Ultraj săvârșit împotriva unui agent de poliție. Inculpat aflat sub influența băuturilor alcoolice. Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei. Pedepasa închisorii suspendată sub supraveghere – art. 91 cp

Deliberând asupra cauzei penale, constată următoarele:

1.Situaţia de fapt şi încadrarea juridică reţinută prin rechizitoriu.

Prin rechizitoriul nr. XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul C. F., pentru săvârşirea infracţiunii de “ultraj” prev. de art. 257 alin.1, 4 C.p.

În actul de sesizare s-a reţinut, în esenţă, că la data de 03.04.2016, în fața magazinului I.F. T. N. din com. B., județ T. inculpatul l-a agresat fizic pe agentul de poliție A.G.I., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu exercitarea acestor atribuții

Situaţia de fapt mai sus-menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal sesizare din oficiu; proces-verbal consemnare plângere; plângere penală C. F.; Ordonanţă efectuare examinare fizică; acte medicale; raport folosire forţă şi mijloace din dotare; p.v. suspect C. F.; declaraţie suspect C. F.; p.v. inculpat C. F.; declaraţie inculpat C. F.; declaraţii pers. vătămată A. G.; declaraţie pers. vătămată C. F.; declaraţii martori; Ordonanţă dispunere expertiză medico-legală; Planşă foto; fişă eveniment; grafic cu serviciile poliţiştilor; cazier judiciar.

2. Procedura camerei preliminare.

Prin încheierea nr.XXX din data de XX.XX.XXXX, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Tribunalul T., precum și a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală privind pe inculpatul C. F..

3. Aspecte relevante aferente cercetării judecătoreşti.

La termenul din data de 15.01.2019, în şedinţă publică, inculpatul a solicitat instanţei ca judecata să aibă loc doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fără a mai solicita alte probe, deoarece recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, precum și că este de acord să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat, declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

La acelaşi termen de judecată, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 349 alin. (2) C.proc.pen. raportat la art. 374 alin. (4) C.proc.pen., instanţa a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate şi a procedat în consecinţă, judecând cauza numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt expusă în rechizitoriu şi aceeaşi încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Date privind modalitatea de sesizare:

La data de 19.04.2016 prim-procurorul Parchetul de pe lângă Tribunalul T. a dispus preluarea dosarul penal nr. XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. având ca obiect plângerea numitului C. F. din com. B., județ T.,cu privire la comiterea infracţiunii de  „lovire sau alte violenţe”  prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 C.pen de către numitul A.G.I., agent de poliţie în cadrul Secţiei nr.X V..

Dosarul a fost înregistrat la parchet sub nr. unic XXX/P/XXXX.

La data de 07.06.2016 prim-procurorul Parchetul de pe lângă Tribunalul T. a dispus preluarea dosarul penal nr. XXX/P/XXXX al Parchetului de pe lângă Judecătoria A. și reunirea la dosarul  penal nr. unic XXX/P/XXXX.

Dosarul a fost înregistrat la parchet sub nr. unic XXX/P/XXXX.

Prin ordonanța nr. XXX/P/XXXX din data de 07.06.2016 a Parchetului de pe lângă Tribunalul T. s-a dispus reunirea cauzelor, dosarul nou format purtând numărul XXX/P/XXXX pentru o mai bună înfăptuire a justiției.

Date privind istoricul cauzei:

La data de 03.04.2017, la Parchetul de pe lângă Judecătoria  A. a fost înregistrat sub numărul XXX/P/XXXX, procesul-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procuror C. O., în urma plângerii formulate de către A. G.l I., agent de poliție în cadrul Postului de Poliție R. – Secția 3 Poliție Rurală V., cu privire la săvârșirea infracțiunii de ”ultraj”, prev. și ped. de art. 257 alin. 1 C.P.

