Încetarea de drept a contractului individual de muncă, în considerarea îndeplinirii condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă. Necesitatea unei manifestări ferme, neechivoce a opțiunii de continuare a raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei..

Încetarea de drept a contractului individual de muncă, în considerarea îndeplinirii condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă. Necesitatea unei manifestări ferme, neechivoce a opțiunii de continuare a raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani

Codul muncii: art. 56 alin. (1) lit. c)

Codul civil: art. 1270, art. 1325

Aplicarea principiilor referitoare la inegalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei şi interzicerea oricărei discriminări pe criterii de sex în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, trebuia fundamentată pe o manifestare de voinţă neechivocă a reclamantei în sensul continuării raporturilor de muncă, care să constituie premisa recunoaşterii dreptului la muncă în favoarea reclamantei în coordonatele contractului de muncă iniţial.

Odată exprimată opţiunea de încetare a contractului de muncă începând cu data de 1 septembrie 2018, retragerea acestei opţiuni se putea realiza numai în condiţiile respectării principiului irevocabilităţii efectelor actului juridic ceea ce înseamnă ca actului unilateral să nu i se poată pune capăt prin manifestarea de voinţă, în sens contrar, venită din partea autorului actului. Irevocabilitatea decurge din principiul forţei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinţă şi, în acelaşi timp, o garanţie a acestui principiu.

(Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale,

Decizia civilă nr. 473 din 28 mai 2019,

rezumată de judecător dr. Carmen Puşa Pârvulescu)

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad, la data de 12.09.2018, reclamanta A... a solicitat anularea deciziei nr. 36/31.08.2018 a pârâtului Liceul Teoretic B... privind încetarea contractului de muncă nr. 421/2002, obligarea pârâţilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi Liceul Teoretic B... să menţină contractul de muncă până la vârsta de 65 ani pe postul de profesor titular cu gradul didactic I la Liceul Teoretic B…, Catedra de Educaţie tehnologică şi obligarea pârâţilor să plătească toate drepturile salariale corespunzătoare acestui post de la 01.09.2018 până la data reîncadrării efective.

Prin încheierea de ședință din data de 02.11.2018 pronunțată în dosarul nr. [...]/108/2018, Tribunalul Arad a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad ca neîntemeiată, invocând dispoziţiile art. 267 din Codul muncii şi art. 36 Cod civil, a respins excepţia lipsei calităţii procesual pasive a acestui pârât.

Prin sentinţa civilă 46/25.01.2019 pronunţată în dosarul nr. [...]/108/2018, Tribunalul Arad a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta A..., în contradictoriu cu pârâţii Liceul Teoretic B... şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, având ca obiect anulare act.

De asemenea, instanţa a anulat decizia nr. 36/31.08.2018, privind încetarea contractului de muncă nr. 421/2002, încheiat între reclamantă şi pârâtul Liceul Teoretic B…, ca fiind nelegală; a obligat pârâţii la reîncadrarea reclamantei pe postul deţinut anterior încetării contractului nr. 421/2002, de profesor titular gradul didactic I, până la vârsta de 65  ani; a obligat pârâtul Liceul Teoretic B... la plata către reclamantă a drepturilor salariale începând cu data de 01.09.2018, până la data reîncadrării efective pe post; a obligat pârâţii la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta a avut calitatea de cadru didactic la Liceul Teoretic B…, începând cu anul 2002, conform dispoziţiei nr. 131/2002 emisă de pârâtul Liceul Teoretic B…, activitate pe care a desfăşurat-o până în 31.08.2018, dată la care prin decizia 36/31.08.2018 i-a încetat de drept contractul de muncă, în considerarea îndeplinirii condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă.

Înainte de depunerea cererii pentru acordarea dreptului la pensie, reclamanta luând act de decizia nr. 387/05.06.2018 a Curţii Constituţionale publicată în M.O. nr. 642/24.07.2018, a solicitat pârâtului Liceul Teoretic B... să-i permită continuarea activităţii pe acest post, invocând dispoziţiile art. 56 alin. (l) lit. c) din Codul muncii coroborat cu decizia nr. 387/05.06.2018 a Curţii Constituţionale publicată în M.Of. nr. 642/24.07.2018. Solicitarea reclamantei a fost însă refuzată, atât pârâtul de ordinul I, cât şi cel de ordinul II- Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, considerând că efectele deciziei pronunţată de către instanţa de contencios constituţional, nu îi sunt aplicabile reclamantei. În acest context, la data de 31.08.2018, pârâtul I a emis decizia pe care reclamanta a contestat-o, act prin care s-a constatat încetarea de drept a contractului individual de muncă al acesteia.

