Informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public. Informații referitoare la date cu caracter personal

Decizie 611 din 13.05.2019


Informaţii exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public. Informații referitoare la date cu caracter personal

Legea nr. 544/2001: art. 2 lit. b) ; art.12

Legea nr. 677/2001 

Aspectele sesizate de o anumită persoană cu privire la atribuţiile exercitate de reclamant,  în calitatea sa de preşedinte al unei asociaţii de proprietari şi care rezultă din activitatea pârâtei, ca instituţie publică ce deţine prerogative de control în domeniul respectării legislaţiei muncii şi verifică sesizările, plângerile sau reclamaţiile în materie, intră în sfera noțiunii de „informaţie de interes public”.

Datele cu caracter personal se subsumează noțiunii generale de „informații” și, în măsura în care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, sunt susceptibile să reprezinte informații de interes public, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001. Pentru a intra însă efectiv în această categorie trebuie îndeplinită o condiție suplimentară, respectiv aceea de a afecta capacitatea de exercitare a funcției publice, întrucât, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, "Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”.

Potrivit Deciziei nr. 37/2015 pronunţata de ICCJ-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 și art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele și prenumele unei persoane reprezintă informații referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situație dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informații de interes public întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, atunci când informațiile de interes public și informațiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiași document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor, accesul la informațiile de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal.

S-a decis prin aceeaşi hotărâre ca refuzul de acces la informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.

 (Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal,

Decizia civilă nr. 611 din 13 mai 2019,

rezumată de judecător dr. Diana Duma-Pătraşcu)

 

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş în data de 10.12.2018 sub dosarul cu numărul […]/30/2015, reclamantul A... în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş a solicitat instanţei obligarea pârâtei la eliberarea unei copii a sesizării depuse de către numita B..., sesizare în urma căreia a fost supus unui control din partea ITM Timiş, control finalizat cu emiterea procesului verbal nr. […]/21-22.06.2018, şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată

Prin sentinţa civilă nr.104/04.02.2019 pronunţată de în dosar nr. […]/30/2018 Tribunalul Timiş a admis acţiunea formulată de reclamantul A... în contradictoriu cu pârâta Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş, a obligat pârâta să elibereze reclamantului o copie a sesizării înregistrate sub nr. […]/21.05.2018, cu protejarea datelor de identitate ale titularului sesizării, precum şi să plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul recurent Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş solicitând casarea în tot a Sentinţei civile nr. 104/04.02.2019 pronunţata de Tribunalul Timiş ca fiind neîntemeiată şi nelegală, precum şi respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamant.

În motivare se arată că, la data de 21.05.2018, la sediul pârâtului s-a depus o sesizare, având număr de înregistrare 11461, cu privire la desfăşurarea unei activităţi de administrare a unor imobile situate în Timişoara, […], de către numita C…, fără a deţine forme legale de angajare, conform prevederilor legale în vigoare.

În urma sesizării, inspectorii ITM s-au deplasat la adresa mai sus indicată în vederea verificării şi soluţionării reclamaţiei.

Cu această ocazie s-au verificat documentele persoanei fizice autorizate A..., acesta având calitatea de administrator al acestui imobil, în baza unui contract de prestări servicii cu Asociaţia de Proprietari, D…, al cărui obiect este „administrare în mobile”.

În urma controlului efectuat, inspectorii ITM au constatat legalitatea şi conformitatea documentelor şi au concluzionat că această reclamaţie nu a fost întemeiată.

Procesul - verbal de control întocmit în urma preluării, verificării şi restituirii documentelor apreciază că nu este de natură a aduce atingere în vreun fel, reclamantului, având în vedere faptul că acesta nu a fost sancţionat şi că nu i s-a impus nicio măsură contravenţională.

În urma soluţionării reclamaţiei înregistrată la sediul ITM cu nr. […]/21.05.2018, pârâtul a prelucrat date cu caracter personal al persoanei care a depus această sesizare, neavând acordul ei de a dezvălui informaţiile cu privire la datele sale personale.

Ulterior soluţionării reclamaţiei, la sediul acestuia s-a depus cererea cu nr. […]/29.10.2018, de către reclamant prin care îi solicita să îi pună la dispoziţie sesizarea primită.