La data de 04.04.2016 la Parchetul de pe lângă Judecătoria A. a fost înregistrată sub nr. XXX/P/XXXX plângerea numitului C. F. din com. B., judeţul T., prin care a sesizat faptul că numitul A. G. I., agent de poliţie în cadrul Secţiei nr.3 V., în data de 03.04.2016,în jurul 18.00 l-a lovit cu pumnul în zona capului, cauzându-i leziuni ce au necesitat 2-3 zile de îngrijiri medicale, dorind tragerea la răspundere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de  „lovire sau alte violenţe”  prev. şi ped. de art. 193 alin. 2 C.pen.

La solicitarea Parchetul de pe lângă Judecătoria A., dosarele XXX/P/XXXX și XXX/P/XXXX au fost preluate de Parchetul de pe lângă Tribunalul T. sub nr.XXX/P/XXXX și XXX/P/XXXX, ulterior fiind reunite sub nr. nr.XXX/P/XXXX.

În fapt se reține că în data de 03.04.2016, persoana vătămată A. G. I., ajutor șef Postul de poliție R., executa serviciul, schimbul doi, împreună cu agent șef adjunct N. C., pe raza Secţiei nr.3 Poliție Rurală V.

În urma unui apel la SNUAU 112, în jurul orei 17.00 s-au deplasat pe raza comunei B., pentru rezolvarea sesizării. În timp ce executau activitățile specifice, s-au deplasat către magazinul I.F. T. N. din centrul comunei, pentru a lua cafea și suc.

În fața magazinului se aflau mai multe mese, iar la una dintre ele, consuma băuturi alcoolice inculpatul C. F., care la vederea celor doi agenți de poliție l-a întrebat pe agentul de poliție N. C., care își desfășura activitatea în acea comună, dacă colegul său e cel care i-a luat permisul unui prieten de-al său ,și primind un răspuns negativ , a  început să adreseze injurii și amenințări către  persoana vătămată A. G. I., afirmând ”ai venit de la Orbeasca să iei permisele oamenilor și să faci dosare?”.

La un moment dat, inculpatul C. F. s-a ridicat de pe scaun adresându-i injurii și amenințări cu acte de violență agentului de poliție, și anume ”te bat când vrei tu, prostule și nu ai tu ce să îmi faci mie”, „ o să vezi ce-o să pățești dacă mai iei permise pe raza comunei”, „te fac eu”.

Deși persoana vătămată A. G. I. i-a spus că nu este persoana în cauză și face o confuzie, iar  martorul N. C. a încercat să îl calmeze, încercând să îl așeze la loc, la masa unde servea băuturi alcoolice, acesta a devenit și mai agresiv.

 Văzând că inculpatul C. F. se ridică din nou de la masă și se îndreaptă către locul unde se afla agentul de poliție A.G.I., care  a coborât scările magazinului și s-a îndreptat  în direcția acestuia pentru a-l lămuri, martorul N. C. s-a poziționat între cei doi, cu fața spre inculpat, încercând să-l oprească.

Odată cu apropierea persoanei vătămate A. G. I., inculpatul a reușit să îi aplice o lovitură cu pumnul stâng în obrazul drept, peste umărul martorului N. C., l-a tras de bluză,după care a căzut peste el pe cimentul din fața magazinului.

În acea învălmășeală martorul N. C. a intervenit și împreună cu colegul său au reușit să îl imobilizeze, să îl pună cu fața la sol și să îl încătușeze.

În momentul în care a încercat să-l ridice pe inculpat de pe persoana vătămată, martorul N. C. a declarat că acesta s-a prins de pantalonii colegului său, rupându-i.

Inculpatul C. F. a fost condus la Poliția Mun. A. și  a fost reținut pe o durată de 24 de ore în  Centrul de Reținere și Arestare Preventivă T..

Cu ocazia examenului medical efectuat la data introducerii în arest s-au constatat mai multe  excoriații la nivelul ambilor genunchi și la cotul drept.

