ci¬tând instanţei admiterea ape¬lu¬lui, schimbarea în parte a dispoziţiilor sentinţei atacate în sensul stabilirii obligaţiei de plată a pen¬siei de întreţinere în sarcina apelantului pârât în favoarea intimatei reclamante sub forma unei sume fixe lunare, cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la terminarea studiilor, fără a depăşi vârsta de 26 ani şi înlăturarea obligaţiei de plată a su¬mei de 2.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă.

În subsidiar solicită stabilirea obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere în sarcina a¬pe¬lantului pârât în favoarea intimatei reclamante sub forma unei cote procentuale sub ma¬xi¬mul cotei de ¼ prevăzut de lege în raport de nevoile creditoarei întreţinerii, cu începere de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la terminarea studiilor, fără a depăşi vâr¬sta de 26 ani; înlăturarea dispoziţiei având ca obiect indexarea de drept trimestrial cu rata in¬flaţiei a sumei datorate cu titlu de pensie de întreţinere şi înlăturarea obligaţiei de plată a su¬mei de 2.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanţă.

Solicită a se lua act că apelantul pârât nu solicită obligarea intimatei reclamante la pla¬ta cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de apel se arată că nu este afectată întreţinerea intimatei în raport de nevoile reale şi efective ale acesteia în calitate de creditoare a obligaţiei de întreţinere motivat de faptul că apelantul, de la data încetării obligaţiei de întreţinere respectiv 08.01.2016, dată la care intimata a împlinit vâr¬sta de 18 ani, a continuat să achite lunar suma de 2.000 lei sau 1.500 lei cu titlu de pensie de întreţinere, obligaţie pe care înţelege să o execute şi până la soluţionarea apelului exercita îm¬potriva dispoziţiilor sentinţei civile nr. 10574/27.11.2018 a Judecătoriei Baia Mare.

La stabilirea pensiei de întreţinere se au în vedere dispoziţiile art. 499 Cod civil în conformitate cu care părinţii au o obligaţie solidară de a asigura întreţinerea copilului major a¬flat în continuarea studiilor.

Prin plata unei pensii lunare în cuantum de 5.000 lei de către reclamant se înlătură o¬bli¬gaţia mamei de a asigura alături de apelant întreţinerea copilului major. Apelantul apre¬ci¬ază că atât în ipoteza în care instanţa decide executarea obligaţiei de întreţinere sub forma plăţii unei sume de bani cât şi sub forma cotei procentuale se impune ca suma să acopere nevoile e¬fec¬tive şi reale ale reclamantei intimate şi să aibă în vedere că alături de apelant, în egală mă¬sură, şi mamei intimatei îi revine aceeaşi obligaţie de a-şi întreţine copilul major.

Apelantul arată că prima instanţă a stabilit pensia de întreţinere în cotă procentuală de ¼ din venitul net lunar al pârâtului şi a dispus indexarea de drept trimestrial, cu rata in¬fla¬ţiei. Faţă de dispoziţiile legale imperative, rezultă indubitabil că poate fi indexată de drept, tri¬mes¬trial, în funcţie de rata inflaţiei numai pensia de întreţinere stabilită într-o sumă fixă nu şi cea stabilită în cotă procentuală din venitul net al debitorului obligaţiei de întreţinere.

Raţiunea legiuitorului rezidă în aceea că indexarea venitului debitorului obligaţiei de întreţinere cu rata inflaţiei se reflectă în cuantumul pensiei de întreţinere stabilită în cotă procentuală din venitul net.

În ceea ce priveşte întinderea obligaţiei de întreţinere în conformitate cu prevederile art. 529 alin. 1 Cod civil întreţinerea este datorată în funcţie de nevoile creditorului şi posi¬bi¬li¬tă¬ţile debitorului fără ca prin aceasta să se poată depăşi cotele maxime stabilite de legiuitor în cu¬prinsul alin. 2 şi 3 din acelaşi articol.