Instanţa de fond a reţinut în mod eronat faptul că informaţiile solicitate de reclamant se circumscriu sferei de informaţii de interes public, aşa cum sunt definite de textul legal. Potrivit art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544/2001 actualizată, la Anexa 1. este prevăzută şi Lista documentelor care conţin informaţii de interes public, informaţii care pot fi puse la dispoziţia persoanelor interesate, la cerere.

Ori, în cuprinsul acestei liste nu se regăsesc ca fiind publice şi informaţiile cu privire la reclamaţiile şi sesizările pe care le primeşte, acestea fiind documente cu caracter confidenţial. Mai mult decât atât reclamantul nefiind semnatar al sesizării formulate de către o altă persoană nu justifică un interes în solicitarea acestuia.

În chiar cuprinsul articolului indicat de către reclamant, respectiv art. 22 alin. (1), se face vorbire despre „persoana care se consideră vătămată în drepturile sale”, această vătămare fiind necesar a fi dovedită în faţa instanţei de judecată.

Cu privire la prevederile art. 18 din Legea nr. 544/2001, deşi acestea au fost invocate de către reclamant, apreciază că nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

În speţă, consideră a fi aplicabile însă şi prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Anonimizarea acestora, aşa cum se susţine de către reclamant, nu suplineşte acordul persoanei care a făcut sesizarea, necesar într-o asemenea situaţie.

În drept se invocă dispoziţiile art. 483 şi urm. C.pr.civ., Legea nr. 544/2001, modificată şi completată, Legea nr. 677/2001, Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Legal citat, reclamantul intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe ca fiind temeinică şi legală, arătând în esenţă că informaţiile solicitate se circumscriu în sfera informaţiilor de interes public.

Instanţa de fond a avut în vedere dispoziţiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, conform cărora prin informaţie de interes public se înțelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice.

De asemenea, instanţa de fond a constatat că documentul solicitat de reclamant în copie nu face parte din cele exceptate de la liberul acces al cetăţenilor la informaţie, conform art. 12 din Legea nr. 544/2001.

Prin recursul formulat de recurentă, aceasta apreciază că instanţa de fond a reținut în mod eronat că informaţiile solicitate se circumscriu sferei de informaţii de interes public, însă reclamantul apreciază susţinerile recurentei ca fiind eronate.

În drept se invocă dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 205 şi urm. C.pr.civ. art. 453 C.pr.civ.

Analizând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, a probelor administrate, precum şi prin aplicarea art. 488 şi urm. Noul Cod de procedură civilă, Curtea  a respins recursul.

În considerentele deciziei, Curtea a constatat că prin acţiunea promovată în faţa instanţei de contencios administrativ, reclamantul a solicitat pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună obligarea pârâtei la eliberarea unei copii a sesizării depuse de către numita B..., sesizare în urma căreia a fost supus unui control din partea ITM Timiş, control finalizat cu emiterea procesului verbal nr. […]/21-22.06.2018.

Instanţa de fond a admis acţiunea, reţinând, în esenţă, că informaţiile solicitate de reclamant se circumscriu sferei de informaţii de interes public, aşa cum sunt definite de textul legal. Se reţine de instanţa de fond ca pârâta s-a apărat invocând prevederile Legii nr. 677/2001, respectiv că furnizarea copiei solicitate ar echivala cu dezvăluirea identităţii persoanei care a făcut sesizarea, însă această apărare nu poate fi reţinută de către instanţă, întrucât există posibilitatea comunicării înscrisului solicitat cu anonimizarea datelor de identitate ale titularului sesizării.

Nemulţumit fiind de această soluţie, pârâtul a promovat calea de atac a recursului, învederând că hotărârea primei instanţe a fost dată cu aplicarea eronată a normelor de drept material incidente în cauză.

Instanţa de fond a reţinut în mod eronat faptul că informaţiile solicitate de reclamant se circumscriu sferei de informaţii de interes public, aşa cum sunt definite de textul legal. Potrivit art. 5 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 544/2001 actualizată, la Anexa 1. este prevăzută şi Lista documentelor care conţin informaţii de interes public, informaţii care pot fi puse la dispoziţia persoanelor interesate, la cerere. Or, susţine recurentul, în cuprinsul acestei liste nu se regăsesc ca fiind publice şi informaţiile cu privire la reclamaţiile şi sesizările pe care le primeşte, acestea fiind documente cu caracter confidenţial.