Prin ordonanța nr. XXX/P/XXXX din data de 04.04.2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria A. s-a dispus examinarea fizică a inculpatului C. F. de către medicii legiști din cadrul S.M.L. T., fiind întocmit raportul de expertiză medico-legală nr. 554/04.04.2016.

Potrivit concluziilor expertizei, inculpatul C. F. a prezentat leziuni traumatice ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur, examenul obiectiv relevând următoarele leziuni: „palpebral  superior și inferior ochi drept echimoză roșiatic violacee neomogenă  de 9/4 cm, orizontală; genunchi stâng, antero-lateral placard excoriat discontinuu acoperit de crustă hematică brun-roșiatică de 7/3 cm,vertical”.

Gravitatea leziunilor a fost  evaluată  prin 2-3 zile de  îngrijiri medicale.

Având în vedere cererea formulată la data de 19.12.2017 de către avocatul ales al inculpatului C. F.  prin care a  solicitat o nouă expertiză, invocând nerespectarea dispozițiilor art. 9 alin. 2 lit. a din Ordinul nr. 1134/C/25.05.2000 al Ministerului Justiției, a dispozițiilor art. 32-39 din H.G. nr. 774/07.09.2000, iar concluziile expertizei medico-legale cu examinarea persoanei nr. 554/04.04.2016 a S.M.L. T. nu răspund în totalitate la obiectivele fixate, sunt neclare și contradictorii și expertul nu a avut în vedere nota de constatare a mărcilor traumatice nr. 162 din 04.04.2016 a medicului din cadrul Arestului I.P.J. T., s-a dispus prin ordonanța nr. XXX/P/XXXX din data de 16.01.2018 a Parchetului de pe lângă Tribunalul T. efectuarea unui supliment la raportul de expertiză medico-legală nr. 554/04.04.2016.

În cuprinsul suplimentul raportului de expertiză medico-legală, medicul legist a concluzionat cu privire la cauza producerii leziunile traumatice descrise cu ocazia examinării fizice a persoanei la nivelul ochiului drept și a genunchiului stâng, astfel: ”Leziunea  traumatică descrisă la nivel palpebral superior și inferior ocular drept sub forma unei echimoze roșiatic-violacee neomogenă de 9/4 cm, orizontală  a putut fi produsă cel mai probabil prin lovire cu corp dur, posibil pumn. Leziunea traumatică de la nivelul genunchiului stâng  antero-lateral sub forma unui placard excoriat discontinuu acoperit de crustă hematică brun-roșietică, de 7/3 cm verticală a putut fi produsă cel mai probabil  prin lovire de corp/plan dur cu aspect neregulat, posibil asfalt, paviment.”

Audiat în calitate de persoană vătămată, numitul C. F. a declarat că în data de 03.04.2016 se afla la un magazin din comuna B. și juca șah cu numitul C. P..

La bar au apărut agentul de poliție N. G. C. și A. G. I. și, pentru că era prieten cu primul agent, l-a întrebat în glumă: ,,Clau, băiatul ăsta este ăla din Orbeasca, care ia permise, ca să mă feresc și eu de el?,, .

Persoana vătămată a declarat că în acel moment colegul lui N. G. C. s-a îndreptat către masa la care se afla, întrebându-l: „care e problema ta?„ fapt ce a determinat-o să se ridice de pe scaun, fiind sub influența alcoolului, între cei doi intervenind N. C. G., care le-a spus să stea cuminți.

Aceasta a precizat că agentul de poliție A. G. I. a lovit-o cu pumnul în obrazul stâng și nu a reușit să riposteze, deși a încercat, pentru că a fost încătușat.

Persoana vătămată își amintește că a fost târâtă aproximativ 7-8 metri până la autospeciala de poliție, după care a fost condusă la Postul de poliție F., unde a fost spălată de sângele care îi curgea de la gingie, leziune produsă cu ocazia imobilizării cu fața în jos pe cimentul din fața magazinului, când s-a lovit la buză.

