Civil.drept de trecere.neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 617 c.c.

DREPT DE TRECERE.NEÎNDEPLINIREA CONDIŢIILOR PREVĂZUTE DE ART. 617 C.C.

Asupra acţiunii civile de faţă :

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Buzău la data de 5.03.2018 sub dosar cu nr. .../200/2018, reclamanţii C.M. şi C.A.,  în contradictoriu cu intimata B.M., au solicitat obligarea pârâtei să permită  trecerea pe terenul său, la calea publică; cu cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanţii au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 1027  m.p. din  care 395 m.p. categoria de folosinţă curţi-construcţii şi 632 mp. arabil, situat în Tarlaua 2, Parcelele 25 şi 26, în intravilanului ... .

Au menţionat pârâţii că au cumpărat terenul de la C.H.,  rudă şi afin de gradul I, astfel cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare nr.  ... , autentificat la BNP ... , teren învecinat cu proprietatea P.S., în prezent decedat, a cărui moştenitoare este pârâta, alături de alţi doi fraţi.

Au mai menţionat că terenul pe care l-au cumpărat este loc înfundat, nu are cale de acces la drumul public din motive independente de voinţa dumnealor, iar singurul acces la calea publică este prin terenul proprietatea pârâtei şi a fraţilor săi.

Au mai arătat reclamanţii că au edificat o punte din lemn pentru a putea accede la drumul public însă este posibil să fie nevoie de intervenţia pompierilor, au mama bolnavă de câteva luni şi este posibil să aibă nevoie de ajutor, de intervenţia salvării.

Au mai menţionat că în urmă cu câţiva ani au avut  o înţelegere verbală cu S.G., fratele pârâtei, pentru a trece către drumul public pe terenul ce le aparţine, însă pârâta a formulat plângere la poliţie şi nu a mai permis accesul.  Solicită să  se admită cererea, să se creeze un drum de trecere pe calea cea mai scurtă, cu despăgubirea pârâtei. 

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 617 Cod civil, art. 194  Cod proc civ.

În dovedirea cererii a solicitat proba cu înscrisuri, martori, expertiză, cercetare locală, orice probă pertinentă şi utilă cauzei.

Au fost ataşate cauzei în copie certificată pentru conformitate cu originalul : contract de vânzare-cumpărare  autentificat sub nr. ...de Biroul Notarilor Publici Asociaţi ... , extras de carte funciară, încheierea nr. ..., proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. ..., schiţă încadrare în zonă şi schiţă plan de amplasament, certificat de căsătorie,  acte de identitate părţi.

Copia cererii şi a actelor anexate au fost comunicate  pârâtei care a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională prin care au solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamanţii C.M. şi C.A., ca neîntemeiată; cu cheltuieli de judecată.

A menţionat pârâta că îşi întemeiază cererea pe prevederile art. 205 Cod proc. civ, art. 617 Cod civ., art. 44 alin. 2 din Constituţie.

A susţinut pârâta că instituirea unui drept de trecere ar constitui o îngrădire a dreptului de proprietate prin transformarea a jumătate din proprietatea ce le aparţine în drum public,  cu consecinţa diminuării valorii economice în condiţiile în care exercitarea dreptului ar influenţa negativ folosirea deplină a terenului.

Pârâta  a mai menţionat că invocarea de către reclamanţii a prevederilor art. 617 Cod civil în vederea obţinerii unui drept de trecere pe terenul proprietate este neîntemeiat deoarece aceştia, în realitate, au ieşire la calea publică  pe un pod construit peste pârâul ... sau pe marginea apei până la drumul comunal,  acces pe care îl au de ani de zile şi fratele reclamantului şi mama acestuia care deţin proprietăţile învecinate cu a reclamantului, care provin din dezmembrare. A mai menţionat pârâta că familiile, bunicii şi părinţii  au trăit în bună vecinătate de peste 100 de ani, iar calea de acces a familiei C.  a fost dintotdeauna pe poteca de pe marginea apei  până la podul comunal sau podul de peste pârâu, aşa cum era şi în momentul în care a cumpărat pârâtul şi cum este şi în prezent, aceste căi asigurându-le accesul mult mai scurt decât cel pe care îl reclamă.

A mai menţionat pârâta că un alt motiv pentru respingerea cererii reclamanţilor în constituie configuraţia terenului  neputând fi grevat de o servitute dată fiind lăţimea mică şi lungimea mare, pe malul apei, până la familia C., ceea ce ar duce la afectarea a jumătate din teren şi la imposibilitatea de a mai da destinaţia dorită, conform schiţei cadastrale, singurei  zone construibilă.