Relativ la nevoile creditorului este de reţinut faptul că reclamanta este studentă la Fa¬cul¬tatea de Litere în anul I, cursuri de zi, în Baia Mare, localitate în care şi locuieşte.

Întreţinerea este datorată în funcţie de nevoile efective şi reale ale creditorului între¬ţi¬nerii.

Nu se justifică stabilirea pensiei de întreţinere în procent de ¼ din venitul net al ape¬lan¬tului pârât pentru că suma de 4.500 sau 5.000 lei lunar, echivalentul cotei de ¼ din venitul net lunar al apelantului ar depăşi nevoile efective şi reale ale reclamantei intimate.

Intimata reclamantă a indicat suma de 5.000 lei lunar ca fiind cea necesară pentru a a¬coperi cheltuielile lunare, pentru asigurarea mijloacelor necesare traiului şi aferente în¬vă¬ţă¬tu¬rii, însă nu a dovedit prin niciun mijloc de probă în ce contau aceste cheltuieli şi că aceste chel¬tuieli se ridică lunar la suma de 5.000 lei.

La stabilirea pensiei de întreţinere se au în vedere dispoziţiile art. 499 Cod civil în conformitate cu care părinţii au o obligaţie solidară de a asigura întreţinerea copilului major aflat în continuarea studiilor.

Prin plata unei pensii lunare în cuantum de 5.000 lei de către apelantul pârât se în¬lă¬tu¬ră obligaţia mamei de a asigura alături de apelantul pârât întreţinerea copilului major. Pensia de întreţinere solicitată de reclamantă ar urma în realitate să asigure întreţinerea familiei extinse a reclamantei sau să fie utilizată în alte scopuri decât întreţinerea reclamantei.

Apreciază greşită soluţia primei instanţe privind cheltuielile de judecată sens în care se impune respingerea cererii reclamantei de obligarea a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată pe considerentul că pârâtul a fost de acord cu admiterea acţiunii, acesta nefiind de drept pus în întârziere pentru că în pofida încetării la data de 08.01.2016 a obligaţiei de plată a pensiei de întreţinere în favoarea reclamantei, la data împlinirii vârstei de 18 ani stabilită prin dispoziţiile sentinţei civile nr. 8536/27.11.2015 a Judecătoriei Baia Mare în sarcina pârâtului, acesta şi-a îndeplinit obligaţia de plată a pensiei de întreţinere de la data încetării obligaţiei şi până în prezent.

Apelantul apreciază că atât în ipoteza în care instanţa decide executarea obligaţiei de în¬treţinere sub forma plăţii unei sume de bani cât şi sub forma cotei procentuale se impune ca su¬ma să acopere nevoile efective şi reale ale reclamantei intimate şi să aibă în vedere că ală¬turi de pârât în egală măsură şi mamei reclamantei îi revine aceeaşi obligaţie de a-şi întreţine co¬pilul major.

În drept, au fost invocate prevederile art. 480 alin. 2, art. 479, art. 481, art. 482, art. 477, art. 470, art. 471, art. 478 şi art. 479 Cod procedură civilă.

În probaţiune, s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimata Mateoc Ariana Ioana prin întâmpinarea formulată a solicitat admiterea în par¬te a cererii de apel în sensul schimbării în parte a hotărârii atacate în ceea ce priveşte dis¬po¬ziţia referitoare la indexarea de drept a pensiei, cu respingerea în rest a apelului, respectiv păs¬trarea sentinţei civile atacate în ceea ce priveşte stabilirea în sarcina apelantului a pensiei de în¬treţinere lunară în bani, în procent de ¼ din venitul lunar net, de la data introducerii acţiuni – 02.11.2017, până la finalizarea studiilor fără a depăşi vârsta de 26 ani, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.020 lei, cu cheltuieli de judecată în apel.

