Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art. 340 Cod Procedură penală).

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 17.10.2018, petentul S M F a formulat plângere împotriva soluţiei de clasare dispuse prin rechizitoriul nr..../P/2016  al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj faţă de suspectul A V D, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj, prev. de art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p.

Plângerea a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub numărul .../215/2018.

Prin plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară petentul a criticat soluţia de clasare dispusă prin rechizitoriul nr..../P/2016  al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj faţă de intimatul A V D sub aspectul legalităţii şi temeiniciei acesteia în sensul că în mod nejustificat s-a dispus clasarea cauzei pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, prev. de art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p. de către intimatul A V D, fiind luate în considerare fără justificare doar declaraţiile martorilor X, M şi C, în timp ce depoziţiile martorilor Z şi R, din care reiese acţiunea de ameninţare a petentului cu un cuţit de  către intimat, nu au fost luat în considerare şi nu a fost motivată înlăturarea lor de la reţinerea situaţiei de fapt.

A mai menţionat petentul că în cauză sunt suficiente probe din care rezultă că obiectul folosit de intimat nu era un briceag, ci un cuţit de mari dimensiuni, simpla ameninţare a unui poliţist fiind suficientă pentru a întruni elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj astfel cum este prevăzută de dispoziţiile art.257 C.p.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.340 Cod proc penală.

Intimatul A V D nu a formulat note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeincia plângerii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj nr...../P/2016, în temeiul art.315 alin.2 C.proc.pen., rap.la art.16 alin.1 lit.c) C.proc.pen., s-a dispus soluţia de clasare faţă de intimatul A V D sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ultraj, prev. de art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p.

În motivarea soluţiei, s-a reţinut că la data de 16/17.08.2016, in jurul orelor 02.30, in timp ce se afla in exercitarea atributiilor de serviciu, agentul de politie S M F a fost amenintat cu un cuţit de catre numitul A V D, din actele dosarului rezultând că este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut de art.16 alin.(1) lit.b) teza I) C.proc.pen., respectiv fapta nu este prevazuta de legea penală.

S-a mai reţinut că, în cauză, fapta nu indeplineste conditiile de tipicitate ale infractiunii de ultraj, nici sub aspectul laturii obiective, nici sub cel al laturii subiective, intrucat, pe de o parte, din declaratiile martorilor N, B M şi C A, coroborate cu declaratia persoanei vătămate, intimatul din cauză, rezultă că acesta din urmă nu a folosit un cuţit pentru a-i ameninta pe agentii de poliţie, iar petentul S M F a căzut in fantana arteziană in alergarea după initmat, iar nu ca  urmare a amenintarii de catre acesta, iar pe de altă parte, în starea in care intimatul se găsea, respectiv sub influenta alcoolului si alergat de către grupul de persoane venite din localul public, cu probleme locomotorii, în încercarea de a se apăra de o agresiune, chiar daca ar fi folosit un briceag, avand in vedere ca grupul de persoane era numeros şi din acesta făceau parte si agenti de politie, fapta de a ameninţa cu un briceag nici nu ar fi fost de natură să alarmeze, cu atat mai mult cu cat inculpatii au avut asupra lor si au si folosit spray-uri iritant lacrimogene.

Examinând plângerea formulată de către petent, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă.

Potrivit art. 5 C.p.p având denumirea marginală Aflarea adevărului  (1) Organele judiciare au obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

(2) Organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau inculpatului. Respingerea sau neconsemnarea cu rea-credinţă a probelor propuse în favoarea suspectului sau inculpatului se sancţionează conform dispoziţiilor prezentului cod.

Potrivit art. 100 C.p.p referitor la Administrarea probelor

(1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.

(2) În cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru formarea convingerii sale.

(3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare.

(4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci când:

a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii din cauză;

b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă;

c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu;

d) proba este imposibil de obţinut;

e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită;

f) administrarea probei este contrară legii.

Conform art. 285 C.p.p urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârşit o infracţiune şi la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

În prealabil, judecătorul de cameră preliminară reţine lipsa clarităţii sub aspectul temeiului de drept pentru care s-a dispus soluţia de clasare pentru infracţiunea de ultraj, prev. de art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p., reţinută în sarcina intimatului A V D.

Astfel, deşi în motivarea soluţiei a fost reţinut ca temei al clasării art.16, alin.(1) lit.b) teza I) C.proc.pen, în dispozitivul rechizitoriului, soluţia de clasare a fost întemeiată pe dispoziţiile  art.16, alin.(1) lit.c) C.proc.pen. - nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea.

