Pensie de intretinere

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ..../211/2017

Operator date cu caracter personal 3185

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 6686/2018

Şedinţa publică de la ….

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ….

GREFIER: ….

Pe rol fiind judecarea cauzei de minori şi familie privind pe reclamant DME... şi pe pârât DMC..., având ca obiect pensie de întreţinere.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din 25 septembrie 2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 03.10.2018, când deoarece titularul completului C22 s-a aflat în concediu medical, preşedintele instanţei a amânat pronunţarea pentru azi, 18.10.2018.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 13.02.2017, sub nr...../211/2017, reclamantul DME... l-a chemat în judecată pe pârâtul DMC..., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună micşorarea pensiei de întreţinere stabilită prin Decizia civilă nr.329/A/2014 prin raportare la venitul lunar net pe care îl realizează în prezent, începând cu data formulării cererii, precum şi stabilirea monedei în care datorează pensia de întreţinere în dolar canadian.

În motivare, reclamantul a arătat că prin Decizia civilă nr.329/A/2014 a Tribunalului Cluj s-a dispus obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere în cuantum de 700 USD către pârât, fiul său. Instanţa a pronunţat această soluţie având în vedere starea de nevoie a pârâtului, ce se afla în ultimul an de liceu, dar şi veniturile reclamantului. S-a afirmat că reclamantul are un salariu brut anual de 51.200 CAD, ceea ce înseamnă un salariu net de 3.082,46 CAD, acesta fiind cuantumul faţă de care trebuie raportată valoarea pensiei de întreţinere. Suma stabilită prin  decizia amintită reprezintă acum 920 CAD, moneda în care îşi încasează efectiv salariul, respectiv aproximativ 1/3 din venitul lunar net. S-a învederat că în funcţie de particularităţile fiecărei situaţii, pensia de întreţinere poate fi stabilită la un nivel mai mic faţă de cota de ¼ stabilită de lege. Reclamantul a susţinut că în acest moment pârâtul nu mai are aceleaşi nevoi şi este student la Facultatea de Drept a Universităţii „....”, iar nu la cea de medicină, cum susţinea iniţial. De asemenea, s-au amintit cheltuielile lunare permanente ale reclamantului, precum chiria, cheltuielile locative, respectiv curent, gaz, telefon, cheltuieli pentru maşina de serviciu, folosită şi în interes personal, care sunt în cuantum de 2.027,91 CAD. La aceste cheltuieli se mai adaugă hrana, aproximativ 600 CAD/lună, dobânda la o linie de credit, 50 CAD şi alte cheltuieli neprevăzute. S-a mai susţinut că ambii părinţi trebuie să contribuie la întreţinerea copilului major, aflat în continuarea studiilor. Reclamantul a precizat că pârâtul a fost exmatriculat la sfârşitul anului universitar 2015-2016, deoarece nu a acumulat numărul minim de credite, acesta fiind reînscris în anul II, aspect care îl nemulţumeşte ca părinte fiindcă arată dezinteres şi delăsare pe plan profesional şi trezeşte suspiciuni cu privire la motivul înscrierii şi reînscrierii la facultate.

În drept, au fost invocate prevederile art.531 alin.1 şi art.532 C.civ., precum şi textele normative indicate în cuprinsul cererii de chemare in judecată.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 40 lei, conform art.15 lit. e) din O.U.G. nr.80/2013 (fila 44).

Prin întâmpinarea depusă la data de 05.04.2017, pârâtul DMC... a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