Instanţa a reţinut de asemenea că, la 1 septembrie 2018, reclamanta, avea vârsta de 61 ani şi 4 luni cu o vechime în muncă de 30 ani, 11 luni şi 16 zile, îndeplinind condiţiile pentru pensie pentru limită de vârstă.

Instanţa de judecată a analizat incidenţa efectelor deciziei nr. 387/2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi ale art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, dat fiind faptul că reclamantei i-a încetat contractul de muncă de drept, în considerarea îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard pentru pensionare.

Considerentele analizate de către instanţa de contencios constituţional au vizat un tratament discriminatoriu pe criterii de sex reţinându-se o situaţie discriminatorie în raport cu bărbaţii, al căror contract individual de muncă încetează la o vârstă mai înaintată, fiind afectat în subsidiar un drept fundamental al femeii, respectiv dreptul la muncă. În acord cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care sintagma „condiţii de vârstă standard” nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiţii identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Analizând succesiunea evenimentelor prin prisma petitelor formulate în procedura necontencioasă, instanţa a reţinut că reclamanta într-adevăr a făcut demersuri în sensul pensionării. Din această perspectivă instanţa a reţinut că reclamanta a avut convingerea încetării activităţii, procedând de o manieră neechivocă în acest sens, până la momentul în care a luat act de decizia instanţei de contencios constituţional. Ulterior datei de 24 iulie 2018, data publicării în M.Of. a Deciziei nr. 387/2018, a formulat însă către Inspectoratul Judeţean Şcolar Arad, o cerere, solicitând menţinerea în activitate până la vârsta de 65 ani, manifestând o intenţie contrară  demersurilor anterioare.

În acest sens, atât pârâtul de ordinul I, cât şi cel de ordinul 2, în mod oarecum justificat de legislaţia specifică, au opinat asupra netemeiniciei cererii petentei, invocând că efectele deciziei pronunţată de către instanţa de contencios constituţional nu îi sunt aplicabile reclamantei.

În acord cu cele reţinute mai sus, argumentul  pe care s-a întemeiat apărarea pârâţilor, s-a bazat pe ipoteza în care reclamanta a optat pentru pensie, acest aspect conducând de iure la încetarea contractului individual de muncă, pentru ca ulterior dreptului la muncă să fie exercitat numai după încheierea unui nou contract de muncă, dacă angajatorul consimte în acest sens. 

Această situaţie însă nu se circumscrie în cauza dedusă judecăţii dat fiind faptul că reclamanta a optat pentru continuarea raportului de muncă până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbaţii, înaintea unui demers la Casa Judeţeană de Pensii Arad.

În acest sens, instanţa a reţinut că manifestarea reclamantei era cunoscută de către ISJ la data atribuirii postului acesteia prin transfer unui alt cadru didactic, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă din 27.07.2018, conform căreia reprezentanta ISJ afirmă că se ştia de cererea reclamantei de a fi menţinută în activitate (fila 176-177 dosar).

Instanţa a amintit că o persoană care optează pentru dreptul la pensie trebuie într-adevăr să parcurgă şi o procedură administrativă, dar ce este relevant, că această persoană trebuie să se manifeste neîndoielnic în acest scop. În consecinţă, este irelevant că reclamanta a făcut demersuri în vederea stabilirii dreptului la pensie, atâta timp cât nu a înţeles să solicite autorităţii competente, printr-o cerere, acest drept.

Astfel, pentru toate aceste considerente reţinute, în temeiul deciziei 387/2018 a Curţii Constituţionale, ale art. 6 Cod civil, art. 398 C.pr.civ., tribunalul a admis contestaţia reclamantei.

Împotriva acestei sentințe şi a încheierii de şedinţă din data de 02.11.2018 a declarat apel pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în totalitate a sentinţei apelate în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad şi respingerii cererii de chemare în judecată depusă de reclamanta A....

În motivare, pârâtul a arătat că a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, întrucât, aşa cum rezultă din contractul de muncă nr. 421/2012 invocat de reclamantă, angajatorul este unitatea de învăţământ - Liceul Teoretic B... cu care aceasta a încheiat raportul de muncă şi nu inspectoratul şcolar. La data angajării reclamantei la Liceul Teoretic B…, în anul 2002, în baza Dispoziţiei ISJ Arad nr. 131/2002, inspectoratele şcolare judeţene erau organe deconcentrate în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu atribuţii clar prevăzute în art. 142 din Legea învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare, printre care cea de a coordona încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, neavând în schimb calitatea de angajator în sensul art. 10 şi 14 din Codul muncii, motiv pentru care între inspectoratul şcolar şi cadrele didactice nu s-au născut raporturi de muncă. Acestea au putut lua fiinţă între directorul unităţii de învăţământ şi cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de Inspectoratul şcolar general.

