Anulare act

Sentinţă civilă 3203/2018 din 02.05.2018


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ...211/2017

Operator date cu caracter personal 3185

SENTINŢA CIVILĂ NR. 3203/2018

Şedinţa publică din data de .....

Completul constituit din:

JUDECĂTOR.....

GREFIER: ....

Pe rol se află pronunţarea hotărârii în cauza civilă privind pe reclamanta SA... şi pe pârâţii NIR..., NAY... şi NAI..., având ca obiect anulare act.

Procedura este legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în şedinţa publică din data de 16 aprilie 2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunţarea pentru data de 20 aprilie 2018 şi apoi pentru data de astăzi, 02 mai 2018.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 9 mai 2017, reclamanta SA... a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii NIR..., NAY... şi NAI..., să se constate nulitatea absolută parţială a Actului de lichidare al regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat sub nr....din data de 28 august 2014 de BNP GBL....în cadrul dosarului succesoral nr. .../29.01.2014, cu privire la cota de ½ din imobilul situat în F..., înscris în CF nr...., CF vechi ...., identificat cu nr. cadastral ...., în suprafaţă de 63 mp., cu pic aferente în cotă de 3,21/100 parte, sub aspectul părţilor semnatare şi a contribuţiei la dobândirea acestei cote de către pârâta de rând 1 ca urmare a lichidării comunităţii de bunuri, să se constate calitatea reclamantei de unic moştenitor legal al succesiunii după defunctul NAS...., conform certificatului de moştenitor nr. .../06.04.2017eliberat de Notar Public ..., ca urmare a renunţării la succesiune a soţiei supravieţuitoare şi a copiilor minori, să se stabilească cota de contribuţie la dobândirea bunului comun a imobilul descris mai sus de 1/1 în favoarea defunctului NAS...., să se dispună radierea din cartea funciară a înscrierii de sub B1 cu privire la intabularea dreptului de proprietate asupra cotei de ½ parte din imobilul de sub A1 în favoarea pârâtei de rând 1 cu titlu de cumpărare şi să se constate că în masa succesorală după defunctul NAS.... face parte şi cota de ½ parte din imobilul descris mai sus ca efect al recalculării cotei de contribuţie la dobândirea bunului comun. A mai solicitat reclamanta intabularea în favoarea sa în calitate de moştenitoare legală asupra cotei de ½ parte din imobilul situat în sat ... şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamanta a arătat că are calitatea de moştenitor legal al fiului său NAS...., decedat la data de ..., conform certificatului de moştenitor nr. .../06.04.2017eliberat de Notar Public ..., din masa succesorală făcând parte cota de ½ parte din imobilul situat în F..., Pârâta de rând 1, în calitate de soţie supravieţuitoare, a dezbătut succesiunea după soţul său iniţial în Germania, renunţând la moştenire, atât pentru ea cât şi pentru copii săi minori, ulterior acceptând succesiunea în România, în cadrul dosarului succesoral nr. .../29.01.2014 al Notarului Public .... Prin Sentinţa civilă nr. 8298/2016, instanţa a anulat certificatul de moştenitor nr. .../28.08.2014 precum şi înscrierile făcute în cartea funciară în baza acestui certificat, dispunând revenirea la situaţia de carte funciară anterioară. Ulterior rămânerii definitive a sentinţei, reclamanta a făcut o dezbatere succesorală după fiul său doar pentru cota parte de ½ din imobilul situat în ... întrucât cealaltă cotă de ½ parte din imobil a revenit pârâtei de rând 1 ca urmare a încheierii Actului de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale nr. .../28.08.2014 anterior eliberării certificatului de moştenitor anulat.

Pârâta, deşi proprietar în prezent al unei cote de ½ parte din imobil, nu a avut nici o contribuţie la dobândirea lui. Imobilul a fost achiziţionat de către fiul reclamantei în timpul căsătoriei cu pârâta. Avansul de 10.000 euro a fost achitat cu banii reclamantei (obţinuţi din vânzarea unui imobil) iar diferenţa de 30.000 euro urma să fie achitată din creditul acordat de către BCR S.A. După contractarea creditului, ratele au fost achitate de către fiul reclamantei, direct sau prin interpuşi, iar banii proveneau de la reclamantă în condiţiile în care nici fiul reclamantei şi nici pârâta de rând 1 nu aveau un loc de muncă. Costurile utilării/mobilării imobilului au fost suportate de către fiul reclamantei prin contractarea unui credit de nevoi personale, ratele aferente acestui credit fiind de asemenea achitate din sumele pe care reclamanta le trimitea constant din veniturile obţinute în Germania. Cu ocazia contractării creditului pentru achiziţionarea imobilului, pe numele fiului reclamantei a fost încheiată o asigurare de viaţă iar în urma decesului acestuia, creditul a fost stins ca urmare a intervenţiei evenimentului asigurat.