S-a susţinut că starea de fapt prezentată de reclamant nu corespunde realităţii, iar acesta nici nu îşi îndeplineşte obligaţia de plată a pensiei de întreţinere. Veniturile realizate de reclamant sunt cu mult mai mari decât cele indicate în cerere. În cadrul unui dosar de partaj, soluţionat în anul 2016, acesta a indicat că a realizat venituri de aproximativ 100.000 dolari canadieni anual, ceea ce înseamnă aproximativ 8.300 dolari canadieni lunar, întrucât veniturile au fost majorate de firma unde lucrează cu un procent de 2% pentru a acoperi inflaţia. Pe baza acestor declaraţii, reclamantului i s-a stabilit o cotă de contribuţie la dobândirea bunurilor de 95%, fiindu-i acordată o sultă în cuantum de 37.817,50 euro şi 38.273,85 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru obligarea reclamantului la plata obligaţiei de întreţinere a fost necesară declanşarea procedurii de executare silită. Cu privire la solicitarea de schimbare a monedei plăţii, pârâtul a precizat că valoarea pensiei de întreţinere stabilită prin hotărâre judecătorească nu depinde de fluctuaţia monedei pe piaţă, deprecierea dolarului canadian faţă de dolarul american neavând relevanţă în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiei. Mai mult, şi la momentul în care s-a stabilit iniţial cuantumul pensiei de întreţinere, reclamantul încasa veniturile tot în dolari canadieni şi nu a contestat niciodată moneda în faţa instanţei. S-a mai afirmat că pârâtul nu a contestat nici suma fixă stabilită iniţial, deoarece la acel moment îi convenea, cuantumul stabilit fiind mai mic decât ¼ din veniturile sale. Nevoile pârâtului nu s-au diminuat, acesta fiind student la facultatea de drept. Legiuitorul nu face o distincţie cu privire la studiile pe care le urmează persoana în favoarea cărei se prestează întreţinerea, iar dacă părintele realizează venituri îndestulătoare, superioare şi îşi permite un nivel de trai ridicat, nu poate pretinde fiului său un nivel mult inferior, numai datorită faptului că în România există un nivel de trai mai scăzut. Pârâtul a menţionat că este nereală afirmaţia că ar fi fost exmatriculat, ci doar a repetat anul fiindcă nu a trecut un examen. S-a afirmat că prin atitudinea total opusă faţă de cea avută în primul proces, pârâtul dă dovadă de rea-credinţă. În ceea ce priveşte nevoile pârâtului, fiind student, acesta are cheltuieli cu hrana, îmbrăcăminte, echipament sportiv, taxa la facultate, cărţi, cursuri opţionale, precum şi alte cheltuieli specifice vârstei, cum ar fi costurile unei vacanţe cu colegii. Niciodată nu s-a susţinut că doar reclamantul trebuie să contribuie la cheltuieli, însă veniturile realizate de mama pârâtului sunt cu mult mai mici, aceasta având încă un copil în întreţinere. 

În drept, au fost invocate prevederile art.205 şi art.453 C.proc.civ., precum  şi textele menţionate în cuprinsul întâmpinării.

Prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 22.05.2017, reclamantul a susţinut că trebuie făcut abstracţie de hotărârile pronunţate cât timp pârâtul era minor, iar alte litigii purtate între părţi nu prezintă relevanţă. S-a precizat că lipsa parităţii dintre USD şi CAD reprezintă doar unul dintre motivele pentru care se solicită reducerea pensiei de întreţinere şi modificarea monedei, însă pârâtul recunoaşte deprecierea monetară şi consecinţele asupra veniturilor reclamantului. Stabilirea pensiei de întreţinere în moneda în care se realizează veniturile este cea mai justă şi echitabilă şi evită posibilele speculaţii monetare din partea pârâtului. S-a argumentat că întrucât şi mama pârâtului contribuie la plata întreţinerii, se justifică reducerea valorii pensiei, fiind excedentar ca în această situaţie doar reclamantul să plătească o cotă fixă de ¼ din venituri. Astfel, pârâtul ar beneficia de mai mult decât cota impusă de lege. Reclamantul a susţinut că 3.000 lei/lună pentru o singură persoană este o sumă considerabilă, fiind numeroase familii în România care trăiesc din sume mai mici. S-a mai menţionat că pârâtul nu dovedeşte suma la care se ridică nevoile sale, iar afirmaţiile sale indică faptul că nu are nevoie de bani mulţi pentru studii, ci pentru diverse activităţi de plăcere. Scopul legiuitorului a fost limitat la asigurarea condiţiilor cu privire la studiu, nu şi cu privire la toate cheltuielile celui aflat în continuarea studiilor, cum ar fi vacanţele, ieşirile cu prietenii, echipamentele de sport şi activităţile sportive. Pârâtul nu este student la facultatea de sport, nu are de ce să meargă în vacanţe costisitoare, ori să cheltuiască bani la discreţie. S-a apreciat că reprezintă un abuz de drept ca, profitând de dreptul de întreţinere, să efectuezi cheltuieli nerezonabile şi pe care mulţi nu şi le permit. Reclamantul a mai susţinut că pentru a beneficia de întreţinere, copilul trebuie să dovedească stăruinţă în continuarea studiilor şi obţinerea unor rezultate corespunzătoare, iar pârâtul nu se preocupă cu adevărat de studiile universitare. Reclamantul a afirmat că pârâtul are tendinţa de a-şi prelungii studiile pentru va plata pensiei de întreţinere să dureze mai mult, spre limita celor 26 de ani. În ceea ce priveşte veniturile actuale ale reclamantului, s-a afirmat că a fost depusă o scrisoare de la angajator în care este indicat salariul.