În motivarea întâmpinării se arată că apelantul s-a opus acţiunii reclamantei aşa cum a fost formulată. Pensia oferită de pâ-rât este inferioară celei avută anterior, stabilită prin sentinţa civilă nr. 8536/27.11.2015, pro¬nun¬ţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 3305/182/2014.

Plata pensiei de întreţinere nu poate avea consecinţe ireparabile şi nici nu constituie îm¬bogăţirea reclamantei - beneficiar al dreptului la pensie.

Executarea n-ar avea „consecinţe ireparabile” asupra situaţiei financiare a apelantului care realizează venituri de 230.204 lei pe an, respectiv 19.183 lei/lună net.

Nici „îmbogăţirea” intimatei nu este întemeiată, intimata fiind beneficiarul pensiei în continuare, în situaţia reducerii acesteia în apel ar deveni incidentă compensaţia legală.

În apel nu au fost solicitate probe a căror administrare să necesite timp îndelungat. Intimata apreciază că plata sumei de bani pe care o datorează părintele co¬pi¬lu¬lui, cu titlu de pensie de întreţinere nu poate „constitui” pagubă iminentă.

Intimata arată că, prin cererea de apel, în principal, se formulează cereri noi respectiv apelantul solicită stabilirea pensiei de întreţinere în sumă fixă. Cererea este inadmisibilă. A¬pe¬lan¬tul nu a solicitat reconvenţional, în faţa instanţei de fond, stabilirea pensiei de întreţinere în su¬mă fixă şi nu la nivelul unei pătrimi din venitul său lunar net.

Intimata apreciază că, în apel, nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată şi nu se pot formula pretenţii noi – petit nou principal în apel.

În ceea ce priveşte cererea de reducere a cotei procentuale de ¼ prevăzut de lege, in¬ti¬mata apreciază cererea ca nefondată.

Intimata arată că, în prezent, este majoră, iar în anul 2016 s-a înscris la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Tehnice Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, specializarea jurnalism, iar începând cu anul universitar 2017-2018 este înscrisă la aceeaşi facultate, specializarea Limba şi literatura română - limba şi literatura engleză, cursuri de zi. A¬rată că nevoile ei au crescut, iar în acelaşi timp au crescut şi posibilităţile materiale ale ape¬lan¬tului, care realizează un venit mai mare decât cel avut în vedere la stabilirea pensiei de în¬tre¬ţinere anterioare, astfel că este în drept să solicite stabilirea şi majorarea pensiei de în¬tre¬ţi¬ne¬re, pentru a beneficia de cele mai bune condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvol¬tării ei e¬du¬caţionale, fizice, mentale, spirituale şi sociale.

Tot prin sentinţa civilă nr. 8536/2015, mamei intimatei - Brumar Laura a fost obli¬ga¬tă la plata unei pensii de întreţinere, în natură, motivat de faptul că aceasta îi asigură intimatei locuinţa şi cheltuielile uzuale de întreţinere. De asemenea mama intimatei mai are un minor în întreţinere, Brumar Dragoş, rezultat din a doua căsătorie.

Intimata arată că cererea de înlăturare a indexării trimestriale a pensiei cu rata infla¬ţiei este întemeiată, chiar dacă la fond apelantul nu s-a apărat în niciun fel, faţă de cererea de in¬dexare a pensiei.

De asemenea, apelantul nu a solicitat reconvenţional, în faţa instanţei de fond apli¬ca¬rea dispoziţiilor art. 499 Cod civil, respectiv nu a solicitat ca şi mama intimatei să fie obligată la a asigura întreţinerea intimatei, iar în apel nu se poate schimba obiectul cererii de chemare în judecată şi nu se pot formula pretenţii noi.

Intimata arată că cererea de înlăturare a obligaţiei la plata cheltuielilor de judecată este nefondată, având în vedere că apelantul s-a opus admiterii acţiunii, respectiv s-a opus cu¬an¬tumului solicitat şi modalităţii de executare a obligaţiei de întreţinere. Acesta se opune în con¬tinuare acţiunii declarând apel, situaţie în care intimata este nevoită să-şi angajeze avocat.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205, art. 480 alin. 1 şi 2, art. 451-454 Cod pro¬cedură civilă.