A mai arătat reclamantă că, dată fiind calitatea sa de unic acceptant al succesiunii după defunctul său fiu, trebuie să fie parte în actul de lichidare al regimului matrimonial.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 355, art. 257, art. 1143 C.civ., art. 194, art. 320, art. 980 şi urm. C.pr.civ, art. 100 din Legea nr. 36/1995, Legea nr. 7/1996.

În probaţiune, reclamanta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a probei cu interogatoriul pârâtei de rând 1, proba testimonială cu martorii BM..., RI..., proba cu expertiza.

La cererea de chemare în judecată au fost anexate copii de pe următoarele înscrisuri: act de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale (filele 36-37), certificat de moştenitor  nr. ..../2017(filele 10-11), extras de Carte Funciară (filele 12-13), certificat de moştenitor nr. ..../2014(filele 14-16), Sentinţa civilă nr. 8298/2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. ..../211/2014(filele 17-24), certificat de deces (fila 25), extras Carte Funciară (filele 26-27), procură (filele 28-29), contract de vânzare-cumpărare (filele 30-32), extrase privind transferul unor sume de bani (filele 34-42).

În ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru, prin Încheierea civilă din data de 16 iunie 2017 pronunţată în dosarul nr. ...211/2017/a1, instanţa a admis în parte cererea de ajutor public formulată de către reclamantă şi a dispus eşalonarea plăţii taxei de timbru stabilită de instanţă la suma de 6391,1 lei, în 12 rate lunare egale, respectiv câte 532,5917 lei/lună, începând cu data de 10.07.2017, plata ratei urmând a fi achitată cel târziu la data de 10 a fiecărei luni.

Prin întâmpinarea formulată la data de 3 august 2017, pârâta NIR... a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, pârâta a arătat că apartamentul nr. .... situat în ..., str. ...., a fost dobândit  în timpul căsătoriei cu fiul reclamantei, ca bun comun. Contrar susţinerilor reclamantei, preţul imobilului a fost achitat astfel: avansul de 10.000 euro a fost achitat de către soţi cu bani împrumutaţi de la mama pârâtei, împrumutul fiind restituit în timpul căsătoriei din banii obţinuţi de la nuntă şi dintr-un credit de nevoi personale. În acelaşi timp, soţul pârâtei a obţinut un credit de nevoi personale pentru a amenaja apartamentul cumpărat. În tot acest timp, soţii au fost ajutaţi de către părinţii pârâtei atât pentru restituirea creditului cât şi pentru cheltuielile curente. Suma de bani achitată cu titlu de avans pentru apartament a fost obţinută de la mama pârâtei, aceasta deţinând suma de bani menţionată ca urmare a înstrăinării unui apartament. Diferenţa de 30.000 euro a fost achitată prin creditul contractat de la Banca Comercială Română, la acel moment ambii soţi având un loc de muncă. În plus, în perioada concediilor, soţul pârâtei lucra în Germania, în calitate de zilier, pentru a realiza un venit în plus. De la momentul contractării creditului şi până la decesul soţului pârâtei a trecut doar o scurtă perioadă de timp astfel că a fost achitată doar o mică parte din credit.

După decesul soţului pârâtei, mama pârâtei a fost cea care a achitat din surse proprii ratele restante la BCR până la momentul valorificării poliţei de asigurare. În perioada 2008-2011, cei doi soţi au fost cei care au achitat ratele pentru apartament din veniturile lor comune, cu ajutorul părinţilor pârâtei. După plecarea soţilor în Germania, soţul pârâtei a avut loc de  muncă iar pârâta nu a muncit deoarece fiica cuplului era foarte mică însă a beneficiat de ajutor social. Dat fiind că soţul pârâtei lucra în cea mai mare parte a zilei, de cele mai multe ori nu reuşea să transmită în ţară banii pentru acoperirea creditului, motiv pentru care îi preda mama sa. Toţi banii trimişi din Germania au fost în realitate banii soţilor.

A mai susţinut pârâta că soţul său avea patima jocurilor de noroc precum şi a consumului de alcool iar toţi banii pe care îi avea la dispoziţie îi pierdea cu consumul de alcool şi cu aceste jocuri. Reclamanta îi trimitea bani soţului pârâtei cu care acesta îşi întreţinea viciile. Din cauza acestor vicii, de foarte multe ori creditul rămânea neplătit. De asemenea, pârâta era nevoită să apeleze la ajutorul părinţilor săi, uneori chiar al vecinilor, pentru a acoperi cheltuielile gospodăriei.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 205, art. 315, art. 453 C.pr.civ.

În probaţiune, pârâta a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei, proba testimonială cu martorii FM..., DDA..., NA..., SM..., RC...şi BA....

La întâmpinare au fost anexate copii de pe următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare (fila 66), declaraţie (filele 67-68), ordine de încasare numerar (filele 69-72).