La data de 17.087.2017, reclamantul a formulat o precizare de acţiune, prin care a arătat că solicită stabilirea monedei în care este datorată pensia de întreţinere în dolar canadian începând cu data introducerii cererii de chemare în judecată.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri (vol. I: decizie civilă – file 8-10; adeverinţă – file 11-12, file 91-92; facturi – file 14-16, file 20-21, file 23-30, file 105-110, file 116-1147, file 120-131; adresă – file 17-18, file 111-113; contract de închiriere – fila 19, file 114-115; asigurare – fila 22, file 118-119; dovadă salariu – file 32-35, file 95-102; fişă de evidenţă studenţi – file 36-37; tabel de cheltuieli – fila 38, fila 89; certificat de naştere – fila 43, fila 58; adeverinţă – fila 56, fila 57; informaţii fiscale – file 73-76; extras ONRC – file 77-81; evaluare financiară – file 132-133; situaţie conturi – file 134-137; regulament – file 138-139; sentinţa civilă  - file 140-144; adresă – file 153-154; listă de cheltuieli – fila 158; bon fiscal – fila 159; contract – file 160-163; adresă – fila 177, fila 185; adresă – fila 189; vol. II: contract de studii – file 1-3; adeverinţă – fila 10; fişă de impunere – file 11-24, file 27-38; corespondenţa electronică – file 39-41; dovadă de comunicare – file 45-47; declaraţîe – file 49-54; adeverinţă – file 55-56; încheiere – file 57-60), interogatoriul pârâtului (file 164-167 vol. I) şi proba constând în declaraţia martorului AM.... (file 168-169 vol. I).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Decizia civilă nr.329/A/2014 a Tribunalului Cluj, pronunţată în dosarul nr..../211/2013 (file 8-10 vol. I), instanţa a majorat pensia de întreţinere datorată pârâtului de reclamant, la un cuantum de 700 USD lunar, începând cu data de 20.02.2013 şi până la terminarea studiilor copilului, dar nu mai mult de împlinirea vârstei de 26 ani. Din considerentele acestei decizii reiese că prima instanţă a reţinut că pârâtul este în ultimul an de liceu, fiind necesare în primul rând cheltuieli legate de pregătirea pentru facultate, meditaţii, cheltuieli specifice absolvirii. De asemene, instanţa a reţinut că nu s-a dovedit că mama pârâtului ar avea venituri mari, pentru a putea susţine singură aceste cheltuieli, iar veniturile pârâtului permit suportarea pensiei de întreţinere. Pentru stabilirea sumei de 700 USD pe lună, instanţa de apel a arătat că s-a raportat la nevoile copilului, care era în ultimul an de liceu, şi la nivelul de trai cu care a fost obişnuit şi încurajat chiar de către actualul reclamant, ţinând seama şi de veniturile pârâtului.

Din adeverinţa eliberată de SCL... (file 91-92 vol. I) rezultă că reclamantul realizează un salariu brut anual de 51.300 dolari canadieni, respectiv o remuneraţie netă de 1.541,23 dolari canadieni plătită de două ori pe lună. S-a menţionat că pârâtul este angajat din anul 2004. Această sumă rezultă şi din fluturaşii de salariu depuşi în copie la dosar (file 95-102 vol. I), pentru perioada octombrie 2016-decembrie 2016. Cu toate acestea, din declaraţia de impunere pentru anul 2016 (file 15-17 vol. II) rezultă că reclamantul mai realizează şi alte venituri, fiind evidenţiat şi un profit din acţiuni deţinute la corporaţie comercială mică de 485 dolari canadieni, venitul net salarial  fiind de 57.737 dolari canadieni, iar venitul impozabil este indicat la suma de 56.425 dolari canadieni. Pentru anul 2017, declaraţia de impunere (file 22-24 vol. II) indică un venit net salarial de 59.124 dolari canadieni, venitul total impozabil fiind de 559.213 dolari canadieni. Din adresa trimisă reclamantului de CRA... (file 46-47 vol. II) reiese că ceea ce reclamantul a depus la dosarul cauzei este declaraţia fiscală depusă chiar de acesta.

