Drept fiscal. Scutire de la plata impozitului pe clădire şi pe teren în cazul instituţiilor de învăţământ. Cerere adresată organului fiscal

Decizie 489 din 04.09.2019


Drept fiscal. Scutire de la plata impozitului pe clădire şi pe teren în cazul instituţiilor de învăţământ. Cerere adresată organului fiscal

- Codul fiscal, Art. 456 alin. (1) lit. f), 464 alin. (1) lit. f), art. 495 alin. (1) lit. a) și d)

Recurentul a depus cerere de scutire abia în anul 2017, aceasta urmând să producă efecte începând cu 01.01.2018; totodată reclamantul nu a probat că ar fi beneficiar de scutire anterior anului 2016, pentru a i se aplica excepția prevăzut de pct. 21 alin. (1) din Capitolul II din Titlul IX din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal din 06.01.2016 aprobate prin H.G. nr. 1/2016, potrivit căruia „în aplicarea art. 456 alin. (1), din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren se acordă pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă, cu excepţia contribuabililor care sunt deja cuprinşi în baza de date a unităţii administrativ-teritoriale.”

Prin folosirea sintagmei „se acordă” legiuitorul condiționează acest beneficiu de întrunirea unor cerințe, care sunt evaluate de organul fiscal, în urma depunerii cererii de scutire. Așadar, scutirea se acordă la cerere, nu operează din oficiu.

(Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal,

decizia civilă nr. 489 din data de 4 septembrie 2019)

Prin sentința civilă nr. 2758 din data de 11.10.2018 Tribunalul Ilfov a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul F.D. în contradictoriu cu pârâta Instituţia Primarului– Direcţia Economică – Serviciul Taxe şi Impozite.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul, solicitând casarea sentinței, iar în rejudecare să fie admisă acțiunea, cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele motive:

În baza Deciziei de impunere anuală emisă de Instituţia Primarului - Direcţia economică - Serviciul taxe şi impozite, s-a stabilit în sarcina sa un impozit pe terenurile şi clădirile situate în jud. Ilfov aferent anului 2017, în cuantum de 2996 lei.

Împotriva Deciziei de impunere nr. 1/21.03.2017, în conformitate cu prevederile art. 205 din C.pr.fisc., a formulat contestaţie prin care a solicitat anularea Deciziei de impunere, precum şi recalcularea obligaţiilor de plată începând cu data de 01.01.2016, motivat de faptul că imobilele au ca destinaţie desfăşurarea activităţilor de învăţământ iar, în conformitate cu prevederile art. 456 şi 464 C.fisc., aceste imobile sunt scutite de la impozitare. Această contestație a fost respinsă.

Consideră că sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală întrucât instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra motivelor invocate privind temeiurile de drept care au stat la baza emiterii actelor contestate.

În baza răspunsului la procedura prealabilă formulată, intimata a comunicat faptul că temeiul legal care a stat la baza emiterii deciziei de impunere este reprezentat de prevederile alin.(1) şi (3) ale punctului 21 şi alin. (1) şi (2) ale pct. 71 din H.G. nr. 1/2016.

Faţă de motivele legale reţinute de intimată, constată faptul că decizia impunere este nelegală.

În primul rând instanţa de fond era obligată să verifice legalitatea emiterii deciziei contestate raportat la încadrarea în drept reţinută de intimată.

Instanţa de fond, contrar prevederilor legale reţinute de intimată, cu încălcarea principiului disponibilităţii, a recalificat dispoziţiile legale incidente situaţiei de fapt, reţinând faptul că deşi sunt incidente alte prevederi legale decât cele avute în vedere de intimată, decizia de impunere este legală.

Pe de altă parte, instanţa de fond a reţinut faptul că nu a solicitat expres scutirea de la plata impozitului raportat la categoria de folosinţă a imobilului, deşi a făcut dovada că intimata era în posesia acestor informaţii, sens în care a şi dispus amenajarea unei treceri de pietoni în faţa imobilului tocmai datorită destinaţiei de folosinţă a imobilului.

Instanţa de fond a reţinut faptul că nu a depus integral actele doveditoare privind funcţionarea unei unităţi de învăţământ preşcolar , iar organul fiscal nu era în posesia acestei informaţii.

În baza prevederilor art. 456 alin. (1) C.fisc. scutirea de plata impozitului pe clădiri se acordă pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior... care sunt deja cuprinşi în baza de date a unităţii administrativ-teritoriale.

Prevederile legale fac trimitere la evidenţa unităţii administrativ teritoriale şi nu a evidenţei fiscale.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ.

Cererea de recurs a fost legal timbrată cu taxă de timbru de 100 de lei.