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 29 septembrie 2017, reclamanta a arătat că actul de lichidare a cărui nulitate absolută parţială o solicită a fost întocmit între pârâta-soţie supravieţuitoare şi moştenitorii defunctului, copii minori. Efectul anulării certificatului de moştenitor nr. ....din 28.08.2014 se extinde atât în privinţa persoanelor care au calitatea de succesori cât şi asupra componenţei masei succesorale. La data decesului, defunctul avea doi copii minori dar pârâta a renunţat la succesiune printr-un act autentic atât în nume propriu cât şi în numele copiilor.

Dorind să cumpere un apartament întrucât urma să se căsătorească, fiul reclamantei a rugat-o să îl ajute cu banii de avans, suma de 10.000 euro achitată cu titlu de avans provenind de la reclamantă, fiind extrasă din contul său de către defunct. Cu privire la locurile de muncă ale soţilor, aceştia au fost angajaţi la firma unui unchi al pârâtei cu scopul de a lua creditul iar un alt loc de muncă nu au avut. Aproape lunar, în perioada 2008-2011, reclamanta a trimis bani în ţară, sume substanţiale, pentru ca fiul său să poată achita ratele bancare. Contrar susţinerilor pârâtei, soţii nu au fost ajutaţi de mama pârâtei, aceasta având venituri foarte mici. Chiar şi în perioada în care soţii au locuit în Germania, se descurcau greu financiar iar reclamanta le plătea diverse cheltuieli. Susţinerile pârâtei conform cărora banii trimişi în ţară de către reclamantă ar fi al celor doi soţi nu sunt reale, cheltuielile familiei depăşind cu mult veniturile. Deviaţiile comportamentale ale fiului reclamantei, invocate de către pârâtă, respectiv consumul de alcool şi jocurile de noroc, nu sunt reale.

Au fost anexate înscrisuri. (filele 82-116).

La termenul de judecată din data de 20.11.2017, reclamanta a depus la dosarul cauzei extrase de cont (filele 124-160). La acelaşi termen, instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri. Pentru reclamantă a fost încuviinţată proba testimonială cu martorii PCA... şi BM...precum şi proba cu interogatoriul pârâtei iar pentru pârâtă a fost încuviinţată proba testimonială cu martorii FM..., DDA...şi NA... precum şi proba cu interogatoriul reclamantei.

La data de 15 decembrie 2017, a fost depus răspuns din partea ITM .... (filele 167-170).

La termenul de judecată din data de 18 decembrie 2017, a fost administrată proba testimonială cu martorii BM..., PCA... şi FM..., declaraţiile acestora fiind anexate la filele 176-178 ale dosarului.

La data de 17 ianuarie 2018, reclamanta a depus la dosarul cauzei înscrisuri privind contribuţia exclusivă a defunctului la achiziţionarea imobilului din ... (filele 1-98 vol. II)

La termenul de judecată din data de 22 ianuarie 2018, au fost depuse la dosarul cauzei răspunsurile la interogatorii ale părţilor (filele 102-114 vol. II). La acelaşi termen de judecată, a fost administrată proba testimonială cu martorii DAD...şi NA... (filele 115-116).

La termenul de judecată din data de 26 februarie 2018, reclamanta a depus un set de înscrisuri. (filele 131-191 vol. II)

Proba testimonială cu martorul BAS...a fost administrată la termenul de judecată din data de 19 martie 2018, declaraţia sa fiind ataşată la dosarul cauzei la fila 2.

Prin notele scrise formulate la data de 10 aprilie 2018, pârâta NIR... a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

Prin probele administrate, relamanta nu a reuşit să răstoarne prezumţia comunităţii de bunuri. Faptul că avansul în cuantum de 10.000 euro a fost achitat din bani împrumutaţi de la mama pârâtei rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei precum şi din declaraţiile martorilor FM..., DD.. şi NA.... Reclamanta a încercat să acrediteze ideea că a fost ajutată de soţul ei în toată această perioadă în care ea l-ar fi ajutat pe fiul ei însă reclamanta este divorţată de foarte mult timp astfel încât această susţinere este tendenţioasă. În  ceea ce priveşte sumele pe care reclamanta le-ar fi trimis fiului ei înainte de data de 29 iulie 2007 (data căsătoriei fiului reclamantei cu pârâta), acestea nu au nici o legătură cu fondul cauzei. După decesul soţului pârâtei, mama pârâtei este cea care a achitat din resurse proprii ratele restante la BCR până la momentul valorificării poliţei de asigurare. De asemenea, în aceiaşi perioadă, s-au achitat şi ratele restante la poliţa de asigurare tocmai pentru a o putea valorifica.

În perioada 2008-2011, soţii au fost cei care au achitat ratele pentru apartament, din veniturile lor comune iar ulterior plecării în Germania ratele au fost achitate din veniturile obţinute de către soţul pârâtei. Nici unul dintre argumentele reclamantei nu răstoarnă prezumţia că soţii au avut o contribuţie egală la dobândirea apartamentului.

