3.Contestaţie la executare. Aplicabilitate art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012. Decizia Curţii Constituționale nr. 189/2021.

Hotărâre 5800 din 18.06.2021


Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 24.02.2021, contestatoarea C a solicitat instanţei, în contradictoriu intimatele SE, SM, SI ȘI BO anularea executării silite în dosarul nr. 202E/2021 și suspendarea executării silite până la soluționarea litigiului, precum și repunerea părților în situația anterioară.

În motivare, s-a arătat că, prin somația cu nr. 202/10.02.2021 SCPEJ C a solicitat ca în termen de 10 zile de la comunicare, subscrisa să emită decizia de validare a Dispoziției nr. 2532/17.07.2006 emisă de Primarul Municipiului Oradea și de compensare prin puncte în condițiile Legii nr. 165/2013, pentru imobilul situat în municipiul Oradea, compus din casă și teren aferent în suprafață de 345 mp.

Contestatoarea a indicat că a depus toate diligențele necesare în vederea soluționării dosarului de despăgubire nr. 23291/CC și emiterii deciziei de compensare prin puncte pentru imobilul ce face obiectul dosarului, potrivit Sentinței Civile a Tribunalului București.

În continuare, contestatoarea a indicat că prin Legea nr. 219/2020, prevederile art. 21 alin. (6) au fost modificate și completate, astfel că acestea prevăd că „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali oritestamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzactionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul  deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă În puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Conform notei interne a Instituției Arhitectului Șef din cadrul Primăriei mun.  Oradea, construcția a fost demolată, iar terenul pe situat în Oradea, este edificat blocul de locuinte Pb 39.

Contestatoarea a mai precizat că există posibilitatea ca odată cu achiziționarea unui apartament în blocul de locuințe mai sus menționat, viitorul proprietar să fi dobândit și dreptul de proprietate asupra unei cote din terenul aferent blocului, rezultând astfel tranzacționarea dreptului de proprietate asupra terenului notificat. 

Prin urmare, contestatoarea a indicat că pe baza documentelor de la dosar, nu se poate stabili dacă dreptul de proprietate asupra terenului notificat au fost sau nu tranzacționate.

Față de aceste considerente, în ședința din data de 27.01.2020, dosarul a fost supus atenției și a fost aprobată propunerea de solicitare documente cu privire la situația juridică a dreptului de proprietate asupra terenului.

Prin urmare, a fost emisă adresa, prin care s-a solicitat Primăriei Municipiului Oradea completarea dosarului cu situația juridică mai sus menționată.

Contestatoarea a subliniat că până la data redactării prezentei contestații, dosarul de despăgubire nu a fost completat, fapt ce face imposibilă soluționarea dosarului, deoarece nu se poate stabili grila notarială aplicabilă în vederea evaluării imobilului teren. De asemenea, s-a precizat faptul că nu este singurul dosar în care CNCI a solicitat completarea cu situația juridică a dreptului de proprietate asupra imobilului notificat.

În concluzie, contestatoarea a apreciat că nu îi poate fi reținută o culpă privind neexecutarea obligatiei de a emite decizie de validare a Dispozitiei nr. 25321/17.07.2006 emise de Primarul Municipiului Oradea si de compensare prin puncte pentru imobilul situat în municipiul Oradea, compus din casă si teren aferent în suprafată de 345 mp., obligație stabilită prin Sentința Civilă pronunțată de Tribunalul Bucuresti, Secția a IV-a Civilă.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 şi urm. C.pr.civ.

În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

Contestatoarea a solicitat judecarea prezentei cauze și în lipsă.

Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

Prin întâmpinarea depusă la data de 11.03.2021 intimatele au solicitat respingerea contestației la executare, ca inadmisibilă și, în subisiar, ca neîntemeiată.

În motivare, au precizat faptul că, contestatoarea a fost obligată prin Sentinta Civila pronuntata de catre Tribunalul Bucuresti sa emita in favoarea intimatelor decizie de validare a Dispozitiei nr. 2532/17.07.2006 emise de Primarul Municipiului Oradea si de compensare prin puncte în condițiile legii  nr. 165/2013.

Întrucât contestatoarea nu și-a îndeplinit obligațiile, a fost înregistrat dosarul de executare nr. 202E/2021.

În primul rând, intimatele au apreciat că  la momentul soluționării apelului dispozițiile legii 219/2020 erau în vigoare, motiv pentru care ridicarea acestor obiecțiuni pe calea contestației la executare este inadmisibilă.