Pârâta a menţionat că la momentul la care reclamantul a început construcţia locuinţei pe terenul care îi aparţine a cerut permisiunea fratelui său, S.G. de a transporta materialele de construcţii pe terenul dumnealor şi tot atunci, pentru că pe teren era săpată o groapă de fundaţie,  ca să poată face accesul a solicitat să i se permită să o acopere cu promisiunea că o va reface după ce se va finaliza cu transportul materialelor, dar nu a respectat această promisiune nici până în prezent. Totodată,  a menţionat pârâta că reclamantul, profitând de bunăvoinţa şi de buna-credinţă a fratelui său, a adus distrugeri proprietăţii astfel că din teren arabil acesta a devenit tasat  şi acoperit parţial cu pietriş, gardul din plasă de sârmă de pe una din laturile porţii de la drum a fost desfiinţat, din curtea sa reclamantul  şi-a făcut o poartă de ieşire direct la proprietatea care le aparţine, iar groapa fundaţiei a fost astupată şi nereadusă în starea în care se găsea, cu toate că şi-a luat această obligaţie şi prin declaraţia dată în faţa organelor de poliţie în anul 2017.

A mai învederat pârâta, referitor la calificarea juridică a acţiunii reclamanţilor că aceasta nu este o acţiune în servitute de trecere ci în instituirea unui drept de trecere, instituţii cu regim juridic diferit.

A solicitat respingerea cererii de instituire a unui drept de trecere considerând că probabil, unul dintre motivele reclamanţilor în promovarea acţiunii este determinat de intenţia de a vinde proprietatea iar lipsa unei căi de acces cu autoturismul ar crea inconveniente la vânzare.

Pe cale de reconvenţională a solicitat obligarea reclamanţilor la aducerea terenului în starea iniţială de teren arabil, refacerea şi repunerea gardului iniţial, din tablă şi plasă de sârmă  la poarta de acces pe proprietatea ce le aparţine, închiderea porţii din gardul de vecinătate, poartă care nu se justifică, refacerea gropii de fundaţie, pe cheltuiala reclamanţilor, iar în cazul neexecutării de bună voie să fie autorizaţi să le efectueze pe cheltuiala reclamanţilor.

În drept, cererea a  fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205, art. 209, art. 617, art. 1516-1520, art. 1527-1528 Cod civ.

În dovedirea  cererilor a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu, mijloace materiale de probă.

A menţionat că de pe urma părinţilor S.P.  şi S.T., în afara sa, au mai rămas ca moştenitorii fraţii săi, S.G., R.E. şi C.A., decedată, cu moştenitori cei doi fii ai acesteia,  C.S.şi C.G.S., adresa acestuia din urmă nefiindu-i cunoscută.

A mai arătat că ulterior emiterii certificatului de moştenitor nr. ... pe numele defunctului S.P.  a fost emis titlul de proprietate nr. ... .

Au fost ataşate cererii, în copie certificată pentru conformitate, acte (filele 22-41).

Reclamanţii C.M. şi C.A., au formulat întâmpinare la cererea reconvenţională prin care au precizat că acţiunea este admisibilă astfel cum  a fost întemeiată, pe prevederile art. 617 Cod civ. conform cărora proprietarul fondului care este lipsit de cale de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu, trecere ce trebuie făcută în condiţii care să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică. Au mai menţionat că terenul pe care îl deţin este loc înfundat, fără acces la drumul public, singura ieşire care se poate crea fiind  numai pe terenul proprietatea pârâtei şi a fraţilor săi.  A mai învederat că dacă ar fi avut o cale de acces nu ar fi  folosit podeţul, care nu este foarte stabil, pentru a putea accede la drumul public pentru ritualurile de înmormântare ale mamei sale.

Nu intenţionează să vândă casa în care locuiesc de foarte mulţi ani, nu doresc să îngrădească proprietatea pârâtei şi a fraţilor săi, vor acces la drumul public.

A solicitat respingerea cererii reconvenţionale întrucât terenul este acoperit cu vegetaţie specifică unui teren nelucrat, arătând că acest lucru reiese şi din referatul de clasare a plângerii penale formulată de pârâtă.