Recurentul apreciază ca sunt aplicabile şi prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, anonimizarea acestora, aşa cum se susţine de către reclamant, neputând suplini acordul persoanei care a făcut sesizarea,acord necesar într-o asemenea situaţie.

Analizând legalitatea soluţiei pronunţata de instanţa de fond, Curtea constată că este legală, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Curtea constată că în acord cu dispozițiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, noțiunea de „informaţie de interes public” este definită ca fiind orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, iar accesul liber la aceste informaţii nu poate fi îngrădit conform art. 1.

Legiuitorul a precizat în mod expres şi limitativ informațiile care sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor.

Astfel, potrivit art. 12 din Legea nr. 544/2001, sunt exceptate de la accesul liber al cetățenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 111, următoarele informații, şi anume:

a) informațiile din domeniul apărării naționale, figurantei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;

b) informațiile privind deliberările autorităților, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;

c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dac publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectual ori industrial, precum şi principiului concurenţei loiale, potrivit legii;

d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;

f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;

g) informațiile a căror publicare prejudiciază masurile de protecție a tinerilor”.

Curtea constată că înscrisul solicitat a fi comunicat de către reclamant în copie nu intra în sfera informaţiilor exceptate de la accesul liber al cetăţenilor la informaţiile de interes public.

În mod corect prima instanţă a reţinut că în cauză nu se solicită dezvăluirea unor date cu caracter personal, ci a unor informaţii vizând aspecte sesizate de o anumită persoană cu privire la atribuţiile exercitate de reclamant, în calitatea sa de preşedinte al unei asociaţii de proprietari. Informaţiile solicitate de reclamant i rezultă din activitatea pârâtei, ca instituţie publică ce deţine prerogative de control în domeniul respectării legislaţiei muncii şi verifică sesizările, plângerile sau reclamaţiile în materie.

În ceea ce priveşte susţinerea recurentului în sensul ca ar fi aplicabile prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, subliniind că anonimizarea acestora, aşa cum se susţine de către reclamant, nu ar putea suplini acordul persoanei care a făcut sesizarea, Curtea constată că se impune aplicarea Deciziei nr. 37/2015 pronunţata de ICCJ-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, decizie obligatorie pentru instanţele de judecată, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în considerentele deciziei anterior menţionate că noțiunile de „date cu caracter personal” (sau "informația cu privire la datele personale”) și de „informații de interes public” sunt definite de lege: prima, de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora „prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă”, și de dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, conform cărora reprezintă „date cu caracter personal - orice informații referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulți factori specifici identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”; a doua noțiune este definită, cum am precizat anterior, de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001.

Așadar, datele cu caracter personal se subsumează noțiunii generale de „informații” și, în măsura în care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, sunt susceptibile să reprezinte informații de interes public, în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 544/2001. Pentru a intra însă efectiv în această categorie trebuie îndeplinită o condiție suplimentară, respectiv aceea de a afecta capacitatea de exercitare a funcției publice, întrucât, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, „Informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”.

Potrivit deciziei anterior menționate, în interpretarea și aplicarea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 544/2001 și art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 677/2001, numele și prenumele unei persoane reprezintă informații referitoare la date cu caracter personal, indiferent dacă, într-o situație dată, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. În cazul cererilor de liber acces la informații de interes public întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, atunci când informațiile de interes public și informațiile cu privire la datele cu caracter personal sunt prezente în cuprinsul aceluiași document, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informațiilor, accesul la informațiile de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal.

S-a decis prin aceeaşi hotărâre ca refuzul de acces la informațiile de interes public, în condițiile în care informațiile cu privire la datele personale sunt anonimizate, este nejustificat.

Pentru considerentele anterior expuse, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiş să elibereze reclamantului o copie a sesizării înregistrate sub nr. […]/21.05.2018, cu protejarea datelor de identitate ale titularului sesizării.

Curtea a respins ca neîntemeiat recursul formulat, nefiind probată de către recurent incidenta în cauza a motivului de casare reglementat de legiuitor la art. 488 alin. (1) pct. 8 NCPC.