Prin concluziile scrise formulate la data de 16 aprilie 2018, reclamanta a solicitat admiterea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Se impune anularea parţială a actului de lichidare al regimului matrimonial al comunităţii legale întrucât au fost încălcate dispoziţiile legale privind caracterul licit şi moral al cauzei contractului precum şi reglementările legale privitoare la lichidarea regimului matrimonial. Părţile au încheiat actul de lichidare al regimului matrimonial ştiind că moştenitorii soţului decedat nu mai sunt cei doi copii, stabilind după bunul plac cota de contribuţie a soţilor la dobândirea bunului comun.

Elementul relevant la stabilirea cotelor este reprezentat de veniturile părţilor or fiul reclamantei a fost unicul procurator de fonduri fie prin prisma propriilor venituri fie din banii pe care reclamanta îi vira cu regularitate pentru a achita rate sau pentru traiul de zi cu zi.  După contractarea creditului de la BCR România S.A., ratele bancare au fost achitate de către fiul reclamantei, personal sau prin împuterniciţi, fie din bani proprii fie din bani proveniţi de la mama sa. Contrar susţinerilor pârâtei, nici până la venirea familiei extinse în Germania şi nici ulterior, ajutor din partea mamei/familiei pârâtei nu a existat, mama pârâtei având venituri mici şi rate la bancă pentru creditul luat pentru apartamentul în care locuia. Afirmaţiile pârâtei cu privire la faptul că banii trimişi în ţară ar fi fost ai săi şi ai soţului său nu sunt dovedite de nici o probă. În ceea ce priveşte viciile defunctului său al pârâtei, acestea nu au fost dovedite prin proba testimonială administrată în cauză.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Pârâta NIR... s-a căsătorit cu fiul reclamantei, NAS...., în data de ....

Astfel cum rezultă din cuprinsul certificatului de deces seria ...emis la data de ..., la data de ..., a decedat numitul NAS...., soţul pârâtei NIR... şi fiul reclamantei SA....

În timpul căsătoriei, pârâta NI... şi soţul său, defunctul NAS.... au dobândit, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. .../26.06.2008emis de Biroul Notarilor Publici ...., dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ..., str. ...., înscris în CF nr....

La data de 28 august 2014, pârâta NIR... a încheiat împreună cu minorii rezultaţi din căsătoria cu NAS...., NAI... şi NAY..., actul de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat de Biroul Notarial ...., sub nr. .../28.08.2014. (filele 6-9) Prin actul menţionat, pârâta, în calitate de soţie supravieţuitoare, şi minorii, în calitate de fii ai defunctului NAS...., s-a stabilit faptul că dreptul de proprietate asupra imobilului situat în sat ..., str. ...a fost dobândit în devălmăşie de soţii Nagy, fiind stabilită cota de contribuţie de ½ parte fiecare.

La aceiaşi dată, a fost emis de către Biroul Individual Notarial GBL....certificatul de moştenitor nr. ... în ceea ce priveşte succesiunea defunctului NAS..... S-a constatat că din masa succesorală a defunctului face parte cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat în ..., str. ..., moştenitori legali fiind pârâta NIR..., în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotă de 2/8 parte şi fii NAY... şi NAI..., în cotă de 3/8 fiecare.

Prin Sentinţa civilă nr. 8298/2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. .../211/2014, definitivă prin neexercitarea căii legale de atac, s-a constatat nulitatea absolută a certificatului de moştenitor nr. .../28.08.2014 şi s-a dispus radierea înscrierilor din cartea funciară realizate în baza acestui certificat. (filele 17-24)

Prin certificatul de moştenitor nr. ..../2017 emis de Societatea Profesională Notarială ...., s-a constatat că de pe urma defunctului NAS.... a rămas cota de ½ parte din imobilul apartament nr. .... situat administrativ în ..., str. .... precum şi faptul că singura moştenitoare este reclamanta SA.... (filele 10-11)

În drept, faţă de modificările legislative intervenite de la momentul căsătoriei care a dat naştere regimului matrimonial a cărui lichidare se solicită, instanţa apreciază a fi necesară stabilirea cu prioritate a legii civile aplicabile acţiunii de faţă. În acest sens, devin relevante dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil care dispun că „indiferent de data încheierii căsătoriei, în ceea ce priveşte relaţiile lor personale şi patrimoniale, soţii sunt supuşi dispoziţiilor Codului civil, de la data intrării sale în vigoare”. Prin urmare, nefiind incidente prevederi exprese care să deroge de la regula menţionată, instanţa constată aplicabilitatea în cauză a reglementărilor cuprinse în Codul civil în vigoare.

În ceea ce priveşte petitul având ca obiect anulare a actul de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat de Biroul Notarial ...., sub nr. .../28.08.2014, instanţa reţine că, potrivit art. 320, raportat la art. 319 alin. (1) C.civ., lichidarea regimului matrimonial se poate realiza potrivit legii, prin bună învoială sau, în caz de neînţelegere, pe cale judiciară, în situaţia în care a încetat regimul matrimonial ca urmare a încetării căsătoriei. Totodată, conform art. 335 alin. (1) C.civ. menţionează că „la încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial”, menţionându-se în cuprinsul alineatului 3 al aceluiaşi articol că atunci „când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori proporţional cu cotele ce le revin din moştenire”.

