Ultraj. Art. 239 alin. (2) - alin. (5) cp

Sentinţă penală 166 din 12.10.2015


Autor: CRUCERU CĂTĂLINA

Obiect: ULTRAJ

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr…./P/2013 emis în data de 21.01.2014 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti și înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 27.01.2014, sub nr. ../281/2014, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului C.O. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, fapta prevăzută de art. 239 alin. (2) - alin. (5) Cod penal.

În actul de sesizare se reține, în esență că în data de 04.02.2013, în jurul orei 13:00, inculpatul  C.O. a exercitat acte de violentă prin îmbrâncire şi strângere de gât asupra persoanei vătămate O.R.A., agent de politie în cadrul Inspectoratului Judeţean de politia Prahova - Serviciul Rutier, în timpul şi pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, cauzându-i vătămări care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale.

Pentru reținerea acestei situații de fapt, în cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţie persoană vătămată O.R.A. (f. 3-5, f.10 d.u.p.), planşă fotografică (f. 6-8 d.u.p.), certificat medico-legal nr. 176 emis de Serviciul Medico - Legal Ploieşti (f. 11 d.u.p.), declaraţie martor S.I. (f. 12 d.u.p.), declaraţie martor O.B. (f. 13-15 d.u.p.), declaraţie martorB.C.I.(f. 23-25 d.u.p.), declaraţie martor S.S.F. (f. 26-28 d.u.p.), declaraţie martor R.D.C. (f. 29-31 d.u.p.), declaraţie martor A.Ş. (f. 32 – 33 d.u.p.), declaraţie înv. C.O. (f. 37-39 d.u.p.), documente medicale cu privire la vătămările suferite de O.R.A. (f. 53-62 d.u.p.).

Procedura din Camera preliminară a fost finalizată prin încheierea din data de 15.04.2014, dispunându-se începerea judecății la data de 15.04.2014.

La termenul de judecată din data de 26.06.2014, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, instanţa a pus în vedere inculpatului C.O. prevederile art. 375  Cod proc.pen., acesta declarând că  nu doreşte parcurgerea procedurii simplificate.

În ședința publică din 26.06.2014 instanta a apreciat necesar reaudierea martorilor din cursul urmaririi penale, respectiv S.I., O.B., B.C., S.S., R.D. si A.Ş..

În etapa cercetării judecătorești au fost administrate următoarele mijloace de probă: declaraţie inculpat (f. 36-37), declaraţie martor S.I. (f. 88-89), declaraţie martor O.B. (f. 124-125), declaraţie martor B.C.I. (f. 80-82), declaraţie martor S.S.F. (f. 90-91), declaraţie martor R.D.C. (f. 83-85), declaraţie martor A.Ş.

( f.92-93), declarație martor P.M. (f. 86-87)

La solicitarea instanței a fost comunicată la dosar fișa actualizată de cazier judiciar a inculpatului (f. 17).

În susținerea pretențiilor civile, instanța a încuviințat pentru partea civilă O.R.A. proba cu înscrisuri și proba testimonială.

I.Situația de fapt și analiza probatoriului administrat în cauză

Analizând probatoriul administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de judecată, instanța reține următoarele:

La data de 04.02.2013 în jurul orei 13:00 inculpatul, conducând autoturismul marca X cu numărul de înmatriculare X, a pătruns pe strada Vasile Lupu pe interzis, nerespectând semnificația indicatorului rutier „accesul autovehiculelor interzis” și a oprit în zona de acțiune a indicatorului rutier „oprirea interzisă”. Ulterior, împreună cu numitul O.B., s-a deplasat la o agenție de voiaj din imediata apropiere în vederea achiziționării unor bilete de avion.

În aceste împrejurări, persoana vătămată O.R.A., agent de poliție în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Prahova – Seviciul Rutier,  care a fost repartizat să execute serviciul între orele 07:00 - 15:00 pe str. Vasile Lupu pentru fluidizarea, dirijarea și urmărirea respectării regulilor de circulație de către participanții la traficul rutier, a solicitat lucrătorilor din cadrul S.C X .S.R.L blocarea autoturismului inculpatului, în vederea sancționării acestuia.

Angajații S.C. X S.R.L au luat măsura blocării autoturismului parcat neregulamentar. Observând cele întâmplate inculpatul a venit la autoturism și a achitat tariful de deblocare, astfel încât dispozitivul aplicat pe roată a fost ridicat.