În sarcina inspectoratelor şcolare nu se regăsesc atribuţii privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuţiile enumerate la Art. 142 lit. b) din Legea învăţământului (asigură aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ) şi art. 142 lit. g) (coordonează încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic) s-au apropiat de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în speţă calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean. Astfel, nu există vreo formă de implicare efectivă a ISJ ARAD în încheierea contractului individual de muncă al reclamantei cu unitatea de învăţământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unităţi de învăţământ, făcută de inspectoratul şcolar, nu reprezintă decât o condiţie prealabilă încheierii contractului de muncă.(...)

În speţa de faţă, nu se poate reţine culpa pârâţilor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi Liceul Teoretic B... în condiţiile în care reclamanta intimată deşi şi-a manifestat intenţia certă, fără echivoc, încă din luna ianuarie 2018 că nu mai doreşte menţinerea ca titular peste vârsta standard de pensionare, ci doreşte pensionarea pentru limită de vârstă, nu a mai depus ulterior cererea de pensionare şi actele doveditoare pentru acordarea pensiei şi la Casa de Pensii Arad. De asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 387/2018 produce efecte pentru viitor, de la data publicării în Monitorul Oficial al României şi vizează exclusiv interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 56 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 53/2003 şi nu prevederile din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Pe cale de consecinţă, Decizia CCR nr. 387/2018 nu se pronunţă asupra prevederilor art. 284 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011; mai mult decât atât Curtea Constituţională respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

În drept, a invocat art. 36 şi art. 470, art. 471, art. 476, art. 479, art. 480 alin. (2) Cod procedură civilă, art. 95 alin. (l), Art. 97 alin. (2), Art. 284 alin. (1)-(2), art. 261-262 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, art. 52-53 şi art. 55 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, art. 2, art. 4, art. 28 şi 74-79 din Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic în anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul MEN nr. 5485/2017, cu modificările şi completările ulterioare, art. 10, art. 14, art. 56 alin. (l) lit. c), art. 267 din Legea nr. 53/2003, republicată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 387/2018, O.U.G. nr. 96/2018.

Împotriva sentinței a declarat apel şi pârâtul Liceul Teoretic B…, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în totalitate a sentinţei primei instanţe, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că decizia nr. 36 din 31.08.2018 privind încetarea contractului de muncă al doamnei A... cu Liceul Teoretic B... a fost emisă ca urmare a cererii depuse chiar de reclamantă la unitatea pârâtă, cerere înregistrată cu nr. 2044/31.08.2018, prin care solicită extras din Revisal în vederea întocmirii dosarului de pensionare începând cu data de 01.09.2018. Dorinţa de a se pensiona, exprimată în cererea din 31 august 2018, a devenit activă de la acea dată şi a anulat în mod categoric dorinţa anterioară de a continua activitatea.

Pentru facilitatea înţelegerii a tot ceea ce s-a întâmplat în cauza de faţă, pârâtul a prezentat punctual, în ordine cronologică, toate evenimentele care au avut loc:

- 22.01.2018 – reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 150/22.01.2018 pentru eliberarea acordului privind încetarea contractului de muncă în vederea pensionării la vârsta standard (la 01.09.2018 împlinea 61 de ani, 4 luni şi 13 zile şi un stagiu de cotizare de 30 de ani şi 11 luni) - fila 1;

- 23.01.2018 – reclamanta a depus cerere adresată Inspectorului Şcolar General prin care a solicitat aprobarea eliberării din funcţia didactică începând cu 1 septembrie 2018, însoţită de Adeverinţa de la Liceul Teoretic B... nr. 161/23.01.2018, conform formularului din Metodologia-cadru de mobilitate a personalului didactic — fila 2;

- Postul de educaţie tehnologică (14 ore - catedră incompletă) este publicat vacant în aplicaţia „Titularizare-2018”, cu codul 2274, pentru a fi ocupat în cadrul etapelor de mobilitate ale cadrelor didactice - fila 3