Conform adeverinţei emise la data de 31.03.2017 de societatea DR...SRL. (fila 56 vol. I), mama pârâtului realizează venituri lunare salariale nete de 1.446 lei. De asemenea, din actele dosarului rezultă că aceasta mai are în întreţinere un minor, pe fiica sa, DLM..., în vârstă de .... ani (fila 58 vol. I).

Din adeverinţa emisă la data de 30.03.2017 de către Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „....” (fila 57), la acel moment pârâtul era înscris în anul II universitar, cu taxă. Conform adresei nr...../06.09.2017 (fila 153 vol. I), pârâtul avea achitate toate taxele aferente anului universitar 2016-2017. Prin adresa nr...../23.10.2017 (fila 177 vol. I), facultatea a informat instanţa că pârâtul a fost exmatriculat conform Deciziei Consiliului de Administraţie al U.... nr..../25.09.2017.

Prin răspunsul la interogatoriu (file 164-167 vol. I), pârâtul a arătat că el a dorit să renunţe la facultatea de drept şi s-a înscris la facultatea de studii economice, unde a dorit să se înscrie de la început, dar a fost dorinţa iniţială a părinţilor ca el să urmeze studiile de drept. La data de 25.07.2017 s-a încheiat între pârât şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „....” Contractul de studii universitare nr.... (file 1-3 vol. II), acesta fiind înscris la specializarea Economie şi afaceri internaţionale, cu limba de predare engleză, formă de învăţământ cu frecvenţă şi formă de finanţare cu taxă (fila 10 vol. II). Conform declaraţiilor pârâtului, valoarea taxei de facultate este de 3.600 lei pe an.

Martora AM.... a declarat (fila 168 vol. I), că din cunoştinţele sale reclamantul are un singur serviciu şi cheltuielile sunt mari, în special de când dolarul canadian a cunoscut o depreciere.

Conform art.524 C.civ., are drept la întreţinere numai cel care se află în nevoie, neputându-se întreţine din munca sau din bunurile sale.

Potrivit art.531 alin.1 C.civ., dacă se iveşte o schimbare în ceea ce priveşte mijloacele celui care prestează întreţinerea sau nevoia celui care o primeşte, instanţa de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micşora pensia de întreţinere sau poate hotărî încetarea plăţii ei.

Prin art.527 alin.1 C.civ. s-a stabilit că poate fi obligat la întreţinere numai cel care are mijloacele pentru a o plăti sau are posibilitatea de a dobândi aceste mijloace. Alineatul 2 al aceluiaşi articol prevede că la stabilirea mijloacelor celui care datorează întreţinerea se ţine seama de veniturile şi bunurile acestuia, precum şi de posibilităţile de realizare a acestora, vor fi avute în vedere celelalte obligaţii ale sale.

Conform art.529 alin.1 C.proc.civ., întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui care urmează a o plăti. Prin alineatul 2 teza I al aceluiaşi articol s-a prevăzut că atunci când întreţinerea este datorată de părinte, ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil.

Prin art.499 alin.3 d-a prevăzut că părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.

Raportat la probatoriul administrat în cauză, astfel cum a fost prezentat în paragrafele anterioare, se observă că pârâtul justifică în continuarea dreptul său de a beneficia de pensie de întreţinere. Acesta este în prezent înscris la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „....” şi nu a împlinit vârsta de 26 ani, astfel cum rezult din certificatul de naştere (fila 43). Este irelevant pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere ce orientare profesională a ales pârâtul, ori dacă aceasta nu corespunde cu dorinţele reclamantului. În măsura în acesta este nemulţumit de alegerea făcută de pârât sau de faptul că acesta a înţeles să schimbe domeniul în care doreşte să îşi continue studiile, soluţia este discutarea cu pârâtul şi sfătuire acestuia, cu respectarea deciziilor personale pe care copilul a înţeles să le facă, iar nu penalizarea pecuniară a acestuia. Nu i se poate îngrădi unei persoane dreptul de a-şi alege facultatea şi viitoarea profesie prin temerea că dacă nu va urma drumul dorit de părinte el îşi va pierde suportul financiar la care este îndreptăţit prin lege. La fel, situaţia şcolară a pârâtului nu prezintă importanţă pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere,  nefiind vreun criteriu stabilit de legiuitor în acest sens. De altfel, este normal ca şi un copil care nu excelează din punct de vedere academic să aibă şansa de a obţine o educaţie superioară, în limitele posibilităţilor sale de învăţare. În  plus, câtă vreme cunoştea situaţia pârâtului şi notele obţinute de acesta, reclamantul avea posibilitatea să se implice mai mult în viaţa copilului său, pentru a afla adevăratele motive pentru aceste rezultate şi pentru a-l ajuta să treacă peste eventualele probleme, nu să facă presupuneri cu privire la o posibilă atitudine vicleană a copilului, care ar încerca doar să prelungească perioada în care primeşte pensie de întreţinere. Obligaţiile unui părinte în asigurarea educării copilului nu se rezumă doar la contribuţia financiară, ci presupun şi manifestarea unui interes activ în viaţa acestuia. Nu i se poate reproşa copilului că în loc să îşi caute un loc de muncă a ales să îşi continue studiile, câtă vreme chiar legislaţia naţională încurajează obţinerea unei educaţii care să îi ofere copilului şanse de a accede la un loc de muncă mai bun în viitor, prin aprofundarea cunoştinţelor sale, prin chiar prevederile art.499 alin.3 C.civ.