După aceea a fost condus la Poliția mun. A. și la Parchetul de pe lângă Judecătoria A., fiind reținut pe o perioadă de 24 de ore.

Persoana vătămată a recunoscut, cu ocazia audierii în calitate de suspect, faptul că nu a fost lovită de către agenții de poliție, însă apreciază că se afla sub influența băuturilor alcoolice și nu și-a dat seama ce afirma, amintindu-și ulterior că a fost lovită și amenințată de către agentul de poliție A. G. I..

Raportat la plângerea sa formulată împotriva agentului de poliție A. G., aceasta a precizat că nu dorește să se constituie parte civilă în cauză.

Persoana vătămată A. G. I. a declarat că a fost agresată fizic și verbal de către inculpatul C. F., care l-a lovit în zona feței, în mandibula  dreaptă, după care l-a tras de cămașă, s-a dezechilibrat și a căzut pe cimentul din fața magazinului.

Potrivit concluziilor medicului legist din cuprinsul certificatului medico-legal nr. 575 din 11.04.2016 al SML T., numitul A. G. I. a prezentat leziuni de violență produse prin lovire cu sau de corp dur ce pot data din 03.04.2016 pentru care a  necesitat circa 4-5 zile îngrijiri medicale.

Aspectele declarate de către persoana vătămată A. G. I. sunt confirmate și de către colegul său N. G. C..

În cauză au fost audiați martorii oculari prezenți cu ocazia incidentului produs între agenții de poliție și inculpatul C. F..

Audiată în calitate de martor, numita B. I. a declarat că, în data de 03.04.2016, în jurul orelor 17:00 – 18:00, s-a deplasat de la domiciliul său spre magazinul I.F. T. N. din comuna B., împreună cu fiica sa B. D. M., în vârstă de 16 ani.

În momentul în care a ajuns la magazin a observat la masa situată în partea laterală a magazinului pe C. F. și pe C. P., care jucau un joc. În zona mesei se aflau doi agenți de poliție, care stăteau în picioare și discutau pe un ton ridicat cu cei doi amintiți anterior.

Aceasta nu a fost atentă la discuția purtată între cele 4 persoane și, după ce a efectuat cumpărăturile necesare, când a ieșit din magazin, l-a văzut pe inculpatul C. F. cu cătușele la mâini, iar pe cei doi agenți de poliție încercând să îl introducă în autospeciala de poliție. Martora a apreciat că inculpatul C. F. se afla în stare de ebrietate și nu dorea să urce în mașina de poliție, strigând după papucul său.

Martora a mai precizat că nu a auzit pe niciuna dintre persoanele implicate să înjure, să amenințe sau pe inculpat să încerce să îi lovească pe polițiști, însă a observat pe inculpat că avea gura plină de sânge. Martora nu a văzut pe vreunul dintre polițiști să fi fost lovit sau să fi avut hainele rupte și nici nu a observat în mod direct momentul încătușării, întrucât era în interiorul magazinului.

Martora a arătat că agenții de poliție au încercat să îl liniștească pe inculpatul C.F., afirmând: ,,potolește-te omul lui Dumnezeu, potolește-te!,,

Martorul S. N. C. a declarat că în după amiaza acelei zile se afla împreună cu martorul V. N. pe o bancă situată vis-a-vis de magazinul I.F. T. N., observând pe cei doi agenți de poliție care serveau o cafea lângă intrarea în magazin, iar inculpatul C. F. juca șah cu ,,nea Pandele,, .

Deodată l-a văzut pe inculpatul C. F., care se certa cu colegul lui N. G. C., însă nu a auzit motivul care a  declanșat cearta.

La un moment dat l-a auzit pe inculpatul C. F. când l-a întrebat pe N. G. C. ,,cine e ăsta?„ referindu-se la colegul acestuia.