-  17.04.2018 - doamna C..., specializarea educaţie tehnologică, a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 1121/17.04.2018, referitoare la pretransferul consimţit între unităţi de învăţământ; cererea a fost însoţită de adresa nr. 711/16.04.2018 prin care Şcoala Gimnazială Agrişu-Mare îşi exprimă acordul pentru pretransfer - fila 4 şi fila 5;

- 27.04.2018 - Consiliul de Administraţie al unităţii a emis acordul de principiu pentru pretransferarea doamnei C... pe postul de educaţie tehnologică (14 ore) de la Liceul Teoretic B... - cod post 2274, începând cu 01.09.2018; acordul de pretransfer este comunicat doamnei C... prin adresa cu nr. 1221/27.04.2018-fila 6;

- 26.07.2018 – reclamanta a înaintat prin fax la I.S.J. Arad o cerere înregistrată cu nr. 1892/27.07.2018, prin care a solicitat radierea postului cu codul 2274 din aplicaţia „Titularizare-2018”, pentru că doreşte să rămână la catedră - fila 7;

- 27.07.2018 - postul de educaţie tehnologică cu codul 2274 este atribuit doamnei C... în şedinţa publică de soluţionare a cererilor de pretransfer consimţit între unităţi, conform Deciziei nr. 213/7 din 27.07.2018 - fila 8 şi fila 9;

- 31.07.2018 – reclamanta a revenit asupra cererii din data de 26.07.2018, depunând la I.S.J. Arad cererea nr. 1927/31.07.2018 - fila 10;

- 20.08.2018 – reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea cu nr. 1999/20.08.2018, prin care a solicitat continuarea activităţii de profesor titular de educaţie tehnologică până vârsta de 65 de ani, conform Deciziei C.C.R. nr. 387/2018; reclamanta a precizat în cerere că a depus cerere în acest sens la I.S.J. Arad în data de 26.07.2018; pârâtul a menţionat faptul că unităţile şcolare au acces în aplicaţia „Titularizare-2018”, doar pentru vizualizare, numai inspectoratele şcolare pot opera modificări - fila 11;

- 20.08.2018 - I.S.J. Arad a solicitat o situaţie a pensionărilor conform Deciziei C.C.R. nr. 387/2018, datele cerute referindu-se doar la femei. Pârâtul a transmis în aceeaşi zi Macheta C cu nr. 1996/20.08.2018, în care a menţionat-o pe reclamantă, care a solicitat continuarea activităţii conform Deciziei C.C.R. 387/2018 - fila 12 şi fila 13;

- 27.08.2018 - Liceul Teoretic B... transmite la I.S.J. Arad adresa nr. 2018/27.08.2018 pentru confirmarea posturilor din aplicaţia M.E.N., în care se face din nou menţiunea că reclamanta a depus cerere de continuare a activităţii de profesor titular până la vârsta de 65 de ani, ataşând adresei şi cererea cu nr. 1999/20.08.2018 - fila 14 şi fila 15;

- 31.08.2018 – reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea cu nr. 2044/31.08.2018, prin care a solicitat extras din Revisal, deoarece îi este necesar pentru întocmirea dosarului de pensionare începând cu data de 01.09.2018 - fila 16;

- 31.08.2018 - după ce a depus cererea pentru extrasul din Revisal, reclamanta a solicitat decizia de încetare a activităţii, aceasta fiind necesară dosarului de pensionare. În baza cererii cu nr. 2044/31.08.2018, Liceul Teoretic B... emite Decizia cu nr. 36/31.08.2018 de încetare a contractului individual de muncă înregistrat cu nr. 421/01.09.2002, conform Legii 53/2003, art. 56, alin. (1), lit. c) şi art. 55 lit. c), care prevede explicit încetarea contractului de muncă ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi. Prin urmare, Liceul Teoretic B... a emis decizia de încetare a activităţii reclamantei numai după ce dânsa a cerut expres acest lucru - 11 - fila 17;

- 12.09.2018 – reclamanta a chemat în judecată Liceul Teoretic B... pentru că a emis decizia de încetare a contractului individual de muncă, dar tocmai aceasta a cerut acest lucru. Aşadar, acţiunea reclamantei nu are obiect.

Decizia Liceului Teoretic B... nr. 36/31.08.2018 este conformă cu Legea 53/2003. este temeinică şi legală.

În drept, pârâtul a invocat Legea nr. 5S/2003, actualizată - Codul muncii, art. 55 lit. c) - încetarea contractului individual de muncă ca urmare a voinţei uneia din părţi; şi art. 56 alin. (1) lit. (c) - îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

În dovedire, pârâtul a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Prin întâmpinare, reclamanta A... a solicitat respingerea apelurilor pârâților, cu cheltuieli de judecată.