În calitate de agent de poliție și întrucât inculpatul încălcase regulile de circulație pe drumurile publice, persoana vătămată a solicitat inculpatului prezentarea documentelor de identitate precum și documentele autoturismului. Inculpatul C.O. a refuzat să se legitimeze și să prezinte documentele autotursmului pe care îl condusese.

Ulterior, pentru a putea pleca de la fața locului inculpatul C.O. l-a îmbrâncit pe agentul de poliție iar acesta din urmă, în încercarea de a-l împiedica pe inculpat să se sustragă verificărilor  și să-l imobilizeze, l-a îmbrâncit la rândul său. În aceste împrejurări geaca agentului de poliție s-a rupt.

Inculpatul a reușit să se urce în autotursmul cu care venise și a pornit motorul pentru a demara, moment în care agentul de poliție i-a scos cheile din contact. Persoana vătămată a anunțat superiorii săi, la fața locului venind în ajutor alți doi lucrători de poliție din cadrul I.J.P. Prahova – Serviciul Rutier. În final inculpatul C.O. a fost de acord să iasă din autoturism, fiind legitimat și condus la sediul poliției.

Aspectele reținute anterior derivă din coroborarea declarațiilor martorilor S. I., B. C. I., S. S. F., O. B., R. D. si A. Șt. date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.

Împrejurarea că inculpatul a strâns-o de gât pe persoana vătămată în încercarea sa de a a pleca de la fața locului nu rezultă din nicio probă administrată în cursul urmăririi penale sau a judecății. Prin urmare instanța urmează a înlătura declarația persoanei vătămate, O.R.A., dată în cursul urmăririi penale (f. 3-5, f.10 d.u.p.). Totodată instanța nu poate ține cont nici de certificatul medico-legal nr. 176 emis de Serviciul Medico - Legal Ploieşti (f. 11 d.u.p.), care atestă faptul că persoana vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur și comprimare a gâtului cu mâna și care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile de îngriiri medicale, având în vedere că, în cauză nu a fost dovedită fapta inculpatului de exercitare a violenței sub forma strângerii de gât a persoanei vătămate.

Din declarațiile date de martori atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, rezultă că inculpatul și persoana vătămată se îmbrânceau reciproc. Astfel, martorul S.I. în declarația dată atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății (f.12 d.u.p., f. 88-89 d.i.) a declarat că a văzut când inculpatul C.O. dorea să plece iar agentul de poliție încerca să îl oprească, „astfel că cei doi se îmbrânceau reciproc”. Același aspect este confirmat și de martorii B.C.I. (f.23-25 d.u.p.) și S.S.F. (f.26-28 d.u.p., f. 90-91 d.i.) care au observat că agentul de poliție încerca să-l imobilizeze pe inculpat, dar acesta se opunea, astfel că cei doi se îmbrânceau. 

În declarația dată în cursul urmăririi penale (f. 37-39 d.u.p.), inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei reținute în sarcina sa.

II.Încadrarea juridică a faptei cu privire la care inculpatul a fost trimis în judecată și cercetat în cauză

Anterior stabilirii încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, instanţa va analiza legea aplicabilă, având în vedere succesiunea mai multor legi penale, de la data comiterii infracţiunii, respectiv a Codului penal din 1969 şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 5 Cod penal instituind obligaţia de aplicare a legii penale mai favorabile. De asemenea, instanţa va avea în vedere şi decizia Curţii Constituţionale nr. 265/2014, prin care s-a stabilit că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.  În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiție, prin hotărârea nr. 5/2014 pronunţată de Completul pentru Dezlegarea unei Chestiuni de Drept a stabilit că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată global şi nu pe instituţii.

Pentru a determina legea mai favorabilă aplicabilă în cauză inculpatului, instanța va analiza comparativ dispozițiile art. 239 alin. (2) – (5) C. pen 1969 şi dispoziţiile art. 257 alin. (1) – (4)  C.pen., având în vedere drept criterii în baza cărora va determina legea penală mai favorabilă și pe care urmează să le aprecieze în concret, următoarele: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de încriminare, cauzele care exclud sau înlătură răspunderea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă, așadar atât condițiile de încriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă.