Martorul a mai declarat că l-a observat pe agentul de poliție A. G. I. când s-a îndreptat cu pași repezi către inculpatul C. F., timp în care agentul de poliție N. G. C. a încercat să îl calmeze pe C. F., care ar fi vrut să se îndrepte spre primul polițist, luându-l în brațe.

Nu a văzut efectiv dacă colegul agentului de poliție N. G. C. l-a lovit pe inculpat, însă crede că a încercat să îl lovească pentru ca apoi a văzut că l-au trântit la pământ, imobilizându-l cu cătușe.

La început inculpatul a opus rezistență la încătușare, însă apoi s-a liniștit, întrucât agentul de poliție N. G. C. i-a spus să nu se mai opună.

Martorul nu a auzit  pe agenții de poliție sau inculpatul C. F. să-și fi adresat amenințări reciproce, însă a auzit din discuțiile purtate ulterior cu cei aflați în preajma acestora, că inculpatul C. F. i-a adresat agentului de poliție A. întrebarea: „cine ești tu?„ după care a început să îl jignească, moment în care agentul de poliție a început să îl lovească cu pumnii, însă nu știe în ce zonă a corpului.

Martorul V. N., aflat în după amiaza zile de 03.04.2016 la magazinul I.F. T. N., l-a observat pe inculpatul C. F. jucând șah cu martorul C. P. și consumând băuturi alcoolice. În timp ce stătea pe bancă, la magazin au venit agenții de poliție N. C. și un coleg de-al său, pe care nu-l cunoștea, pentru a cumpăra două cafele.

Inculpatul C. F. l-a întrebat pe martorul N. G. C. dacă colegul său este polițistul de la Orbeasca, care reține permise de conducere în zonă, primind răspuns din partea acelui polițist: „nu sunt de la Orbeasca și dacă eram de la Orbeasca, care era problema ta?„ .

Martorul a arătat că cei doi au început să se certe și l-a auzit pe inculpatul C.F. când i-a adresat injurii agentului de poliție, însă nu l-a auzit pe acesta să îi răspundă în același mod, însă l-a văzut când s-a îndreptat către masa unde stătea inculpatul C. F..

Încercând să se apropie mai mult pentru a vedea ce se întâmplă, martorul a declarat că a observat doar când inculpatul C. F. se afla cu fața la pământ, fiind încătușat.

Când agenții de poliție l-au ridicat, l-au văzut pe inculpatul C. F. că avea sânge la gură, iar agentul de poliție avea pantalonii rupți, fără a prezenta semne de violență. După ce l-au încătușat, agenții de poliție l-au condus spre mașină pe C. F., care le adresa injurii, spunându-le să îi dea drumul și să îi aducă un papuc.

Personal martorul nu a văzut pe agenții de poliție să îl agreseze pe C. F. și nici pe acesta din urmă, doar au auzit când le adresa injurii.

Pe durata incidentului ,martorul a arătat că agentul de poliție N. G.C. îi spunea inculpatului C. F. să se potolească.

Audiat în calitate de martor la data de 04.04.2016, C. P. a declarat că se afla în data de 03.04.2016 împreună cu inculpatul C. F. la o masă situată în fața magazinului I. F. T. N., unde jucau șah.

La un moment dat, la magazin au venit agenții de poliție N. G. C. împreună cu un coleg de-al său, iar inculpatul C. F. l-a întrebat pe cel din urmă dacă mai ia multe carnete de conducere. Acesta i-a adresat injurii, moment în care inculpatul C. F. s-a ridicat de la masă, îndreptându-se spre agentul de poliție, care, de asemenea, a coborât de pe scările magazinului cu intenția de a veni spre inculpat.

Martorul a auzit când își adresau injurii reciproce, însă nu s-au amenințat. Acesta a observat când polițistul al cărui nume nu îl cunoștea a ridicat pumnul și l-a lovit pe inculpatul C. F. în zona feței și, deși acesta a vrut să riposteze, nu a mai avut timp pentru că i-a răsucit mâna și, împreună cu agentul de poliție N. C. l-au imobilizat cu fața pe ciment și i-au pus cătușele.