În motivare a arătat că ambii pârați au calitate procesuală pasivă faţă de cele 3 petite ale acţiunii. Pe fond, a arătat că dreptul la prelungirea contractului de muncă până la vârsta de 65 ani este stabilit prin lege: art. 56 alin. (l) lit. c) din Codul muncii şi prin Decizia CC nr. 387/05.06.2018. Revenirea asupra cererii din luna ianuarie 2018 a fost posibilă până la emiterea Deciziei nr. 36/31.08.2018 privind încetarea contractului de muncă emisă de pârâtul 2.

Atât pârâtul 1 cât şi pârâtul 2 au ignorat cererile şi au repartizat postul unei alte persoane C... prin procedura pretransferului deşi revenirea la cererea iniţială era explicită prin cererea scrisă adresată ISJ la 26.07.2018, dată pe care au modificat-o în 27.07.2018 ca să pară că a depus-o după ce au repartizat postul doamnei C... în 27.07.2018. A considerat că pârâtul 1 a fost de rea-credinţă faţă de aceasta încălcând grosolan un drept legal al acesteia de a ocupa acelaşi post, în condiţiile pe care le-a exercitat şi anterior, respective dreptul la muncă.

Intenţia reclamantei de a munci rezultă şi din faptul că nu a depus cerere de pensionare la Casa de pensii conform art. 103 din Legea nr. 263/2010 nici până astăzi şi a arătat că îşi menţine ferm intenţia de a-şi exercita profesia.

Prin răspunsul la întâmpinare, pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad a solicitat respingerea apărărilor formulate de reclamantă reiterând în mod sintetic cele susţinute prin apel.

În calea de atac a apelului s-a administrat proba cu înscrisuri invocată de către pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad.

Analizând căile de atac introductive prin care s-au invocat motive de apel diferite, instanța constată necesar să le analizeze concomitent, având în vedere că acestea conduc la o antamare a întregului raport juridic dedus judecății, astfel încât, având în vedere și materialul probator aflat la dosarul cauzei, constată următoarele:

Reclamanta A... a avut calitatea de cadru didactic la Liceul Teoretic B…, începând cu anul 2002, conform dispoziţiei nr. 131/2002 emisă de pârâtul Liceul Teoretic B…, activitate pe care a desfăşurat-o până în 31.08.2018, dată la care, prin decizia 36/31.08.2018, i-a încetat de drept contractul de muncă, în considerarea îndeplinirii condiţiilor de pensie pentru limită de vârstă. Prin cererea dedusă prezentei judecăți, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 36/31.08.2018 emisă de pârâtul Liceul Teoretic B... privind încetarea contractului de muncă nr. 421/2002, obligarea pârâţilor Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi Liceul Teoretic B... să menţină contractul de muncă până la vârsta de 65 ani pe postul de profesor titular cu gradul didactic I la Liceul Teoretic B…, Catedra de Educaţie Tehnologică şi obligarea pârâţilor să-i plătească toate drepturile salariale corespunzătoare acestui post de la data de 01.09.2018 până la data reîncadrării efective.

Prin primul motiv de apel pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad a criticat soluţia primei instanţe de menţinere a cadrului procesual stabilit de reclamantă, deşi apelantul a arătat că nu justifică legitimitate procesuală pasivă în cauză.

Curtea apreciază ca fiind întemeiată critica formulată, în condiţiile în care, aşa cum rezultă din contractul de muncă nr. 421/2012 invocat de reclamantă, calitatea de angajator în sensul art. 10 si 14 din Codul muncii o are unitatea de învăţământ - Liceul Teoretic B..., între inspectoratul şcolar şi cadrul didactic nefiind născut vreun raport de muncă. Din perspectiva art. 36 C.pr.civ., raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecăţii, respectiv din raportul de muncă în acest caz. De altfel, titularul căruia îi revine legitimitatea procesuală pasivă este prevăzut expres în conţinutul art. 254 alin. (20) din Legea nr. 1/2011, conform căruia „Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ particulare de către persoana juridică fondatoare”. în acelaşi sens, art. 93 din lege dispune că „Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.”