În cauză, pârâta NIR... a procedat la lichidarea regimului matrimonial al comunităţii legale de bunuri dobândite în timpul căsătoriei cu defunctul NAS...., împreună cu copii cuplului, minorii .....

Cu toate acestea, din considerentele Sentinţei civile nr. 8298/2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. .../211/2014, care se impun cu putere de lucru judecat în prezenta cauză, s-a reţinut că pârâta N... a renunţat la moştenirea după defunctul NAS...., atât în nume personal cât şi în numele minorilor, cu aprobarea autorităţii tutelare. Instanţa investită cu anularea certificatului de moştenitor ce atesta calitatea pârâtei şi a copiilor acesteia de moştenitori după defunctul soţ respectiv tată a reţinut că singura persoană care are calitatea de moştenitor al defunctului NAS.... este reclamanta, procedând în consecinţă la anularea certificatului de moştenitor nr. ..../28.08.2014.

Prin urmare, Actul de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat de Biroul Notarial ...., sub nr. .../28.08.2014 a fost perfectat între pârâta N..., în calitate de soţie supravieţuitoare, şi minorii ...., care însă nu au calitatea de moştenitori după defunctul lor tată. În condiţiile în care calitatea de unică moştenitoare a fost recunoscută reclamantei SA... atât printr-o hotărâre judecătorească cât şi prin certificatul de moştenitor nr. ..../2017 emis de Societatea Profesională Notarială ..., raportat la dispoziţiile art. 355 C.civ., era necesar ca reclamanta să fie, alături de pârâtă, parte în actul de lichidare al regimului matrimonial.

Potrivit art. 359 C.civ., „Orice convenţie contrară dispoziţiilor prezentei secţiuni este lovită de nulitate absolută, în măsura în care nu este compatibilă cu regimul comunităţii convenţionale.”

Astfel, având în vedere faptul că Actul de lichidare a regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat de Biroul Notarial ...., sub nr. .../28.08.2014 a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor art. 355 alin. 3 C.civ., sub aspectul părţilor acestui act juridic, fiind întocmit între soţia supravieţuitoare şi persoane care nu au calitatea de moştenitor a soţului decedat, se impune concluzia că actul menţionat este lovit de nulitate absolută, conform prevederilor art. 359 C.civ.

 În consecinţă, instanţa urmează să admită primul petit al cererii formulate de către reclamanta SA... în contradictoriu cu pârâţii NIR..., NAY... şi NAI..., şi va dispune anularea Actului de lichidare al regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat sub nr....din data de 28.08.2014 de BNP .....

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect constatarea calităţii reclamantei de unic moştenitor legal al succesiunii după defunctul NAS...., instanţa urmează să îl respingă.

Astfel cum s-a reţinut în cele de mai sus, calitatea reclamantei SA... de unic moştenitor al succesiunii după defunctul NAS.... este constatată prin certificatul de moştenitor nr. ..../2017 emis de Societatea Profesională Notarială ...., act a căruia validitate nu a fost contestată şi care produce efecte juridice.

Conform art. 1133 alin. 1 C.civ., „Certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.”

În aceste context, din moment ce calitatea reclamantei de unic moştenitor este constatată prin certificatul de moştenitor menţionat care face dovada, raportat la prevederile art. 1133 C.civ., a calităţii de moştenitor, solicitarea reclamantei de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti care să consfinţească acelaşi raport juridic nu se justifică.

Mai mult, în cuprinsul considerentelor Sentinţei civile nr. 8298/2016 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. ..../211/2014 s-a reţinut că reclamanta are calitatea de unic moştenitor după defunctul NAS..... Raportat la dispoziţiile art. 430 alin. 2 C.pr.civ., şi aceste considerente, alături de dispozitiv, au intrat în autoritate de lucru judecat.

Pentru argumentele redate, instanţa urmează să respingă capătul de cerere având ca obiect constatarea calităţii de unic moştenitor al reclamantei după defunctul NAS...., ca lipsită de interes, calitatea sa de unic moştenitor fiind deja constatată, conform celor de mai sus.

 Cu privire la capătul de cerere având ca obiect stabilirea cotei de contribuţie la dobândirea bunului comun a imobilul de 1/1 în favoarea defunctului NAS...., potrivit art. 339, art. 343 şi art. 357 C.civ., bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor, iar cota ce se cuvine fiecăruia se determină pe baza contribuţiei atât la dobândirea bunurilor acestor bunuri, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune.

Prezumţia că ambii soţi au contribuit deopotrivă la dobândirea bunurilor comune operează numai în lipsa unor probe din care să rezulte că aportul unuia dintre ei a fost mai mare decât al celuilalt. În prezenta cauză, nu s-a făcut dovada că părţile ar fi avut o contribuţie diferită la dobândirea imobilului în litigiu, motiv pentru care va reţine contribuţia egală a acestora.