Cu ocazia reaudierii, martorul C. P. a revenit asupra declarației inițiale ,afirmând că agentul de poliție A. G.I. l-a imobilizat pe inculpatul C. F. după ce și-au adresat reciproc injurii, fiind ajutat de către colegul său, N. C. G. să îi pună cătușele.

Inculpatul C. F. s-a zbătut spunând să fie lăsat în pace, martorul declarând că nu a văzut dacă a fost lovit de agentul de poliție A. G. I..

Când l-au ridicat de jos de pe ciment din locul în care a fost imobilizat, martorul a văzut că inculpatul era roșu la un obraz, însă totul s-a derulat foarte rapid și nu își amintește exact dacă avea sânge la nivelul gurii sau la obraz.

De asemenea, martorul nu își amintește dacă agentul de poliție și inculpatul s-au amenințat reciproc și nu a văzut ca agentul de poliție să prezinte leziuni sau să aibă hainele rupte după incident.

Audiat în calitate de suspect, C. F. a negat că ar fi exercitat violențe fizice asupra agentului de poliție A. G. I. și, de asemenea, nici acesta din urmă nu l-ar lovit sau amenințat în vreun fel.

Ulterior, în calitate de inculpat, C. F. a declarat că nu își amintește să îl fi lovit pe agentul de poliție, el fiind cel lovit, doar și-au adresat injurii reciproce.

Inculpatul a declarat că este posibil să îl fi lovit, cu ocazia imobilizării, pe agentul de poliție, însă nu își amintește ,întrucât băuse un litru de bere acasă și încă două beri la bar.

Audiat în calitate de persoană vătămată, C. F. a declarat inițial că nu a fost amenințat sau agresat fizic de către agentul de poliție A. G. I., iar ulterior și-a amintit că a fost lovit cu pumnul în zona feței și trântit la pământ.

Din probele administrate în cauză, infracțiunea de „purtare abuzivă,, prev. de art. 296 alin. 2 C.p.p. nu a putut fi probată, existând dubiu că agentul de poliție A. G. I. l-ar fi amenințat sau lovit pe inculpatul C. F., în împrejurarea descrisă în data de 03.04.2016, fiind folosită forța în mod legal și proporțional cu situația ce impunea imobilizarea persoanei, pentru care s-a dispus clasarea, în temeiul disp. art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.p.p.

În drept, fapta inculpatului C. F., care la data de 03.04.2016, în fața magazinului I.F. T. N. din com. B., județ T. l-a agresat fizic pe agentul de poliție A. G. I., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu exercitarea acestor atribuții, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de „ultraj„ prev. de art. 257 alin. 1, 4 C.p.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii săvârşite de inculpat s-a realizat prin acțiunea directă de a agresa fizic pe agentul de poliție A. G. I., aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în legătură cu exercitarea acestor atribuții, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 4-5 zile de îngrijiri medicale.

Raportul de cauzalitate trebuie să existe între faptă și urmarea socialmente periculoasă care se produce.

Sub aspectul laturii subiective, se reţine că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, în sensul art. 16 alin. (3) lit. a) C.p., forma de vinovăţie ce rezultă din modalitatea concretă în care acesta a acţionat.

Având în vedere aceste aspecte, în raport de situaţia de fapt reţinută pe baza probatoriilor administrate, instanţa constata ca faptele sunt tipice, antijuridice, fiind comise de inculpat cu vinovăție, ceea ce antrenează răspunderea penală a acestuia.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepsei, instanţa va avea în vedere criteriilor generale de individualizare înscrise la art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Sancţiunile de drept penal nu pot acţiona eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale şi ale dreptului penal şi dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalităţii nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Adaptarea pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele aspecte ale personalităţii infractorului,pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice şi a conduitei acestuia.Se impune luarea în considerareacoordonatelor psihice, relaţiilor sociale, influenţelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferenţă afectivă, egocentrism, agresivitate, temperament, educaţie, micro-mediul persoanei, ambianţa familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante şi post delictum, atitudinea faţă de exigenţele legii penale, colaborare cu organele de cercetare, instanţa.

