Pretentii

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. .../211/2018

Operator de date cu caracter personal 3185

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 8907/2018

Şedinţa publică de la ….

Completul constituit din

JUDECĂTOR: ….

GREFIER: ….

Pe rol fiind soluţionarea cauzei civile privind pe reclamanta BN... SRL în contradictoriu cu pârâta S M.... SRL, având ca obiect pretenţii.

Se observă că, la data de 14.12.2018, reclamanta a depus concluzii scrise, iar la data de 17.12.2018, pârâta a depus concluzii scrise.

Instanţa constată că dezbaterile au avut loc în şedinţa din 06.12.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa a amânat pronunţarea hotărârii în cauză în vederea depunerii de concluzii scrise pentru data de astăzi, când a hotărât următoarele: 

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul instanţei la data de 05.03.2018 sub numărul .../211/2018, reclamanta BN... SRL, în contradictoriu cu pârâta M.... SRL, a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 4662,50 lei, reprezentând debit neachitat, la care se adaugă penalităţile de întârziere de 1% pe zi; cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat în esență că, între părţi au existat raporturi contractuale de intermediere, având ca obiect promovarea spre vânzare a ansamblului rezidențial situat în loc....., de către reclamantă, în schimbul plății comisionului de 2% plus TVA din prețul de vânzare, modificat prin actul adițional nr.1/06.07.2016. Umare a executării contractului de către reclamantă și a vânzării apartamentului nr….., pârâta datorează comisionul de 4662,50 lei, precum și penalități de întârziere.

Cererea nu a fost motivată în drept.

În probaţiune, a fost solicitată proba cu înscrisuri, sens în care au fost depuse înscrisurile de la filele 7-23.

Cererea a fost legal timbrată cu taxa judiciară în cuantum de 332 lei (f.6,73).

Pârâta a formulat întâmpinare la data de 03.05.2018, prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată. A învederat faptul că, demersurile privind vizionarea apartamentului au fost efectuate în lipsa vreunei înștiințări prealabile a societății și, mai mult, în afara termenului de valabilitate a contractului de închiriere. Motivele pe larg au fost expuse la filele 27-32.

La termenul de judecată din data de 05.07.2018, la interpelarea instanței, s-a luat act de poziția reclamantei în sensul judecării cauzei potrivit regulilor de drept comun, în ședință publică, sens în care a fost achitată diferența taxei judiciare de timbru.

Sub aspectul probatoriului, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul propus de pârâtă (f.83).

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

În fapt, între părţile din prezenta cauză s-au derulat raporturi civile contractuale, în baza contractului de intermediere nr….. din data de ….2016, având ca obiect prestarea de către reclamantă a serviciilor de intermediere în vânzarea imobilului situat în …, proprietatea pârâtei, contra unui comision de 2% plus TVA din prețul de vânzare (f.15). Contractul a fost încheiat pe o durată nedeterminată, potrivit prevederilor Cap.VI. Prin actul adițional nr.1/12.08.2016, părțile au stabilit o clauză de exclusivitate în favoarea societății reclamante, valabilă până la data de 30.09.2016. De asemenea, oferta de vânzare a fost modificată, având ca obiect apartamentele nr…., iar valoarea comisionului a fost stabilită la 1000 euro TVA inclus.

În drept, potrivit dispoziţiilor art.1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar potrivit art. 1531 C.civ., creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit prin faptul neexecutării

Articolul 1350 C.civ, după ce stabileşte în alineatul 1 că orice persoană trebuie să-şi execute obligaţiile pe care le-a contractat, prevede în alineatul 2 că, atunci când, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să-l repare în condiţiile legii.

Raportat la cauza dedusă judecăţii, instanţa apreciază că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile contractuale a pârâtei. Astfel, în ceea ce priveşte condiţia executării propriei obligaţii de reclamantă, aceasta a realizat serviciile de intermediere în vânzare la care s-a obligat, aspect care reiese din probatoriul administrat în cauză.

În acest sens, se reține că, la data de ....2016 a fost încheiat contractul de intermediere în cumpărare, între un intermediar francizat al societății reclamante și clienta NA.... (f.20). Potrivit anexei de la fila 20 verso, clientului i-a fost prezentat imobilul situat pe str...... De asemenea, aspectele prezentate de reclamantă au fost confirmate în urma audierii martorului VA.... (fostă N...), care a menționat că mai întâi a vizionat, împreună cu reprezentantul reclamantei, apartamentul nr…. apoi apartamentul nr… pe care l-a și cumpărat (f.83). Contractul de vânzare din data de ...2017, având ca obiect apartamentul nr….., a fost atașat la dosar la filele 45-49.