A mai menţionat că din conţinutul referatului rezultă clar că nu a intervenit pentru a schimba categoria de folosinţă a terenului  deoarece a trecut pe  teren o perioadă scurtă de timp pentru a duce materiale de construcţii şi a termina construcţia locuinţei în aproximativ un an, groapa cu diametrul de 5,6 m. a astupat-o pe cheltuiala sa, cu un utilaj, iar în ceea ce priveşte poarta despre care face vorbire pârâta a menţionat că au luat-o de pe teren, nu o mai folosesc, făcea parte din gardul despărţitor.

La data de 21.06.2018 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâţi a celorlalţi moştenitor ai defuncţilor S.P. şi S.T.. 

Cererile părţilor au fost legal timbrate.

În vederea soluţionării cauzei s-a încuviinţat şi administrat proba cu acte, interogatorii, expertiză tehnică  de specialitate topo-cadastru, raportul întocmit fiind ataşat la dosar.

Analizând actele şi lucrările de la dosar,  instanţa reţine următoarele :

În ceea ce priveşte calificarea cererii, deşi pârâta reclamantă a făcut trimitere şi la prevederile legale care reglementează servitutea de trece, instanţa reţine că reclamanţii şi -au reafirmat prin  întâmpinarea la cererea reconvenţională motivele şi temeiul de drept al cererii cu care au învestit instanţa, astfel că potrivit prevederilor art. 22  Cod proc civ.  se va pronunţa asupra cadrului procesual trasat de reclamanţi prin acţiune şi de pârâţi prin reconvenţională.

Potrivit prevederilor art. 617 Cod civ. cu denumirea marginală „dreptul de trecere”  „Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se  permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu( alin. 1) .  Trecerea  trebuie să  se facă în condiţii de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puţine piedici (alin.2). Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge la momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică. (alin. 3 ).

Reclamanţii au solicitat constituirea unui drept de trecere pe proprietatea  pârâţilor  în scopul asigurării accesului pentru exploatarea proprietăţii pe care o deţin – teren şi locuinţă –

Doctrina a statuat în mod constat că prin loc înfundat se înţelege locul care este lipsit de acces la calea publică fiind înconjurat  de alte proprietăţi diferite, care se află într-o imposibilitate absolută de acces la calea publică sau care prezintă inconvenient grave  sau  periculoase.

Prin cale publică se înţelege drumul deschis circulaţiei publice care asigură în mod nediscriminatoriu accesul pietonilor şi vehiculelor, neavând această semnificaţie un drum  care are o întrebuinţare limitată, fiind constituit prin convenţia părţilor.

Din probele administrate în cauză  a reieşit  că reclamanţii au devenit proprietarii unui teren, vecin cu cel pe care pârâţii l-au dobândit  prin moştenire la părinţi.

Dreptul de proprietate al reclamanţilor provine din cumpărarea  unei suprafeţe  dezmembrată dintr-un teren mai mare, deţinută de  tatăl reclamantului, C.H., astfel cum reiese din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr....la B.N.P.A. ...

Din raportul de expertiză întocmit în cauză a reieşit că accesul reclamanţilor la calea publică se făce pe o porţiune de teren care trece prin restul proprietăţii autorilor săi, care are ieşire la un drum ce constituie malul pârâului Sărata şi apoi pe un podeţ către drumul public (astfel cum este evidenţiat şi în schiţa anexă la acesta – fila 118).

Din schiţa la raportul de expertiză în care este evidenţiată calea de acces de la proprietatea reclamanţilor către drumul public prin proprietatea pârâţilor, instanţa reţine că proprietatea  pârâţilor ar fi afectată sever de crearea acestei căi de acces din cauza configuraţiei terenului acestora care este îngust, astfel că prin delimitarea unui drept de trecere cu lăţime de 3 m,. proprietatea se îngustează atât de mult în unele zone – cum este în punctele 27, 6, 7 - încât ar deveni dificil  propriul acces pe proprietatea ce le aparţine.

Nu în ultimul rând instanţa are în vedere că reclamanţii, în momentul în care au dobândit proprietatea cunoşteau exact posibilităţile de acces,  fapt recunoscut şi de reclamant în răspunsurile la interogatoriu – întrebările 1 şi 2 – în care a arătat că are accesul la calea publică pe terenul părinţilor săi şi malul pârâului ... şi că acesta  a reprezentat drumul către calea publică încă de când terenul era deţinut de bunicii  săi - 

Pentru a fi incidente prevederile art. 617 Cod civ. şi  a fi obligatorie instituirea dreptului de trecere,  lipsa acestui drept trebuie să fie străină de orice conduită  a proprietarului terenului care cere acces, înfundarea trebuie să fie total străină  acestuia.