În sarcina inspectoratelor şcolare nu se regăsesc atribuţii privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuţiile referitoare la aplicarea legislaţiei în organizarea, conducerea şi desfăşurarea procesului de învăţământ, respectiv cele referitoare la coordonarea încadrării unităţilor de învăţământ cu personal didactic necesar, s-au apropiat de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în speţă calitatea procesuală pasivă a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean. Astfel, nu există vreo formă de implicare efectivă a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad în încheierea contractului individual de muncă al reclamantei cu unitatea de învăţământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unităţi de învăţământ, făcută de inspectoratul şcolar, nu reprezintă decât o condiţie prealabilă încheierii contractului de muncă.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că în mod greşit tribunalul a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad în condiţiile în care nu există un raport de drept material, pe care să se grefeze raportul de drept procesual dintre între reclamantă şi pârâtul Inspectoratul Şcolar judeţean Arad, urmând să dispună modificarea corespunzătoare a hotărârii atacate.

În ceea ce priveşte fondul raportului de drept substanţial dedus judecăţii, instanţa consideră necesar să redea împrejurările de fapt desprinse din probatoriul administrat în cauză, cu relevanţă în soluționarea apelului, pentru a facilita înţelegerea contextului factual ce a precedat emiterea deciziei repudiate de către reclamantă.

La data de 22.01.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 150/22.01.2018 pentru eliberarea acordului privind încetarea contractului de muncă în vederea pensionării la vârsta standard prevăzută de lege (la data de 01.09.2018 reclamanta urmând să împlinească vârsta de 61 de ani, 4 luni şi 13 zile şi un stagiu de cotizare de 30 de ani şi 11 luni). În aceste condiţii, postul de educaţie tehnologică ocupat de reclamantă a fost publicat vacant în aplicaţia „Titularizare-2018”, cu codul 2274, pentru a fi ocupat în cadrul etapelor de mobilitate a cadrelor didactice. La data de 17.04.2018 doamna C..., având specializarea educaţie tehnologică, a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 1121/17.04.2018 referitoare la pretransferul consimţit între unităţile de învăţământ, Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare emiţând la data de 27.04.2018 acordul de principiu pentru pretransferarea doamnei C... pe postul de educaţie tehnologică, începând cu data de 01.09.2018. Transferul a fost definitivat la data de 27.07.2018, prin decizia nr. 213 emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad când postul de educaţie tehnologică a fost atribuit doamnei C....

Cu o zi înaintea desfăşurării şedinţei publice din 27.07.2018 a Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, reclamanta a adresat acestei instituţii o cerere comunicată prin fax şi înregistrată sub nr. 1892/27.07.2018, prin care a solicitat radierea postului cu codul 2274 din aplicaţia „Titularizare-2018”, susţinând că doreşte să rămână în activitate. La data de 31.07.2018 reclamanta a înaintat o nouă cerere Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad prin care s-a exprimat în sensul că înţelege să revină asupra cererii iniţiale formulate la data de 26.07.2018.

La data de 20.08.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... o nouă cerere, înregistrată sub nr. 1999/20.08.2018, prin care a solicitat continuarea activităţii de profesor titular de educaţie tehnologică până la vârsta de 65 de ani, invocând în motivare dispozitivul deciziei nr. 387/2018 pronunţate de Curtea Constituţională a României.

În sfârşit, la data de 31.08.2018 reclamanta a depus la Liceul Teoretic B... cererea nr. 2044/31.08.2018, prin care a solicitat extras din Revisal, susţinând că îi este necesar pentru întocmirea dosarului de pensionare începând cu data de 01.09.2018. La aceeaşi dată, Liceul Teoretic B... a emis decizia nr. 36/31.08.2018 de încetare a contractului individual de muncă înregistrat cu nr. 421/01.09.2002, în temeiul art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Analizând conduita reclamantei ce a precedat emiterea deciziei de încetare a contractului individual de muncă, cu uşurinţă se poate trage concluzia unui periplu scriptic care cu greu ar putea fi caracterizat ca fiind o manifestare fermă, neechivocă a opțiunii de continuare a raporturilor de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Instanţa constată că reclamanta şi-a manifestat iniţial în mod indubitabil intenţia de încetare a activităţii la împlinirea vârstei legale de pensionare pentru femei, fapt ce a declanşat procedura vacantării postului şi a ocupării lui prin transfer, după care şi-a modificat opţiunea la aflarea deciziei pronunţate de Curtea Constituţională, spre sfârşit revenind din nou asupra intenţiei iniţiale.

Aplicarea principiilor postulate de instanţa de fond, referitoare la inegalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei şi interzicerea oricărei discriminări pe criterii de sex în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, trebuia fundamentată pe o manifestare de voinţă neechivocă a reclamantei în sensul continuării raporturilor de muncă, care să constituie premisa recunoaşterii dreptului la muncă în favoarea reclamantei în coordonatele contractului de muncă iniţial.