Din perspectiva limitelor de pedeapsă aplicabile infracțiunii de ultraj în varianta agravată, noua reglementare este mai favorabilă având în vedere că aceasta prevede limite de pedeapsă mai reduse (închisoarea de la 4 luni și 15 zile la 3 ani) comparativ cu Codul penal anterior care, prevedea pedeapsa închisorii de la 9 luni la 4 ani și 6 luni.

În drept, fapta inculpatului C.O. constând în aceea că, în data de 04.02.2013, în jurul orei 13:00, a exercitat acte de violență prin îmbrâncire asupra persoanei vătămate O.R.A., agent de poliţie în cadrul Inspectoratului Judeţean de poliţie Prahova - Serviciul Rutier, în timpul şi pentru fapte îndeplinite în exerciţiul funcţiunii, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj în variantă agravată, faptă prevăzută de art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material este reprezentat de lovirea sau alte violenţe, în accepţiunea pe care acestea o au potrivit art. 193 alin. (1) C.pen. Lovirea a fost săvârşită împotriva unui funcţionar public - conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul fiind „funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română…”, care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat - conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române: „în realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice…”. De asemenea, la momentul comiterii faptelor de lovire sau alte violenţe, persoana vătămată se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Urmarea imediată constă în atingerea adusă autorităţii cât şi în suferinţele fizice cauzate persoanei vătămate. Suferinţele fizice cauzate poliţistului cât şi starea de pericol pentru autoritatea statului nu s-ar fi produs fără acţiunea infracţională a inculpatului, astfel că raportul de cauzalitate a fost dovedit.

Pe latură subiectivă, inculpatul a săvârşit fapta cu vinovăţie în forma intenţiei directe (art. 16 alin. 3 lit. a) C. pen.) deoarece a prevăzut rezultatul păgubitor pentru autoritatea statului român şi a acceptat producerea acestuia

În cauză se reţine forma agravantă prevăzută de alin. (4) din art. 257 C. pen., avându-se în vedere că săvârşirea violenţelor de către inculpat au fost exercitate împotriva unui poliţist.

Prin urmare, apreciind că, în cauză, sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că dincolo de orice îndoială rezonabilă, fapta dedusă judecăţii există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului pentru infracțiunea comisă

III. Individualizarea pedepsei şi modalitatea de executare

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicata inculpatului pentru infracţiunea reţinută în sarcina sa, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) Cod penal şi va ţine seama, in acest sens, de gradul de pericol social concret al infracţiunii, având in vedere circumstanţele reale ale faptei si împrejurările săvârşirii acesteia, de modalitatea de comitere a infracţiunii, precum si circumstanţele personale ale inculpatului.

Referitor la gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, instanța apreciază că inculpatul a acționat împotriva unor valori sociale care prezintă o importanță deosebită în planul regulilor de conviețuire socială: pe de o parte respectul datorat autorităților de stat și funcționarilor care exercită o activitate în cadrul acestora, iar pe de altă parte protecția integrității corporale sau sănătății funcționarului public.

Cu privire la persoana inculpatului, instanța va avea în vedere conduita acestuia pe parcursul urmăririi penale, de nerecunoaștere și neasumare a faptei pe care a comis-o, că nu a colaborat cu organele de cercetare penală în aflarea adevărului, faptul că are vârsta de 47 de ani, este căsătorit, are un loc de muncă, este recidivist, dovedind perseverență infracțională, iar pedeapsa executată anterior nu și-a atins scopurile de prevenție specială și reeducare, inculpatul continuând să aibă o atitudine de sfidare a ordinii juridice.

În consecință, în baza art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen va condamna pe inculpatul C.O.la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj în varianta agravată.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii și  împrejurările comiterii faptei, instanța va dispune în baza art. 67 C.pen. raportat la art. 66 Cod pen. aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) C. pen. pe o durata de 1 an după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a  executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În privința pedepselor accesorii, instanța va face aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen care prevăd interzicerea exercitării aceloraşi drepturi a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.  Astfel, instanța va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit.a) - dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; lit.b) – dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe perioada de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, instanţa apreciază, în contextul probelor administrate, că scopul educativ şi preventiv al pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia în regim de detenţie, aplicarea pedepsei fiind un avertisment suficient de puternic pentru îndreptarea comportamentului social al inculpatului, care poate fi reintegrat social şi reeducat şi fără izolare în regim privativ de libertate.