Legislaţia civilă nu stabileşte criteriile în funcţie de care se apreciază contribuţia soţilor la dobândirea bunurilor comune, motiv pentru care în practica judiciară şi literatura de specialitate s-a stabilit că contribuţia se stabileşte nu numai în funcţie de aportul de ordin material al soţilor, ci şi în funcţie de munca prestată în gospodărie şi pentru creşterea copiilor, se ţine seama de orice alte împrejurări de natură să contribuie la determinarea corectă şi echitabilă a participării soţilor la patrimoniul comun, cum ar fi: ajutorul primit din partea părinţilor la asigurarea locuinţei şi a întreţinerii gospodăriei soţilor, împrejurarea dacă unul dintre soţi s-a sustras de la prestarea unei munci folositoare, ori că a irosit o parte din bunurile comune, de inegalitatea veniturilor soţilor, contribuţia fiecărui soţ la lichidarea sau reducerea pasivului comunitar şi orice alte asemenea împrejurări.

În ceea ce priveşte veniturile salariale obţinute de către cei doi soţi, instanţa nu poate reţine afirmaţiile reclamantei în sensul că pârâta nu a avut niciodată loc de muncă. Astfel cum rezultă din adresa emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă ..., anexată la fila 172, pârâta a figurat înregistrată cu contract individual de muncă în perioada 01.11.2007-01.07.2008, deci, implicit şi pe perioada căsătoriei cu fiul reclamantei. Referitor la susţinerile reclamantei (în acelaşi sens fiind şi declaraţia martorei BM...) în sensul că atât pârâta cât şi soţul acesteia au fost angajaţi fictiv la o societate a unei rude de-a pârâtei, acestea reprezintă simple speculaţii, nefiind  probate. În plus, prin compararea celor două adrese emise de Inspectoratul de Muncă ...., rezultă că cei doi soţi nu au fost angajaţi la aceiaşi societate, în acelaşi interval de timp, pentru a putea susţine suspiciunile reclamantei cu privire la fictivitatea contractelor individuale de muncă.

În acelaşi sens, cu privire la venitul salarial al defunctului soţ al pârâtei, se observă din adresa emisă de instituţia abilitată, că acesta a prestat activitate în temeiul unui contract individual de muncă în perioadele 08.11.2007-19.11.2007, 01.02.2008-01.07.2008 şi 21.03.2008-16.01.2010. Mai mult, este necontestat de către părţi faptul că defunctul NAS.... a obţinut venituri şi ca urmare a muncii prestate în Germania în timp ce pârâta nu a avut un loc de muncă pe perioada şederii în Germania împreună cu familia sa.

Din moment ce nici una dintre părţi nu a probat că veniturile salariale ale unuia dintre soţi, în perioada în care aceştia au avut un loc de muncă, au fost considerabil mai ridicate decât ale celuilalt, instanţa va reţine în temeiul unei prezumţii simple, că veniturile salariale lunare ale soţilor erau egale.

Faptul că, în timpul căsniciei, soţul pârâtei a avut un loc de muncă pentru o perioadă mai îndelungată decât pârâta, nu poate conduce automat la stabilirea unei cote mai ridicate de participare a acestuia la dobândirea bunului imobil. Este necesar a fi recunoscută şi contribuţia pârâtei în gospodărie. Astfel, pârâtei, chiar dacă nu a avut un loc de muncă constant, trebuie să i se recunoască contribuţia în gospodărie şi în creşterea celor doi copii minori ai cuplului, prin acordarea acestor activităţi a unei valori productive. Mai mult, este necontestat de părţi faptul că pârâta a beneficiat de ajutor social în perioada în care a locuit împreună cu familia sa în Germania, aceste venituri putând fi calificate drept contribuţie a pârâtei la veniturile familiei.

Referitor la suma de 10.000 euro ce constituie avansul achitat pentru imobilul achiziţionat de către pârâtă împreună cu soţul său, reclamanta susţine că această sumă provine din veniturile sale în timp ce pârâta afirmă că această sumă i-a fost împrumutată de către mama sa, fiind restituită anterior decesului soţului său. Reclamanta susţine că suma de 10.000 euro reprezintă parte din preţul încasat pentru imobilul vândut în data de 02.06.2015, conform contractului de vânzare-cumpărare anexat la filele 30-32. Pe de altă parte, pârâta a arătat că mama sa i-a împrumutat suma de 10.000 euro achitată cu titlu de avans pentru imobil din preţul încasat urmare a înstrăinării dreptului de proprietate asupra imobilului situat în ....., conform contractului de vânzare-cumpărare din data de 11.07.2005.