Apelantul Mateoc Adrian Ioan Gabriel a formulat răspuns la întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la motivele de apel formulate, instanţa reţine următoarele:

În privinţa cererii de suspendare a executării provizorii a executării silite, raportat la susţinerile părţilor care au arătat că sentinţa primei instanţe a fost executată, reţine că această solicitare a rămas fără obiect, aspect arătat şi în şedinţa publică din data 26 iunie 2019.

În privinţa solicitării de restituire a cauţiunii, instanţa constată că aceasta a fost achitată în dosarul nr. 2473/100/2018, dosar în care a fost respinsă solicitarea de suspendare a executării silite, cerere formulată în procedura ordonanţei preşedinţiale.

Potrivit art. 1064 C.proc.civ., „cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus”.

Instanţa constată că apelantul Mateoc Adrian Ioan Gabriel a depus cauţiunea aferentă cererii de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 10574 din data de 27 noiembrie 2018 a Judecătoriei Baia Mare, pronunţată în prezentul dosar, sentinţă care face obiectul apelului.

Reţinând faptul că în cauză cauţiunea a rămas indisponibilizată până la momentul la care se pronunţă instanţa din apel, constatând că cererea a rămas fără obiect, sens în care s-a şi respins cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 10574/27.11.2018 a Judecătoriei Baia Mare, instanţa va dispune restituirea cauțiunii în cuantum de 2352,55 lei, achitate potrivit recipisei de consemnare nr. 205098762/1 emise de CEC Bank la data de 10.12.2018 în dosarul nr. 11102/182/2017 şi dispune restituirea cauţiunii către apelantul Mateoc Adrian Ioan Gabriel.

În privinţa apelului declarat, instanţa constată că şi intimata a fost de acord cu motivul de apel având ca obiect dispoziţia instanţei de indexare de drept trimestrial a sumei, în raport cu inflaţia, în cazul în care se stabileşte pensia de întreţinere într-un procent din venitul realizat de apelant. În cazul în care instanţa va stabili cuantumul sumei datorate cu titlu de pensie de întreţinere, având în vedere şi solicitarea formulată de reclamantă, raportat la prevederile art. 531 alin. 2 C.civ.

În prezenta cauză se constată că reclamanta Mateoc Ariana Ioana a împlinit vârsta de 18 ani data naşterii, conform certificatului depus la fila 13 din dosarul Judecătoriei este 8 ianuarie 1998) şi se află în continuarea studiilor, fiind înscrisă la cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare-specializarea LIMBA şi LITERATURA ROMÂNĂ, LIMBA şi LITERATURA ENGLEZĂ (f.86 din dosarul Judecătoriei Baia Mare).

Din probele administrate se constată că reclamanta-intimată nu este angajată, fiind în continuarea studiilor.  Potrivit art. 499 alin. 3 C.civ., „Părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.”

Din cuprinsul textului legal anterior menţionat, instanţa constată că legiuitorul a prezumat starea de nevoie în care s-ar afla copilul major care se află în continuarea studiilor. Cu toate acestea nevoile tânărului care poate beneficia de pensia de întreţinere trebuie analizate de instanţa de judecată, în măsura în care părţile nu stabilesc de comun acord valoarea pensiei.

În prezenta cauză reclamanta-intimată a susţinut că nevoile sale sunt ridicate, deoarece este studentă şi astfel pensia de întreţinere trebuie stabilită la nivelul maxim prevăzut de lege, raportat la veniturile realizate de apelantul-pârât, tatăl său. S-a susţinut că nevoile reclamantei-intimate Mateoc Ariana Ioana ar fi de aproximativ 5000 lei.