Instanţa constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 91 C.pen., respectiv: pedeapsa aplicată inculpatului este de 6 luni inchisoare, aşadar o pedeapsă mai mică de 3 ani închisoare; inculpatul deși a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, în prezent este reabilitat; inculpatul  și-a manifestat acordul de a presta o muncă în folosul comunității; și ţinând seama de vârsta şi gradul de educaţie, de faptul că acesta este integrat social, instanţa apreciază că scopul pedepsei şi reinserţia socială pot fi atinse fără privarea de libertate a inculpatului

Având în vedere aceste aspecte, instanţa urmează a dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 91 alin.1 C.pen..

Conform art. 93 C. pen., stabileşte ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova conform programului ce va fi stabilit de acest serviciu;

b) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Prahova, la datele fixate de acesta;

c) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

d) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

e) sa comunice schimbarea locului de munca;

f) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul va fi obligat conform art. 93 alin. (3) C. pen. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul….

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., măsurile sus-menţionate se vor comunica Serviciului de Probatiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. instanța va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (4) C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în întregime în cazul săvârşirii altei infracţiuni şi asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) și (2) C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau obligaţiilor stabilite de instanţă.

IV. LATURA CIILĂ

Sub aspectul laturii civile, instanța constată că persoana vătămată O.R.A., s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând acordarea de daune în cuantum de 20.000 euro (f.31), dintre care 1000 euro reprezentând daune materiale și 19000 euro reprezentând daune morale.

Pentru admiterea acţiunii civile, trebuie întrunite cumulativ condițiile generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C.civ., respectiv: fapta ilicită, existenţa prejudiciului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia inculpatului.

Apreciind că partea civilă nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte contravaloarea uniformei deteriorate ca urmare a săvârșirii faptei de către inculpat, nefiind astfel îndeplinite condiţiile cumulative impuse de art. 1357 Cod civil, instanţa va respinge acţiunea civilă reprezentând acordarea de daune materiale formulată de partea civilă ca neîntemeiată.

În legătură cu daunele morale solicitate de partea civilă O.R.A.instanța apreciază că la stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie avute în vedere anumite criterii care privesc consecinţele negative suferite de partea civilă, în plan fizic, psihic şi afectiv prin raportare la intensitatea dezechilibrului creat ca urmare a leziunilor suferite și importanţa valorilor lezate precum și criteriul echității.

În acest context, instanţa apreciază că înţelesul noţiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană.

Or, din ansamblul probator administrat în cauză instanța nu poate reține că săvârșirea faptei de către inculpat este de natură să afecteze viața personală și și să aducă atingere imaginii părții civile O.R.A.. Prin urmare, instanța în temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat art. 25 alin. (1) C. proc. pen., va respinge actiunea civila exercitata de partea civila O.R.A..

V. CHELTUIELI JUDICIARE

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. instanța il va obliga pe inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, in cuantumul acestei sume incluzandu-se atat cheltuileile efectuate in cursul urmaririi penale (500 lei) cat si cele efectuate in cursul judecatii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

În baza art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen. condamnă pe inculpatul C.O., fiul lui …, născut la … în mun. …….., posesor al CI seria ……….nr. …., CNP ….., cetăţean român, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în varianta agravată.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de 66 alin. (1) lit. a), b), C. pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 Cod penal interzice inculpatului  drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

În baza art. 91 C. pen., dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 2 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) C.pen..

Conform art. 93 C. pen., stabileşte ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere şi obligaţii:

a) sa se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova conform programului ce va fi stabilit de acest serviciu;

b) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Prahova, la datele fixate de acesta;

c) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;

d) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

e) sa comunice schimbarea locului de munca;

f) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

Pe durata termenului de supraveghere inculpatul va fi obligat conform art. 93 alin. (3) C. pen. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile în cadrul în cadrul Primăriei …..

În temeiul art. 94 alin. (1) C. pen., măsurile sus-menţionate se vor comunica Serviciului de Probatiune de pe lângă Tribunalul Prahova.

În temeiul art. 404 alin. (2) C. proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (4) C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în întregime în cazul săvârşirii altei infracţiuni şi asupra dispoziţiilor art. 96 alin. (1) și (2) C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi executarea pedepsei în întregime în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege sau obligaţiilor stabilite de instanţă.

In temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. raportat art. 25 alin. (1) C. proc. pen., respinge actiunea civila exercitata de partea civila O.R.A.ca neîntemeiată .

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. obligă pe inculpat la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (dintre care 500 lei cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale).

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.