Astfel, inculpatul C. F. în vârstă de 47 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, nu are ocupație, studii – școală profesională, a avut o atitudine cooperantă pe parcursul cercetării judecătoreşti, recunoscând săvârşirea faptei.

La individualizarea pedepsei instanţa are în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiune, reduse cu 1/3 ca urmare a recunoaşterii învinuirii de către inculpat şi cuantumul prejudiciului cauzat persoanei vătămate.

Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere toate considerentele enunţate anterior, instanţa apreciază ca nu este necesară o pedeapsa privativă de libertate și că prin modalitatea de executare a pedepsei sub supraveghere ar putea răspunde în mod eficient dublului scop, de prevenire şi sancţionare, contribuind în egală măsură la reeducarea şi atenţionarea reală a inculpatului:

Astfel, instanţa în baza art.396 alin. 1 și 2 C. proc. pen. cu aplicarea  art. 396 alin. 10 C. proc. pen. raportat la 257 alin.1 și alin. 4 C.pen. va condamnape inculpatul C. F. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în dauna persoanei vătămate A. I. G..

În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune T., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. a) C. pen. va impune condamnatului următoarele obligații:

- să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională;

În baza art.  93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei și Consiliului Local D. B., jud. T. pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

Cu privire la latura civilă instanța va analiza următoarele elemente: fapta ilicită, vinovăția, prejudiciul cert și nereparat, legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și fapta ilicită.

- fapta ilicită este reprezentată de accidentarea victimelor ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale pentru efectuarea activităţii de conducere a unui autoturism – art. 57 alin.2 din OUG nr. 195/2002 şi art. 121 alin.1 din HG nr. 1391 din 2006, Regulamentul de punere în aplicare a OUG 195 din 2002;

- prejudiciul trebuie să fie cert şi nereparat.

Prejudiciul nu a fost reparat până în prezent.

- între faptă şi prejudiciu există raport de cauzalitate, deoarece în lipsa acţiunii inculpatulu suferinţele morale nu ar fi fost efectuate.

- vinovăţia

Pentru ca răspunderea civilă a celui care a cauzat un prejudiciu să fie angajată, nu este sufficient să existe o faptă ilicită aflată în raport de cauzalitate cu prejudicial produs, ci este necesar ca această faptă să fie imputabilă autorului ei. Vinovăția presupune o atitudine de conștiință față de faptă și de urmările ei și un act de voință, sub impulsul căruia este realizată fapta.

Despagubirile pentru daune morale, sunt menite a acorda compensaţii băneşti părţii civile pentru suferinta pricinuită, stabilirea cuantumului acestora incluzând o doză de aproximare, ceea ce este de esența unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realități materiale, susceptibilă de o constatare obiectivă.

La cuantificarea acestor daune, instanța trebuie să se raporteze și la practica judiciară în materie, fiind absolut necesară o echivalare a acestora, în vederea respectării principiului egalității în fața legii, după cum această compensație materială trebuie să fie echitabilă și proporțională cu întinderea pagubei suferite.

În cauză, s-a dovedit că persoana vătămată a suferit o traumă psihică, determinată de fapta săvârșită de inculpat, cu consecințe majore asupra integrității sale, având în vedere că are calitatea de polițist, astfel că acordarea de daune morale se justifică pentru a compensa prejudiciul cauzat acestora.

Astfel, în baza art. 397 alin 1 raportat la art.19 și 20 C. proc. pen., va admite în întregime acțiunea civilă și va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de 5250 lei cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 274 alin. (1) C.proc.pen. va obliga inculpatul la plata sumei de 1000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Domenii speta

Spete similare