În continuare, cu privire la temeinicie intimata a indicat faptul că , contestatoarea indică doar că nu este în culpă pentru neîndeplinirea obligațiilor, dar aceste aspecte nu subsumează legalitatea actelor de executare realizate în cauză. Intimatele au apreciat că, chiar daca se impun informatii suplimentare in solutionarea dosarului, debitoarea prin mecanismele sale si prin aparatul sau trebuia sa efectueze cu celeritate toate demersurile pentru emiterea dispozitiei.

Referitor la suspendarea executarii, intimatele au indicat că art. 719 C.pr.civ. dispune ca pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, la solicitarea partii interesate si numai pentru motive temeinice, instanta competenta poate suspenda executarea, iar în contestatia sa debitoarea se limiteaza doar la solicitarea formala de suspendare fara sa motiveze acest capat de cerere, fara sa arate care sunt motivele temeinice care ar justifica aceasta masura, astfel ca nu putem face aparari pe acest aspect iar instanta nu poate sa dispuna suspendarea in lipsa unor motive intemeiate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 şi urm. C.pr.civ.

În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La data de 24.03.2021, contestatoarea a depus cerere completatoare prin care a indicat că dorește să conteste și procesul-verbal încheiat la 26.02.2021, prin care executorul a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 1.210 lei, pe care îl apreciază a fi nelegal.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 712 şi urm. C.pr.civ.

În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La data de 02.06.2021 BEJ Constantin și Asociații a depus copie de pe dosarul de executare silită.

Analizând ansamblul materialului probator., instanţa reţine următoarele considerente:

În fapt, prin sentința civilă, intimata C a fost obligată să emită în favoarea reclamanţilor decizie de validare a Dispoziţiei nr. 2532/17.07.2006 emise de Primarul mun. Oradea şi de compensare prin puncte în condiţiile Legii nr. 165/2013, pentru imobilul situat în mun. Oradea, compus din casă şi teren aferent în suprafaţă de 345 m.p., soluția rămânând definitivă prin respingerea apelului de către Curtea de Apel București.

Față de neîndeplinirea de bunăvoie a obligației consacrate prin titlul executoriu indicat anterior, intimatele au înregistrat la 14.01.2021 cererea de executare silită la BEJ C, cerere ce a fost admisă de executorul judecătoresc prin încheierea din aceeași zi, aflată la fila 50. Prin încheierea din 22.01.2021 Judecătoria Sectorului 1 a încuviințat executarea silită pentru titlul executoriu reprezentat de sentința civilă.

În ce privește procedura aplicabilă prezentei cereri, instanța reține aplicabilitatea Codului de procedură civilă 2010 – Legea nr. 134/2010, publicată în M.Of. nr. 545 din 03.08.2012, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, publicată în M.Of. din 30.05.2012 – intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Cauza de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 24.02.2021 prin urmare procedura se va desfășura conform Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013.

Instanța însă reține prevederile art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 privind punerea în aplicare a Codului de procedură civilă : „ Dispozițiile Codului de procedura civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.”

Instanța astfel consideră că executarea este începută la data de 14.01.2021, o dată cu depunerea cererii de executare silită în dosarul de executare nr. 202E/2021, reținând că aplicabil în procedură de față este Codul de procedură civila intrat în vigoare la 15 februarie 2013.

Contestatoarea a invocat aplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin. 6 din Legea nr. 219/2020 pentru a justifica neîndeplinirea obligațiilor din titlul executoriu.

În acord cu cele susținute de către intimate, instanța observă că dispozițiile sus menționate erau în vigoare la momentul soluționării apelului, astfel că, contestatoarea a avut posibilitatea invocării acestora, iar, în subsidiar, instanța reține faptul că prin Decizia 189/2021, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale dispozițiile sus indicate, motiv pentru care invocarea acestora nu poate conduce la anularea actelor de executare. Instanța reține că pentru a da efect deciziilor Curții nu se pot reține drept veritabile motive de exonerare a culpei în neexecutarea unor obligații dispoziții legale declarate neconstituționale.

În continuare, cu privire la procesul-verbal  de stabilire a cheltuielilor de executare din 26.02.2021, instanța reține că au fost respectate dispozițiile legale pentru emiterea acestuia, nefiind incident vreun caz de nulitate relativă sau absolută.

Pentru aceste considerente, instanța va respinge, ca neîntemeiată, prezenta contestație la executare și, pe cale de consecință, cererea de suspendare și cea de repunere a părților în situația anterioară vor rămâne fără obiect.