Nu se poate susţine că odată cu adoptarea deciziei Curţii Constituţionale nr. 387/2018 în favoarea reclamantei s-ar fi născut un drept nou, ceea ce i-ar fi legitimat o schimbare de optică în privinţa continuării activităţii, în condiţiile în care şi anterior acestei decizii reclamanta avea la îndemână instrumente internaţionale aplicabile în virtutea principiului supremaţiei dreptului Uniunii Europene asupra dreptului naţional al statelor membre, la care putea să apeleze pentru valorificarea dreptului pretins. De altfel, se observă că şi Curtea Constituţională în susţinerea neconstituţionalităţii soluţiei legislative adoptate de legiuitor prin art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii a apelat tot la repere jurisprudenţiale consacrate în dreptul comunitar (a se vedea cauza M. H. Marshall împotriva Southampton and South-West Hampshire Area Health Authority (Teaching) şi Hotărârea din 18 noiembrie 2010, pronunţată în Cauza Pensionsversicherungsanstalt împotriva Christine Kleist, ambele pronunţate în interpretarea dispoziţiilor Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, la formarea şi la promovarea profesională, precum şi condiţiile de muncă, sau Ordonanţa din 7 februarie 2018, pronunţată de Curtea de la Luxembourg în cauzele conexate Manuela Maturi, Laura Di Segni, Isabella Lo Balbo, Maria Badini, Loredana Barbanera împotriva Fondazione Teatro dell’Opera di Roma, şi Fondazione Teatro dell’Opera di Roma împotriva Manuela Maturi, Laura Di Segni, Isabella Lo Balbo, Maria Badini, Loredana Barbanera, Luca Troiano, Mauro Murri (C-142/17), şi Catia Passeri împotriva Fondazione Teatro dell’Opera di Roma (C-143/17), care se raportează la prevederile actuale ale art. 14 alin. (1) lit. c) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă). Într-adevăr, Directiva 2006/54/CE cuprinde dispoziții menite să asigure punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între femei și bărbați în materie de muncă, în ceea ce privește accesul la muncă, condițiile de muncă și sistemele profesionale de securitate socială. În art. 9 din Directivă sunt exemplificate situații de discriminare în materia securității sociale, impunerea unor vârste diferite de pensionare regăsindu-se printre aceste exemple, femeile și bărbații putând solicita să beneficieze în aceleași condiții, de un sistem flexibil în ceea ce privește vârsta de pensionare (art. 13 din Directivă).

Aşadar, reclamanta avea la dispoziţie cadrul necesar care să-i permită să solicite continuarea raportului de muncă încă de la momentul formulării primei cereri, în ianuarie 2018, dar din înscrisurile existente în dosarul de fond și indicate la începutul prezentelor considerente, rezultă că aceasta şi-a manifestat intenţia de a înceta contractul de muncă în vederea pensionării.

Pe de altă parte, instanţa constată că odată exprimată opţiunea de încetare a contractului de muncă începând cu data de 1 septembrie 2018, retragerea acestei opţiuni se putea realiza numai în condiţiile respectării principiului irevocabilităţii efectelor actului juridic ceea ce înseamnă ca actului unilateral să nu i se poată pune capăt prin manifestarea de voinţă, în sens contrar, venită din partea autorului actului. Irevocabilitatea decurge din principiul forţei obligatorii a actului juridic, fiind o consecinţă şi, în acelaşi timp, o garanţie a acestui principiu. Prin urmare, raţiunile care servesc ca justificare existenţei principiului forţei obligatorii sunt, în acelaşi timp, şi raţiuni pe care se întemeiază irevocabilitatea actului juridic. O consacrare a acestui principiu, al irevocabilităţii, o regăsim în materia actelor bilaterale, în dispoziţiile art. 1270 alin. (2) C.civ., conform cărora contractul se modifică sau încetează numai prin acordul părţilor ori din cauze autorizate de lege. Deşi în privinţa actului unilateral nu există un text asemănător, cu caracter de principiu, care să stipuleze regula irevocabilităţii, trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 1325 C.civ., potrivit cărora, dacă prin lege nu se prevede altfel, dispoziţiile legale privitoare la contracte se aplică în mod corespunzător actelor unilaterale.