În continuare, motivarea în fapt a soluţiei este întemeiată pe o situaţie de fapt alternativă. În primă etapă, prin referire la o situaţie de fapt concretă, , în sensul că intimatul nu a ameninţat petentul cu un ,,cuţit”, vătămarile petentului fiind provocate în drumul parcurs în alergarea acestuia cu scopul de a-l prinde şi lovi pe intimat – situaţie de fapt reţinută în temeiul a 3 depoziţii de martori – N, B M şi C A, fără analizarea şi înlăturarea motivată a celorlalte depoziţii de martori, precum şi a declaraţiilor petentului date în calitate de suspect şi apoi inculpat.

Cea de-a doua  situaţie de fapt ipotetică reţinută de procuror în sensul neîntrunirii elementelor de tipicitate ale infracţiunii de ultraj nici sub aspect subiectiv este redată în cea de-a doua parte a soluţiei, reţinânându-se că, deşi nu rezultă din probatoriul administrat, acţiunea de ameninţare a petentului cu un briceag , chiar dacă ar fi fost exercitată, nu ar fi fost aptă să-l alarmeze, având în vedere prezenţa unui grup numeros de persoane, din care făceau parte şi agenţi de poliţie.

Dincolo de acest aspect, examinând actele de urmărire penală efectuate în cauză, judecătorul de cameră preliminară apreciază că soluţia de clasare adoptată în cauză este contrară probelor existente la dosar.

În drept, potrivit art.257 , al.1) C.p, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămarile cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Potrivit al.4), faptele comise asupra unui poliţist ori jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.

Din probatoriul administrat până la acest moment procesual, judecătorul de cameră preliminară reţine că fapta reţinută în sarcina intimatului A V D există şi  întruneşte elementele constituitive ale infracţiunii de ultraj, prev. de art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p.

Astfel, din depoziţiile petentului S M, depoziţii care se coroborează cu cele ale martorilor  R D, C A, C A, P, P D, B Ş şi P M C  reiese că în noaptea de 16/17.08.2016 intimatul A V D a exercitat acte de ameninţare cu un cuţit împotriva petentului S M F, în timp ce acesta din urmă, în calitate de agent de poliţie, încerca să îl deposedeze pe intimat de cuţitul pe care  îl îndrepta în direcţia petentului şi a martorilor R D, C A, şi PV.

Indiferent de defectul locomotor pe care intimatul îl avea, de cantitatea de băuturi alcoolice consumată anterior, precum şi de numărul persoanelor prezente la faţa locului,  judecătorul de cameră preliminară apreciază că acţiunea de a ameninţa un agent de poliţie cu un cutit tip briceag, cu o lungime totală de 22 cm., a fost aptă, prin ea însăşi, să producă o stare de temere, concretizată în speţă prin încercarea de evitare a mişcărilor ameninţătoare efecutate de intimat în direcţia petentului. De altfel, din depoziţiile martorilor RD, C Ad, C A Cl, Balea Ş şi P reiese că aceştia stăteau la distanţă de intimat, simţind primejdioasă apropierea faţă de acesta.

 În ceea ce priveşte depoziţia martorului C A, contrar celor reţinute în soluţia de clasare, judecătorul de cameră preliminară constată că şi aceasta confirmă deţinerea de către intimat a unui cuţit în noaptea de 16/17.08.2016, cuţit pe care l-a îndreptat în scop ameninţător împotriva martorilor prezenţi în apropierea intimatului, precum şi împotriva petentului S M F.

Constatând că sunt întemeiate criticile formulate, faţă de cele expuse, în temeiul art. 341 alin. 6 lit. b) C.pr.pen. judecătorul de cameră preliminară va admite plângerea formulată de petentul S M F împotriva soluţiei de clasare dată prin rechizitoriul nr..../P/2016 din 10.08.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

Va trimite cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de intimatul A V D  şi a completării cercetărilor, întrucât fapta de ultraj, prev. de art. 257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.206, al.1) C.p. există şi a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege.

 Organele de urmărire penală urmează a  aprecia materialul probator in ceea ce priveste necesitatea schimbarii incadrarii juridice a faptei de ultraj, în forma agravată prev de dispoziţiile art. art.257, al.1) şi 4) C.p. rap. la art.193, al.2) C.p. având în vedere că acţiunea intimatului de ameninţare a petentului cu un cuţit a avut drept consecinţa împiedicarea, căderea acestuia din urmă în fântâna arteziană şi vătămarea integrităţii sale corporale, vătămare care a necesitat un număr de  7-8 zile de îngrijiri medicale.