 Declaraţiile martorilor sub acest aspect sunt contradictorii, martorii BM... şi PC... declarând că cunosc că defunctul AS... a primit suma de 10.000 euro de la mama sa pentru a achita avansul în timp ce martorii F.... şi N.... susţinând că pârâta a fost ajutată de către mama sa cu suma de 10.000 euro. În timp ce declaraţiile acestor martori sunt similare, în sensul că cunosc aceste aspecte din spusele părţilor, declaraţia martorei D.... prezintă o mai mare credibilitate în condiţiile în care această martora îşi susţine afirmaţia privind ajutorul oferit de către mama pârâtei prin constatările proprii de la acel moment iar nu prin simpla reproducere a celor afirmate de părţi. Astfel, această martoră a declarat că cunoaşte că mama pârâtei este cea care a dat soţilor suma de 10.000 euro deoarece s-a întâlnit cu doamna O... (mama pârâtei) anterior momentului predării banilor. Doamna O... a intrat în spaţiul de vânzare unde martora desfăşoară activitate şi i-a spus că îi este teamă să o aştepte pe fiica sa în stradă având în vedere că are o sumă atât de mare de bani asupra sa. Ulterior, pârâta împreună cu soţul său s-au deplasat la locul unde erau aşteptaţi de către doamna O... şi au plecat împreună.

În ceea ce priveşte extrasul de cont depus de către reclamantă şi care atestă ridicarea de către fiul acesteia a sumei de 12. 592 euro (fila 27 vol. II), acesta nu dovedeşte faptul că suma menţionată a fost utilizată pentru achitarea avansului aferent imobilului achiziţionat cu atât mai mult cu cât defunctul NA...a efectuat operaţiunea menţionată în data de 21 august 2007, contractul de vânzare-cumpărare fiind perfectat în data de 26.06.2008 iar restul de preţ în cuantum de 30.000 euro a fost achitat în data de 02.07.2008 (fila 124 vol. I).

În consecinţă, raportat la considerentele expuse, instanţa reţine că avansul de 10.000 euro achitat pentru imobilul ce face obiectul prezentei cauze nu a fost achitat cu contribuţia reclamantei ci cu ajutorul părinţilor pârâtei, suma de 10.000 euro fiind împrumutată şi restituită către aceştia.

În ceea ce priveşte extrasele de cont ce atestă ridicarea unor sume de bani din contul reclamantei de către fiul său, în ceea ce priveşte perioada anterioară încheierii căsătoriei pârâtei cu fiul reclamantei, acestea nu prezintă relevanţă în cauză.

Relativ la modul în care soţul pârâtei gestiona finanţele familiei, se reţine că, din nou, declaraţiile martorilor aflaţi în relaţii apropiate cu părţile relevă aspecte contradictorii. Astfel, martorii FM... şi NA... au relatat faptul că pârâta se plângea că soţul său consumă băuturi alcoolice şi joacă la jocurile de noroc în timp ce martorii propuşi de către reclamantă au arătat că soţul pârâtei nu avea viciul alcoolului şi nici al jocurilor de noroc. În aceste condiţii, instanţa reţine ca fiind relevante declaraţia martorei DA...care a susţinut că l-a văzut în mai multe ocazii şi în diferite perioade ale zilei pe NA...în timp ce se deplasa spre apartamentul socrilor, acesta fiind sub influenţa băuturilor alcoolice precum şi declaraţia martorului BA..., poziţia acestui martor fiind cea mai puţin afectată de subiectivism având în vedere faptul că nu se află în relaţii apropiate cu părţile, fiind vecin al familiei N.., fără a fi în relaţii foarte strânse cu aceştia. Martorul a declarat că, din observaţiile sale, soţul pârâtei obişnuia să consume frecvent astfel încât, de regulă, când se întâlnea cu soţul pârâtei acesta mirosea a băuturi alcoolice. Mai mult, martorul a declarat că a aflat personal de la soţul pârâtei că acesta joacă la jocurile de noroc.

În esenţă, este necontestat faptul că reclamanta îşi ajuta financiar fiul. Astfel cum s-a subliniat în cele de mai sus, prezintă relevanţă în cauză doar perioada după încheierea căsătoriei pârâtei cu fiul reclamantei. Ceea ce nu este dovedit în cauză este faptul că sumele de bani trimise de către reclamantă fiului său erau utilizate de către acesta în vederea întreţinerii familiei sale. Martorii B..., F..., N...şi D... au declarat că pârâta obişnuia să se împrumute de la diverse persoane pentru a se asigura că  minorilor nu le lipseşte nimic, împrumuturile fiind ulterior restituite de către pârâtă sau de către mama sa.

Răspunsul comunicat de către societatea prin intermediul căreia soţul pârâtei realiza transferul sumelor de bani (fila 195 vol. II) dovedeşte doar că soţul pârâtei transmitea regulat sume de bani din Germania, aspect care însă nu susţine şi nu contrazice poziţia procesuală a niciuneia din părţi.