Cu privire la condiţia neexecutării obligaţiei contractuale de către pârâtă,  atât timp cât reclamanta a făcut dovada creanţei pe care o deţine împotriva sa, aceasta din urmă avea obligaţia de a proba faptul că şi-a îndeplinit obligaţia asumată şi a achitat pretul serviciului prestat. Însă, pârâta a contestat obligația de plată care îi revine, în principal prin invocarea faptului că, la data vizionării apartamentului de către reprezentantul reclamantei, însoțit de client, contractul nu mai era în vigoare și, în plus, proprietarul nu a fost anunțat.

Însă, aceste aspecte nu pot fi reținute de către instanță, atât timp cât nu se coroborează cu probele administrate în cauză. Potrivit contractului de intermediere dintre părți, durata acestuia este nedeterminată, cu posibilitatea de denunțare unilaterală de către oricare dintre părți cu un preaviz de 30 de zile (f.15). Pârâta nu a dovedit că ar fi transmis reclamantei vreo notificare de reziliere a contractului sau altă notificare scrisă pentru reziliere din culpă gravă. De asemenea, în contract nu s-a prevăzut obligația societății de intermediere de a anunța proprietarul cu privire la vizitele care urmau a fi realizate în imobilul ce a format obiect al contractului.

Pe de altă parte, contrar susținerilor pârâtei, actul adițional nr.1 nu a modificat contractul din punct de vedere al duratei acestuia, ci a introdus o clauză de exclusivitate în favoarea reclamantei, a cărei valabilitate a expirat în data de 30.09.2016, fără a se specifica însă că aceasta este și data încetării raportului dintre părți (f.16). Totodată, astfel cum am menționat anterior, clauza contractuală privind comisionul a fost modificată la valoarea de 1000 euro TVA inclus. De asemenea, potrivit cap.IV din actul adițional nr.1, în caz de neplată integrală a comisionului, pârâta datorează penalități de întârziere de 1% pe zi, fără ca acestea să poată depăși cuantumul comisionului.

Drept urmare, în baza materialului probator administrat în cauză, constând în contractul de intermediere în vânzare nr….., actul adițional nr.1, contractul de intermediere în cumpărare nr….. contractul de vânzare-cumpărare a imobilului apartament nr….. și declarația martorului VA...., instanţa reţine că reclamanta a făcut dovada creanţei sale împotriva pârâtei, în cuantum de 4662,50 lei reprezentând debit neachitat, cu titlu de comision de intermediere, în timp ce pârâta nu a probat contrariul, motiv pentru care o va obliga la plata acestei sume.

Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la  plata penalităţilor de întârziere, instanţa reţine faptul că, scadenţa obligaţiei de plată a sumei de 4662,50 lei a fost depăşită, iar prin neplata debitului i-a fost produs reclamantei un prejudiciu care, potrivit art.1535 alin.1 C.civ., se impune a fi reparat prin acordarea penalităţilor în cuantumul stabilit de părţi prin contractul încheiat- 1% pe zi de întârziere, ce urmează a fi calculate de la data scadenței facturii privind comisionul (când creanța având acest obiect a devenit exigibilă) și până la data plății efective, fără ca valoarea acestora să depășească debitul principal.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata dublului comisionului, întemeiată pe dispozițiile art.2101 alin.1 Cod civil, instanța o va respinge, ca neîntemeiată. Pentru a decide în acest sens, instanța apreciază că, atât societatea pârâtă, cât și clientul cumpărător au fost în eroare cu privire la prestarea întocmai a serviciului de intermediere de către reclamantă. Așa cum a susținut pe parcursului litigiului, pârâta a avut reprezentarea eronată a faptului că durata contractului de intermediere dintre părți expirase, la care se adaugă și faptul că nu a cunoscut data vizionării apartamentului nr…. de către client. În asemenea condiții, apare ca fiind justificată omisiunea pârâtei de a transmite către reclamantă contractul de vânzare încheiat cu clienta VA...., prin prisma aplicabilității dispozițiilor art.2101 Cod civil. Această concluzie nu este aptă, însă, să scutească pârâta de la obligația de plată a comisionului, conform considerentelor mai sus expuse.

Faţă de dispoziţiile art.453 alin. 1 C.pr.civ., potrivit cărora, partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat procesul să îi plătească cheltuielile de judecată și faţă de cererea expresă a reclamantei în acest sens, instanţa reţine culpa procesuală a pârâtei în declanşarea prezentului litigiu, motiv pentru care o va obliga să plătească reclamantei suma de 1552 lei, reprezentând cheltuieli de judecată– taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial (f.84-85).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta BN... SRL, …., cu sediul în mun….., în contradictoriu cu pârâta M.... SRL, …, cu sediul în ...

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 4662,50 lei, reprezentând debit restant, la care se adaugă penalitățile de întârziere de 1% pe zi, calculate de la data scadenței facturii privind comisionul și până la data plății efective, fără ca valoarea acestora să depășească debitul principal.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1552 lei, reprezentând cheltuieli de judecată– taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pronunţată prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 19.12.2018.

Domenii speta

Spete similare