Veniturile realizate de apelantul Mateoc Adrian Ioan Gabriel în perioada aprilie 2018-septembrie 2018 au fost de 95.264 lei, rezultând o medie de aproximativ 15877 lei. Părţile nu au contestat cuantumul veniturilor menţionat anterior, astfel că instanţa se va raporta la acesta.

Raportat la aspectele reţinute instanţa consideră că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a stabili în favoarea reclamantei-intimate dreptul la pensie de întreţinere, aceasta urmând să fie stabilită în sarcina apelantului pârât..

Reclamanta-intimată se află, astfel cum s-a arătat în continuarea studiilor, având nevoi anumite nevoi caracteristice acestei activităţi. Contravaloarea materialelor universitare, a cărţilor de specialitate, a cursurilor necesită anumite investiţii şi cheltuieli suplimentare. La acestea se adaugă cheltuielile necesare pentru întreţinere.

Instanţa constată că anterior împlinirii vârstei de 18 ani, reclamanta a beneficiat de o pensie de întreţinere în cuantum de 2000 lei. Astfel, instanţa va avea în vedere şi acest fapt, chiar dacă în prezentul dosar este analizată cererea de stabilire a pensiei de întreţinere ulterior împliniri vârstei majoratului de către reclamanta Mateoc Ariana Ioana. Se reţine că şi anterior, în perioada anterioară majoratului reclamanta-intimată frecventa cursurile şcolare, avea nevoie de rechizite, de sume necesare pentru întreţinere, iar valoarea acestor cheltuieli a fost stabilită la nivelul sumei de 2000 lei.

Instanţa apreciază că suma de 2500 lei, reprezintă o sumă suficientă pentru reclamantă pentru a se întreţine pe perioada în care urmează cursurile universitare, cheltuielile nefiind cu mult mai mari, raportat la perioada anterioară majoratului. Suma arătată se încadrează în limita maximă prevăzută de art. 529 C.civ..

Pentru stabilirea pensiei de întreţinere instanţa a avut în vedere şi declaraţiile martorilor audiaţi în faţa primei instanţe, respectiv Groza Marinela Alexandrina (f.79 dosarul Judecătoriei Baia Mare), respectiv Ionce Cornelia (f.80).

Se constată că deşi este studentă, reclamanta locuieşte împreună cu mama sa. Instanţa consideră că suma care poate fi acordată cu titlu de pensie de întreţinere trebuie să fie una rezonabilă, care să fie stabilită în raport cu nivelul veniturilor debitorului pensiei dar şi în raport cu nevoile rezonabile ale creditorului pensiei de întreţinere.

În aplicarea principiilor arătate anterior, instanţa apreciază că suma de 2500 lei, sumă care este mai mare decât nivelul a 2 salarii minime nete pe economie, reprezintă o sumă rezonabilă, care a fost stabilită şi prin raportare la veniturile realizate de debitorul pensiei, dar are în vedere şi nevoile personale ale reclamantei care nu are persoane în întreţinere.

În privinţa cheltuielilor de judecată acordate de instanţa de fond, se consideră că această dispoziţie se impune a fi menţinută, raportat la faptul că instanţa a stabilit pensia de întreţinere,  cererea de chemare în judecată fiind admisă, iar cererea de reconvenţională a fost respinsă. Astfel, chiar dacă s-a schimbat în parte sentinţa atacată, se apreciază că raportat la soluţia pronunţată sunt îndeplinite condiţiile de acordare a cheltuielilor de judecată.

Având în vedere considerentele expuse anterior, instanţa va admite apelul declarat de Mateoc Adrian Ioan Gabriel şi în temeiul art. 480 C.proc.civ., va schimba în parte sentinţa atacată, potrivit dispozitivului prezentei decizii. Dispoziţiile care nu sunt incompatibile cu prezenta deciziei vor fi menţinute.

Instanţa va lua act de faptul că apelantul, partea care a câştigat procesul nu a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în apel.

Domenii speta

Spete similare