Or, în cazul în care acestea se datorează neprevederii acestora sau acceptării unei situaţii care le era cunoscută şi care este  perpetuată de ani întregi trecerea nu poate fi cerută  vecinilor şi nu justifică grevarea proprietăţii pârâţilor. În plus se reţine că accesul reclamanţilor nici nu este înfundat, ci este numai ceva mai dificil,  la interogatoriu reclamantul chiar recunoscând că pietonal, calea cea mai scurtă la drumul public este pe malul pârâului ... .

Or, deşi faptul că terenul deţinut de familia reclamantului (din care a cumpărat împreună cu soţia sa o suprafaţa pentru care se cere accesul) nu a avut niciodată acces direct la drumul public este recunoscut de toate părţile, nu se poate reţine în speţă incidenţa prevederilor art. 617 Cod civil, care are în vedere că lipsa accesului este străină de orice acţiune a proprietarului  care solicită trecerea şi nici nu poate constitui o  justificare pentru a avea acces cu autovehiculul.

Pe de altă parte, la constituirea unui drum de trecere trebuie să se aibă în vedere şi interesele proprietarului fondului asupra căruia dreptul este creat. În cazul constituirii unei căi de acces pe proprietatea pârâţilor îngrădirea dreptului acestora este substanţială – astfel cum rezultă din schiţa la raportul de expertiză - şi i-ar aduce  în situaţia de a nu-şi mai putea exercita în condiţii normale prerogativele dreptului de proprietate, propriul acces la restul proprietăţii fiind obstrucţionat - punctele 27, 6,7 fiind relevante.

Referitor la cererea reconvenţională se reţine că reclamantul a recunoscut că în momentul în care pârâtul S.G. i-a permisul accesul pe proprietatea sa cu autovehicule pentru a căra materialele necesare edificării locuinţei a astupat, cu acceptul pârâtului,  o groapă – despre care pârâţii afirmă că era realizată cu scopul de a se edifica o fundaţie. Indiferent de destinaţia acestei gropi, reclamantul a recunoscut existenţa sa şi faptul că la un moment dat pârâtul i-a cerut să aducă terenul în starea în care era, acceptând să refacă groapa – răspuns la întrebarea nr. 6 – Este adevărat că reclamantul a revenit şi a menţionat că i s-ar fi cerut să lase terenul aşa cum se găsea pentru că B.M. ar fi afirmat că vrea să facă o casă pe piloni, însă instanţa reţine că reclamantul a recunoscut că exista acea groapă, că a astupat-o pentru a utiliza terenul şi prin urmare are obligaţia de a-l aduce în starea în care era anterior folosirii.

În ceea ce priveşte practicarea unei porţi în gardul dintre proprietăţile părţilor şi desfiinţarea gardului şi a porţii de acces  la proprietatea reclamanţilor de la drumul public, se reţine că reclamatul a recunoscut şi faptul că era edificată o poartă  care face accesul dintre proprietatea sa către cea a pârâţilor şi faptul că a luat gardul şi porţile de metal de la stradă şi le-a pus în interiorul proprietăţii pârâţilor când a avut nevoie să pătrundă cu maşini pentru construcţia casei.

Faţă de cele ce preced instanţa apreciază întemeiate cererile pârâţilor-reclamanţi şi în temeiul art. 1516-1518 Cod civ. va obliga pe reclamanţii-pârâţi să închidă poarta practicată în gardul ce separă proprietăţile părţilor, să monteze gardul şi poarta de acces de la drumul public pe proprietatea pârâţilor-reclamanţi pe o lungime de 4 m.l. şi să refacă groapa de fundaţie.

În ceea ce priveşte obligarea reclamantului pârât să aducă  terenul în starea de teren arabil, acest capăt de cerere va fi respins întrucât nu s-a făcut nicio dovadă că terenul ar fi dobândit o altă categorie de folosinţă – faptic -  că ar fi plin de pietrişuri, că nu ar mai creşte vegetaţie specifică pe acesta sau că  s-a intervenit asupra acestuia în alt mod decât cel consimţit de pârâtul S.G., trecerea cu maşina.

În temeiul prevederilor art. 453 Cod proc. civ. reţinând că reclamanţii sunt partea căzută în pretenţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată către pârâţii reclamanţi  în sumă de 1060 lei – onorariu de avocat şi taxă de timbru (reduse la capetele de cerere admise).

Domenii speta

Spete similare