Contrar celor susţinute de reclamant, textul de la art.529 alin.2 teza I C.civ. stabileşte limitele obligaţiei de întreţinere pentru un singur părinte, iar nu cuantumul total al întreţinerii de care poate beneficia copilul de la ambii părinţi. De altfel, norma face trimite în mod expres la părintele care datorează întreţinere. Faptul că şi celălalt părinte contribuie, în natură, la întreţinerea copilului poate fi avut în vedere la stabilirea nevoilor acestuia din urmă, dar nu reprezintă în sine un motiv de reducere a cuantumului pensiei şi nu afectează în vreun fel cota de ¼ la care poate fi obligat celălalt părinte. În cauza de faţă, se constată că mama reclamantului realizează venituri salariale mici şi mai are în întreţinere un copil minor, astfel încât nu ar putea de una singură să acopere toate nevoile pârâtului. În ceea ce priveşte veniturile mamei pârâtului, nu s-a demonstrat că aceasta ar fi beneficiat în vreun fel de profitul realizat de societatea unde ea are calitatea de asociat (file 73-81 vol. I), întrucât nu s-a depus vreo decizie de împărţire a veniturilor obţinute din dividende.

Referitor la nevoile pentru care este datorată întreţinerea, se constată că este greşită interpretarea reclamantului conform căreia după împlinirea vârstei majoratului acestea pot fi analizate doar prin raportare la cheltuielile generate de continuarea studiilor. Codul civil stabileşte prin art.499 alin.1 şi 2 că întreţinerea este datorată pentru  cele necesare traiului, precum şi educaţia, învăţătura  şi pregătirea profesională, dar si pentru condiţiile necesare pentru creştere. Alineatul 3 al articolului nu prevede vreo excepţie sau limitare de la cele precedente, ceea ce înseamnă că întreţinerea este în continuare datorată şi pentru a i se asigura copilului, chiar devenit major, condiţiile necesare traiului său zilnic, ce include toate activităţile care contribuie la dezvoltarea normală şi armonioasă a oricărei fiinţe umane, indiferent de vârstă. Trebuie să i se permită celui aflat în continuarea studiilor să îşi acopere toate nevoile pe care singur încă nu şi le poate suporta, tocmai fiindcă îşi continuă educaţia. De asemenea, nu se poate considera că pentru copilul aflat în continuarea studiilor trebuie asigurat doar minimul posibil de trai, cu excluderea oricăror activităţi de recreere sau dezvoltare personală.  Cheltuielile ce trebuie avute în vedere la stabilirea stării de nevoie a pârâtului sunt taxele de facultate, care în prezent sunt de 3.600 lei pe an, sumele cheltuite pentru obţinerea materialelor necesare studiului, fiind de notorietate faptul că manualele universitare sunt costisitoare, hrană corespunzătoare pentru un tânăr de vârsta sa, îmbrăcăminte, cheltuielile pentru deplasare, pentru necesităţi de natură medicală, inclusiv cheltuieli pentru desfăşurarea activităţilor sportive, în acest caz 180 lei pe lună (file 159-163 vol. I), care sunt importante pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase. În egală măsură, trebuie să i se permită copilului şi desfăşurarea unei vieţi sociale, care este importantă pentru orice persoană. Chiar dacă nevoile copilului s-au modificat faţă de anul 2014, ele sunt la fel de costisitoare, doar având o altă natură.