Organele de urmărire penală vor completa urmărirea penală, cu referire la evenimentele desăşurate în noaptea de 16/17.08.2016, astfel:

Vor audia martorii R E şi F A, agenţi de poliţie din cadrul Secţiei .. de Poliţie Craiova, cu privire la împrejurările în care au ajuns la faţa locului în noaptea de 16/17.08.2016, persoanele găsite – cu referire expresă şi la martorii N D şi B M – autoturismul în care se aflau, distanţa acestora din urmă faţă de petent şi intimat, precum şi faţă de ceilalţi martori, discuţiile purtate de martorul N D cu agenţii de poliţie şi restul persoanelor aflate la faţa locului), starea intimatului, dacă petentul şi colegii săi au avut asupra lor şi au folosit împotriva intimatului bastoane telescopice, numărul martorilor prezenţi la sosirea celor doi agenţi de poliţie.

Vor reaudia intimatul A V D cu privire la discuţia purtată cu martorul N D, lămurirea aspectului dacă intimatul s-a prins de portierea autoturismului marca Dacia Logan condus de martorul N D, pentru ce distanţă, dacă au fost exercitate acte de violenţă împotriva intimatului şi de către cine, dacă agenţii de poliţie prezenţi la faţa locului au avut asupra lor şi au folosit împotriva intimatului bastoane telescopice, dacă martorul N D a revenit în 2 rânduri la faţa locului, la ce interval de timp, persoanele prezente, precum şi discuţiile pe care acest martor le-a purtat cu cei prezenţi, să precizeze cât timp a asistat la situaţia de fapt martorul N D, sa precizeze dacă a fost ameninţat cu un pistol de către martorii R D, CA, B Ş şi P M C şi C A, toate acestea privind noaptea de 16/17.08.2016, să precizeze dacă avea un conflict mai vechi cu martorul PD, dacă ştia că acesta are calitatea de poliţist, dacă s-a întâlnit ulterior nopţii de 16/17.08.2016 cu  petentul şi discuţiile purtate cu acesta în legătura cu ameninţarea din noaptea de 16/17.08.2016.

Vor reaudia martorii R D, CA,  PS, PD, BŞ şi PMC şi CA cu privire intervalul de timp pe parcursul căruia s-au desfăşurat evenimentele – de la momentul întâlnirii grupului de martori cu intimatul A V D până la sosirea ambulanţei pentru transportarea intimatului la spital, la prezenţa autoturismului marca Dacia Logan în noaptea de 16/17.08.2016, discuţiile purtate de conducătorul autoturismului cu persoanele prezente, dacă intimatul s-a agăţat de portiera autoturismului condus de martor, perioada de timp pe durata căreia martorii ND şi B M au asistat la desfăşurarea evenimentelor, locul în care se aflau martorii şi intimatul la sosirea autoturismului marca Dacia Logan, distanţa la care se aflau martorii N D şi B M faţă de petent, intimat şi de ceilalţi martori, martorul ND a asistat la desfăşurarea tuturor evenimentelor  ori a plecat şi revenit ulterior,  dacă au fost folosite bastoane telescopice de către agenţii de poliţie împotriva intimatului şi, în caz afirmativ, de către cine, numărul persoanelor prezente.

Vor reaudia martorul N D cu privire la intervalul de timp pe durata căruia a asistat la evenimentele denunţate, atât în prima etapă, cât şi după revenirea la faţă locului ca urmare a conducerii martorului B M la domiciliul său, locul din care a observat desfăşurarea situaţiei de fapt denunţate – de precizat distanţa aproximativă în metri dintre autoturismul său şi locul în care se aflau petentul, intimatul şi ceilalţi martori, discuţiile purtate cu persoanele prezente, dacă intimatul s-a agăţat de portiera autoturismului condus de martor şi pentru ce distanţă.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.pr.pen., întrucât plângerea urmează a fi admisă, cheltuielile judiciare urmează a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Admite plângerea formulată de către petentul S M F împotriva soluţiei de clasare dată prin rechizitoriul nr. ../P/2016 din 10.08.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj.

În baza art. 341 alin. 5, alin. 6 lit. b C.p.p.

Desfiinţează soluţia de clasare dată prin rechizitoriul nr..../P/2016 din 10.08.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj şi trimite cauza la parchet în vederea punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de intimatul A V D  şi a completării cercetărilor.

În baza art. 275 alin. 3 C.p.p.

Cheltuielile judiciare în cuantum de 100 lei rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în camera de consiliu, azi, 18.01.2019.

Judecător de cameră preliminară, Grefier,

Domenii speta

Spete similare