În acest cadru general, în care ambii soţi au contribuit la întreţinerea familiei, chiar dacă contribuţiilor lor nu au fost identice ca prestaţii însă echivalente valoric, în care chiar dacă soţul pârâtei era ajutat cu diverse sume de bani de către mama sa însă nu a fost dovedit în vreun fel faptul că aceste sume de bani erau destinate întreţinerii familiei sau plăţii ratelor aferente creditului contractat, raportat la viciile soţului pârâtei ce implicau risipirea unor sume de bani, şi luând în considerare şi faptul că familia pârâtei s-a implicat în a ajuta familia pe care aceştia şi-a întemeiat-o, instanţa constată că contribuţia celor doi soţi la achiziţionarea imobilului situat în localitatea ..., str. ...., com. ..., înscris în CF nr...., nr. CF vechi ...., identificat sub nr. cadastral .... a fost egală, urmând a constata o cotă de contribuţie de 50% pentru fiecare soţ.

Petitele 4,5,6, având în vedere caracterul accesoriu al acestora faţă de petitul de constatare a contribuţiei exclusive a fiului reclamantei la achiziţionarea imobilului, în temeiul principiului accesorium sequitur principale, urmează să fie respinse.

Conform art. 453 al. 1 C.pr.civ., „Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. ” Art. 453 alin. 2 C.pr.civ. dispune următoarele: „Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.”

Reclamanta a probat efectuarea unor cheltuieli în scop procesual în cuantum de 6540  lei compuse din 100 lei taxă judiciară de timbru (fila 8 vol. I), 3440 lei cu titlu de onorariu traducător autorizat (filele 185-186 vol. II) şi 3000 lei reprezentând onorariu avocaţial, astfel cum rezultă din chitanţa anexată la fila 186 a dosarului.

Instanţa reţine că în sarcina reclamantei a fost stabilită obligaţia de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 2629,6 lei, aferentă petitului privind constatarea nulităţii absolute a actului de lichidare regim matrimonial, 2811,5 lei, aferentă petitelor nr. 2,3,5 şi câte 50 lei taxă judiciară de timbru aferentă petitelor nr. 2 şi 6.

Având în vedere că doar primul capăt de cerere  a fost admis, instanţa reţine că doar taxa judiciară de timbru aferentă acestui petit poate fi inclusă în cheltuielile de judecată ce îi sunt imputabile pârâtei. Cu toate acestea, prin Încheierea civilă din data de 16 iunie 2017 pronunţată în dosarul nr. ...211/2017/a1, instanţa a admis în parte cererea de ajutor public formulată de către reclamantă şi a dispus eşalonarea plăţii taxei de timbru stabilită de instanţă la suma de 6391,1 lei, în 12 rate lunare egale, respectiv câte 532,5917 lei/lună, începând cu data de 10.07.2017, plata ratei urmând a fi achitată cel târziu la data de 10 a fiecărei luni. Or, reclamanta nu a dovedit, până la închiderea dezbaterilor, în conformitate cu dispoziţiile art. 452 C.pr.civ. efectuarea acestor cheltuieli, nefiind depuse la dosarul cauzei înscrisuri care să ateste achitarea efectivă a ratelor de către reclamantă. În consecinţă, instanţa va avea în vedere la stabilirea cheltuielilor de judecată doar suma de 100 lei achitată efectiv de către reclamantă cu titlu de taxă judiciară de timbru.

Pârâta a probat efectuarea unor cheltuieli procesuale de în cuantum de 3030 lei reprezentând onorariu avocaţial, astfel cum rezultă din înscrisurile anexate la filele 65 vol. I şi fila 23 vol. III.

Având în vedere că un singur petit a fost admis din cele şase formulate de către reclamantă, instanţa va reţine în sarcina reclamantei o culpa procesuală de 5/6 (raportat la capetele de cerere respinse), iar în sarcina pârâtei NIR... se va reţine o culpa procesuală raportat la petitul admis.

În consecinţă, reclamanta este îndrepţită să recupereze de la pârâtă suma de 1090 lei reprezentând 1/6 din cheltuielile procesuale înaintate în prezentul litigiu în timp ce pârâta este îndrituită să recupereze de la reclamantă suma de 2525 lei cu titlu de 5/6 din cheltuielile avansate în prezenta cauză.

Procedând la compensarea cheltuielilor de judecată până la limita sumei de 1090 lei, instanţa o va obliga pe reclamantă să plătească pârâtei NIR... suma de 1435 lei, urmare a compensării cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanta SA... în contradictoriu cu pârâţii NIR..., CNP .....  NAY..., CNP .... şi NAI..., CNP ....

 Anulează Actul de lichidare al regimului matrimonial al comunităţii legale, autentificat sub nr....din data de 28.08.2014 de BNP .....

Constată că pârâta NIR... şi defunctul NAS.... au dobândit în timpul căsătoriei, în devălmăşie, imobilul situat în localitatea ..., str. ....., com. ..., înscris în CF nr...., nr. CF vechi ...., identificat sub nr. cadastral ...., cu cotă de contribuţie egală, de 50% fiecare.

Respinge, în rest, cererea de chemare în judecată.

Obligă reclamanta la plata în favoarea pârâtei NIR... a sumei de 1435 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă, sub sancţiunea nulităţii, la Judecătoria Cluj Napoca.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 02.05.2018.