Acțiune revocatorie ( pauliană) respinsă. Nu a fost dovedită complicitatea terțului dobânditor al bunului imobil la acțiunea vătămătoare a vânzătorului-debitor.

Sentinţă civilă 770 din 25.03.2019


Deliberând asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei XXXX la data de 25.09.2018, sub nr. XXXX/XXX/XXXX reclamanta A., a solicitat în contradictoriu cu pârâții S.C. P. S.R.L, S.C. S. S.R.L revocarea contractului de vânzare cumpărare prin care pârâta S.C. P. S.R.L a vândut autoturismul Dacia Logan către terţul dobânditor S.C. S. S.R.L.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că la data prezentei acțiuni din fișa analitică de plătitor a debitoarei S.C. P. S.R.L, a reieșit că societatea figurează cu obligații fiscale datorate bugetului de stat în sumă totală de 33.169 lei.

A arătat că debitoarea a fost notificată să se prezinte la sediul reclamantei în vederea determinării stării fiscale și prezentarea bunurilor care se află în patrimoniul societății, corespondență primită retur și publicată pe site ul reclamantei.

De asemenea, a mai precizat că contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat în frauda drepturilor creditorului, cauzând prejudiciu prin aceasta diminuându-se patrimoniul societății.

A mai menţionat că faţă de alţi creditori ai debitorului acţiunea pauliană nu produce nici un efect, iar în privinţa lor se consideră că actul a fost revocat, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru intentarea acţiunii.

Faţă de aceste aspecte, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, şi revocarea contractului de vânzare cumpărare prin care pârâta S.C. P. S.R.L a vândut autoturismul Dacia Logan către terţul dobânditor S.C. S. S.R.L.

În drept, cererea  a fost întemeiată pe 1562-1565 Cod de procedură civilă.

În susţinerea cererii de chemare în judecată: a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, filele 3-25.

Conform prevederilor art. 411 Cod de procedură civilă, a solicitat ca judecarea cauzei să se facă şi în lipsă.

Pârâţii legal citaţi nu au depus întâmpinare la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, împotriva pârâtei debitoare S.C. P. S.R.L. a fost declanșată procedura de executare silită pentru creanțe fiscale în cuantum de 33169 lei (f. 9-18), fiind încheiat în dosarul de executare XXXX și procesul verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr XXXXXX (f. 20-25).

Pe data de 10.06.2017, conform facturii nr. XXXXX, pârâta debitoare a vândut terțului dobânditor S.C. S. S.R.L. autoturismul marca Dacia Logan având seria de șasiu XXXXXXX pentru suma de 2500 lei.

În drept, instanța reține că acțiunea pauliană sau revocatorie reglementată de dispozițiile art. 1562 C.civ. reprezintă acea acțiune prin care creditorul solicită să fie declarate inopozabile față de el actele juridice încheiate de către debitor în frauda intereselor sale, cum sunt cele prin care debitorul își creează sau mărește o stare de insolvabilitate.

În ceea ce privește condițiile acțiunii pauliene, ce trebuie întrunite cumulativ, acestea sunt reglementate prin dispozițiile art.1561-1563 C.civ. astfel: (i) creanța creditorului trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă și, de regulă, anterioară actului atacat, (ii) actul încheiat de debitor cu terțul trebuie să fi cauzat un prejudiciu creditorului reclamant, (iii) frauda debitorului (consilium fraudis) și (iv) în cazul actelor juridice cu titlu oneros se impune dovedirea și a complicității terțului la frauda debitorului.

Analizând aceste condiții, instanța observă că în ceea ce privește prima condiție, creanța de 33169 lei este certă, lichidă și exigibilă, fiind constată prin actele de executare efectuate cu privire la debitoarea pârâtă S.C. P. S.R.L.

Privind cea de-a doua condiție, referitoare la existența prejudiciului produs creditorului reclamant, instanța reține că și aceasta a fost dovedită.

Referitor la condiția fraudei debitorului, instanța apreciază că și aceasta a fost dovedită în condițiile în care anterior efectuării vânzării către terțul dobânditor împotriva debitoarei fusese declanșată executarea silită și fusese puse sub sechestru bunuri aparținând acesteia. Pe cale de consecință, instanța deduce că singurul scop al debitoarei în efectuarea vânzării către terțul dobânditor îl constituie sustragerea de la executare a bunului mobil reprezentat de autoturismul Dacia Logan mai sus indicat.

Însă, procedând la analiza ultimei condiții, privind complicitatea terțului dobânditor S.C. S. S.R.L. în condițiile în care actul juridic a cărui inopozabilitate se solicită este un act juridic cu titlu oneros, instanța reține că aceasta nu a fost dovedită prin nici un mijloc de probă, singurele probe solicitate de reclamanta creditoare fiind înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Astfel, instanța constată că nu s-a demonstrat în niciun mod de către reclamanta creditoare că S.C. S. S.R.L. a cunoscut că prin actul atacat se cauzează un prejudiciu creditorului și a participat volitiv, intenționat la fraudarea acesteia.

Or, art. 1562 alin. (2) C.Civ. se referă explicit la această condiție de admisibilitate a acțiunii pauliene, atunci când stabilește că declararea inopozabilității actului atacat pe cale pauliană nu poate avea loc decât dacă terțul cunoaște faptul că prin încheierea actului contestat pe cale pauliană se cauzează sau se mărește starea de insolvabilitate a debitorului.

Pe cale de consecință, având în vedere că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale acțiunii pauliene, instanța va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.