Intimata-pârâtă a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Facilităţile fiscale acordate la plata taxelor si impozitelor locale pentru clădirea si terenul aferent in conformitate cu dispoziţiile art. 456 alin. (1) lit. f) şi 464 alin. (1) lit. f) se acordă pe baza cererii persoanelor fizice sau juridice. la care se anexează copii ale documentelor justificative care atestă situaţia respectivă, certificate de conformitate cu originalul, potrivit prevederilor art. 64 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere cele de mai sus, scutirea de la plata impozitului pe clădire si teren prevăzuta la art. 456 alin (1) lit. f) si 464 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care contribuabilii prezintă organelor fiscale ale administraţiei publice locale documentele doveditoare, indiferent de data la care au fost emise în anul anterior, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă.

Aşa cum a transmis reclamantului in cuprinsul deciziei de soluţionare a contestaţiei, in cazul de fata scutirea de la plata impozitului aferent clădirii si terenului utilizat de unitatea de învăţământ s-ar putea aplica începând cu data de 01.01.2018, daca se va completa cererea de scutire cu Ordinul emis de către MECT prin care unitatea de învăţământ care foloseşte clădirea si terenul este autorizata să funcţioneze provizoriu ori acreditata.

Cererile de scutire de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456,464 şi 469 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care deţin documente justificative emise până la data de 31 decembrie 2015 şi care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie 2016 inclusiv.

Prevederile legale incidente în cauză:

Legea nr. 207/2015, privind Codul de procedură fiscală cu completările şi modificările ulterioare;

Legea nr. 227/2015, privind Codul fiscal cu completările si modificările ulterioare si normele de aplicare

Art. 458 - Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 -1,3% asupra valorii care poate fi:

a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referinţă;

b)valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;

c)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

38.Pentru stabilirea impozitului pe clădiri conform art. 458 şi art. 460 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal, în cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi cea care rezultă din raportul de evaluare, chiar şi în situaţia în care clădirea a fost finalizată sau dobândită în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor fizice, respectiv în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, în cazul persoanelor juridice.

39.(1) Rapoartele de evaluare se întocmesc de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării şi reflectă valoarea clădirii la data de 31 decembrie a anului anterior anului de referinţă şi nu se înregistrează în evidenţele contabile.

(2) în vederea stabilirii impozitului pe clădiri, rapoartele de evaluare se depun în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului. până la primul termen de plată din anul de referinţă.

„Art. 456 - Scutiri

(1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

f) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare;

Art. 464 - Scutiri

(1) Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru

f) terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

Punct de vedere al MDRAP, ministerul de resort care are in atribuţii îndrumarea şi sprijinirea autorităţilor administraţiei publice locale şi a aparatului de specialitate al acestora în aplicarea corectă si unitară a prevederilor legale si în îndeplinirea atribuţiilor ce le revin.

„În conformitate cu prevederile alin. (1) şi (3) ale pct. 21, precum şi ale alin. (1) şi (2) ale pct. 71 din H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în  aplicarea art. 456 alin. (1), respectiv a art. 464 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren se acordă pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă, cu excepţia contribuabililor care sunt deja cuprinşi în baza de date a unităţii administrativ-teritoriale. Diferenţele de impozit se vor compensa cu obligaţii datorate aceluiaşi buget sau se vor restitui în anul fiscal în care contribuabilul depune documentele justificative sau organul fiscal local constată încadrarea în situaţiile menţionate la art. 456 alin. (1), respectiv art. 464 alin. (1) din Codul fiscal, privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. Dacă în cursul unui an intervin schimbări care conduc la modificarea condiţiilor în care se acordă scutirile sau reducerile de impozit pe clădiri, persoanele în cauză trebuie să depună noi declaraţii fiscale în termen de 30 de zile de la apariţia schimbărilor.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că scutirea de la plata impozitului pe clădiri si pe teren prevăzute la art. 456, alin. 1, lit. (a)-(s) si (u)-(w) si la art. 464 alin. 1 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor celui în care contribuabilii prezintă organelor fiscale ale administraţiei publice locale documentele doveditoare, indiferent de data la care au fost emise în anul anterior, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă.

Pct. 21, alin. (2) şi pct. 74 din H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, vizează în principal scăderea pe perioadă determinată a scutirilor pentru persoane cu handicap şi nu data emiterii actului doveditor. Termenul de 31 decembrie a fost înscris în H.G. nr. 1/2016 ca dată de referinţă pentru stabilirea impozitului pentru anul următor.

Totodată, diferenţele de impozit pe clădiri şi pe teren se vor compensa cu obligaţii datorate aceluiaşi buget sau se vor restitui în anul fiscal în care contribuabilul depune documentele justificative sau organul fiscal local constată încadrarea în situaţiile menţionate.

Având in vedere ca in cuprinsul cererii de chemare in judecata s-a solicitat recalcularea obligaţiilor fiscale reprezentând impozit pe clădire si impozit teren aferente imobilului, începând cu data de 01.01.2016, atrage atenţia asupra dispoziţiilor tranzitorii cuprinse in art. 495 aplicabile la nivelul anului fiscal 2016.

Art. 495 - Dispoziţii tranzitorii

„În vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:

a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 mai 2016 inclusiv....

d) scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456. 464 si 469 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care deţin documente justificative emise până la data de 31 decembrie 2015 si care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie 2016 inclusiv.”