Prin excepţie de la această regulă, există situaţii în care se poate admite revocabilitatea actului juridic unilateral, aceasta fiind prohibită dacă sunt întrunite cumulativ condiţiile ca manifestarea de voinţă să producă consecinţe juridice, existenţa acestora să fie legată de menţinerea voinţei iniţiale, iar consecinţele produse să determine crearea sau consolidarea unor drepturi ale terţilor. Din această perspectivă, se observă că manifestarea iniţială de voinţă a reclamantei a produs efecte juridice, în sensul că a generat declanşarea procedurii de ocupare a postului vacantat prin pensionare la cerere, conform Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul MEN nr. 5485/2017. În cadrul procedurii, postul a fost atribuit doamnei C..., cadru didactic titular la Şcoala Gimnazială Agrişu-Mare care formulase cererea de pretransfer la data de 17.04.2018. Este adevărat că reclamanta a solicitat prin adresa înregistrată cu nr. 1892/27.07.2018, în data de 27.07.2018, tocmai în ziua desfăşurării şedinţei publice de soluţionare a cererilor de pretransfer, radierea postului cu codul nr. 2274, deoarece doreşte să continue activitatea conform deciziei Curţii Constituţionale (cerere asupra căreia a revenit la data de 31.07.2018), dar radierea postului nu mai era posibilă în condiţiile în care, pe de o parte reclamanta nu adresase anterior angajatorului o cerere de menţinere în activitate care să fi premers cererii adresate Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad (doar consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ având atribuţia de a comunica inspectoratului şcolar opţiunile exprimate de cadrele didactice cu privire la pensionare, respectiv menţinere în funcţie), iar, pe de altă parte, reclamanta solicitase pensionarea pentru limită de vârstă încă din luna ianuarie 2018, postul fiind publicat vacant din luna februarie 2018, cuprins în proiectul de încadrare cu posturile/ catedrele complete şi incomplete, vacante/rezervate, valabil pentru anul şcolar 2018-2019, înregistrat cu nr. 398/09.02.2018.

Astfel cum am arătat, reclamanta a formulat o cerere adresată de data aceasta în mod corect unităţii de învăţământ pârâte doar la data de 20.08.2018, prin care a solicitat continuarea activităţii de profesor titular de educaţie tehnologică până la vârsta de 65 de ani, conform deciziei Curţii Constituţionale nr. 387/2018, dar această cerere nu putea să primească o soluţionare favorabilă decât prin uzurparea drepturilor născute în favoarea cadrului didactic terţ, respectiv a doamnei C..., căreia i se admisese cererea de transfer pe postul vacantat prin cererea de pensionare formulată anterior de reclamantă. În aceste condiţii, cererea nr. 150/22.01.2018 formulată de reclamantă pentru încetarea contractului de muncă în vederea pensionării la vârsta standard prevăzută de lege, depusă la Liceul Teoretic B... la data de 22.01.2018, are caracter irevocabil, Curtea apreciind că fundamentul acestui principiu rezidă, ca și în ipoteza actului juridic bilateral, în necesitatea respectării drepturilor terților, precum și a situațiilor juridice create, cu scopul asigurării securității circuitului civil.

În sfârşit, Curtea nu poate să nu observe că inclusiv la data formulării cererii pentru eliberarea acordului privind încetarea contractului de muncă în vederea pensionării, reclamanta ar fi avut posibilitatea de a-şi manifesta opţiunea de menţinere în activitate, peste vârsta standard de pensionare, conform art. 28 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019, e adevărat, potrivit unei proceduri distincte reglementată în Metodologia amintită care nu îi garanta reclamantei menţinerea în funcţie. Dar, o astfel de opţiune ar fi avut o semnificaţie deosebită în condiţiile în care ar fi exprimat în mod neechivoc dorinţa reclamantei de rămânere în activitate, astfel opţiunea acesteia nu ar mai fi putut fi contestată din perspectiva art. 56 alin. (1) lit. c) Codul muncii şi a încălcării principiului irevocabilităţii actelor juridice.

Prima instanţă a ajuns la o soluţie diametral opusă celei ce rezultă din considerentele prezentate, pronunţând o hotărâre cu aplicarea greşită a legii, motiv pentru care, în temeiul art. 480 alin. (1) şi (2) C.pr.civ., s-a impus admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, precum şi schimbarea parţială a încheierii pronunţate în şedinţa publică din data de 02.11.2018, pentru considerentele supra redate. Astfel, Curtea a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Totodată, a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Liceul Teoretic B... ca neîntemeiată.

Faţă de soluţia pronunţată, instanţa a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de intimata A..., reţinând că acesteia îi aparţine culpa procesuală în cauză.

Domenii speta

Spete similare