Cu privire la veniturile reclamantului, deşi ceea ce s-a depus la dosar este doar declaraţia de impunere completată chiar de acesta şi trimisă organelor de administrare fiscală din Canada, după cum rezultă din corespondenţa transmisă de acestea, se observă că veniturile sale sunt mai mari decât cele indicate iniţial instanţei. În anul 2016, venitul său net a fost 57.737 dolari canadieni, ceea ce presupune un venit lunar net de 4.811,42 dolari canadieni. Din această sumă, ¼ ar fi 1.202,86 dolari canadieni. În anul 2017, venitul net al reclamantului a fost de 59.124 dolari canadieni, ceea ce înseamnă un venit lunar net de 4.927 dolari canadieni, ¼ din această sumă fiind 1.231,75 dolari canadieni. Având în vedere că la data formulării cererii de chemare în judecată dolarul canadian valora 3,2312 lei, iar dolarul american valora 4,2327 lei, se observă că 1.231,75 dolari canadieni ar fi aproximativ 3.980 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 940 dolari americani, cu mult peste valoarea de 700 USD stabilită prin Decizia civilă nr.329/A/2014. În consecinţă, se observă că valoarea stabilită iniţial de instanţă nu depăşeşte cota de ¼ din veniturile nete lunare ale reclamantului, pragul maxim instituit de legiuitor.  În ceea ce priveşte cheltuielile pe care le invocă reclamantul (fila 38 vol. I), de 2.927,91 dolari canadieni, instanţa constată că faţă de venitul real al acestuia, reclamantul nu este pus în dificultate să îşi desfăşoare traiul, cu atât mai mult cu cât unele cheltuieli, precum dobânda pentru linia de credit de 50 dolari canadieni, nu pot fi avute în vedere, fiind opţiunea reclamantului de a se îndatora în plus prin accesarea unui credit. În plus, se constată că reclamantul include în cheltuielile sale cele efectuate cu mersul la sală, însă pretinde ca ele să fie excluse din cheltuielile copilului, ca fiind o cheltuială de lux.

În aceste condiţii, instanţa consideră că nu se impune modificarea sumei stabilită de instanţă până la acest moment cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea pârâtului.

Referitor la moneda în care este datorată pensia de întreţinere, instanţa observă că la data de 13.05.2014, când a rămas definitivă Decizia civilă nr.329/A/2014, valoarea unui dolar canadian era de 2,9519 lei, iar cea a unui dolar american era de 3,2215 lei. Astfel, şi la acel moment exista o diferenţă de curs valutar între cele două monede, iar reclamantul nu a obiectat la stabilirea în acest mod a obligaţiei de plată, deşi realiza veniturile tot în dolari canadieni. Este adevărat că a intervenit o creşte a diferenţei de curs valutar, însă nu într-o asemenea măsură încât să impună modificarea obligaţiei stabilite iniţial. Mai mult, instanţa trebuie să ia în considerare faptul că, spre deosebire de dolarul american, dolarul canadian nu este o monedă intens tranzacţionată pe piaţa valutară din România, astfel încât ar fi mai dificil pentru pârât să îşi încaseze pensia de întreţinere. Faptul că a fost aleasă ca valoare de referinţă pentru plata pensiei de întreţinere o monedă străină de largă circulaţie asigură şi faptul că suma încasată de pârât este în concordanţă cu schimbările ce intervin pe plan financiar la nivel internaţional, întrucât acestea se reflectă şi în costul vieţii debitorului pensiei de întreţinere. În consecinţă, nu este întemeiată solicitarea reclamantului de modificare a monedei în care a fost iniţial stabilită obligaţia de plată a pensiei de întreţinere.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Potrivit art.453 alin.1 C.proc.civ.: (1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Având în vedere soluţia ce se va dispune în cauză, se constată că pârâtul este cel îndreptățit la recuperarea cheltuielilor de judecată efectuate. Raportat la dovezile existente la dosar, se constată că pârâtul a efectuat cheltuieli în valoare de 2.000 lei, constând în onorariu avocaţial (fila 48 vol. II). Drept urmare, instanţa va dispune obligarea reclamantului la plata către pârât a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul DME..., CNP …., cu domiciliul în …., în contradictoriu cu pârâtul DMC..., CNP …., cu domiciliul procesual ales în …...

Obligă reclamantul la plata către pârât a sumei de 2.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Cluj-Napoca.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.10.2018.

Domenii speta

Spete similare