In cazul de fata cererea de scutire , nu a fost depusa la compartimentul de specialitate al autorităţii publice locale, nefiind depus nici Ordinul privind acordarea acreditării, respectiv privind acordarea autorizării de funcţionare provizorie pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular.

Reclamantul a depus la Primărie o cerere in vederea amenajării unor locuri de parcare, ceea nu are relevanta si nu poate fi asimilata prevederilor codului fiscal.

Nu poate fi vorba de informaţii deja existente in baza de date, întrucât nu exista o baza de date cu imobile folosite de către unităţile de învăţământ asupra cărora scutirea de la plata impozitului sa aibă caracter de continuitate.

Anterior anului fiscal 2016, scutirea de la plata impozitului pe clădire si teren se aplica pentru bunurile ce constituiau patrimoniul unităților de învățământ autorizate/acreditate. De altfel recurentul din prezenta cauză nu a mai avut vreo cerere care sa facă obiectul unei astfel de scutiri anterior anului fiscal 2016, astfel ca nu poate fi vorba despre documente deja existente in baza de date a organului fiscal.

În drept, a invocat dispoziţiile C.pr.civ.; dispoziţiile Codului de procedura fiscala; dispoziţiile Codului fiscal cu completările si modificările ulterioare.

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a susținerilor părților și a dispozițiilor legale relevante, Curtea reține următoarele:

Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ. „când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.”

Potrivit art. 495 alin. (1) lit. a) și d) din Legea nr. 227/2015 „În vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:

a) persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de 31 mai 2016 inclusiv....

d) scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren, a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456. 464 si 469 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care deţin documente justificative emise până la data de 31 decembrie 2015 și care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor publice locale, până la data de 31 martie 2016 inclusiv.”

Din cuprinsul Declaraţiei fiscale nu rezultă că recurentul ar fi solicitat scutirea de la plata impozitului pe clădire si teren, nefiind depuse nici documentele prevăzute de lege cu privire la dreptul de a beneficia de scutire, respectiv Ordinul MEN privind acordarea acreditării, respectiv privind acordarea autorizării de funcţionare provizorie pentru unitatea de învățământ preuniversitar particular, cum corect a reținut și prima instanță.

Recurentul a depus cerere de scutire abia în anul 2017, aceasta urmând să producă efecte începând cu 01.01.2018; totodată reclamantul nu a probat că ar fi beneficiar de scutire anterior anului 2016, pentru a i se aplica excepția prevăzut de pct. 21 alin. (1) din Capitolul II din Titlul IX din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal din 06.01.2016 aprobate prin H.G. nr. 1/2016, potrivit căruia „în aplicarea art. 456 alin. (1), C.fisc., scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren se acordă pe baza documentelor doveditoare, valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, care atestă situaţia respectivă, cu excepţia contribuabililor care sunt deja cuprinşi în baza de date a unităţii administrativ-teritoriale.”

Prin folosirea sintagmei „se acordă” legiuitorul condiționează acest beneficiu de întrunirea unor cerințe, care sunt evaluate de organul fiscal, în urma depunerii cererii de scutire. Așadar, scutirea se acordă la cerere, nu operează din oficiu.

Cererea depusă de Asociația Radu și Sofia la un alt compartiment al Primăriei pentru înființarea unei treceri de pietoni nu echivalează cu o cerere de scutire impozit care să figureze în baza de date a unității administrativ-teritoriale. Deși recurentul a invocat că „Prevederile legale fac trimitere la evidenţa unităţii administrativ teritoriale şi nu a evidenţei fiscale.”, Curtea remarcă că în actul normativ amintit se folosește termenul de „contribuabil”, fiind așadar vorba de o evidență fiscală. În plus, acea cerere pentru înființarea unei treceri de pietoni este depusă de o altă persoană decât „contribuabilul”.

Curtea mai reține că Ordinul privind acordarea acreditării pentru Grădinița „Happy Children Academy” a intrat în vigoare la data de 04.09.2017 prin publicarea în Monitorul Oficial, iar pentru anii fiscali 2016 și 2017 nu a fost depus la organul fiscal un document doveditor (autorizarea provizorie) care să fundamenteze scutirea de impozit. În plus, în declarația fiscală pentru anul 2016 recurentul nu a bifat rubrica corespunzătoare acordării beneficiului scutirii, din contră a depus un raport de evaluare pentru impozitare.

Față de aceste considerente, Curtea reține că instanța de fond în mod corect a validat temeiul de drept în baza căruia a fost emisă decizia de impunere, având în vedere că reclamantul nu a dovedit îndeplinirea condițiilor pentru acordarea scutirii pentru plata impozitului. Contrar susținerilor recurentului, nicăieri în cuprinsul sentinței nu este consemnat că „deşi sunt incidente alte prevederi legale decât cele avute în vedere de intimată, decizia de impunere este legală.”

Nefiind găsit întemeiat cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C.pr.civ., Curtea în temeiul art. 496 alin. (1) C.pr.civ. va respinge recursul ca nefondat.