Hotarare act autentic

Hotărâre 2 din 30.01.2020


Operator date cu caracter personal nr. 2425

Cod ECLI ECLI:RO:

Dosar nr. ---/222/2017* hotărâre care să ţină loc de act autentic

 R O M Â N I A

JUDECĂTORIA DOROHOI  JUDEŢUL BOTOŞANI

SENTINŢA CIVILĂ NR.  --

Şedinţa publică din data de --- 2019

Completul de judecată constituit din:

Preşedinte:  --

Grefier: --

La ordine judecarea acţiunii civile pentru emiterea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, formulată de reclamanţii xxx, în contradictoriu cu pârâţii xxx decedată, urmată în proces de succesibila xxx.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică,  se prezintă av. xxx pentru reclamanţi şi pârâtul xxx, lipsă reclamanţii şi pârâta xxx.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care arată modul de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei şi stadiul judecăţii.

La întrebarea instanţei nu se formulează alte cereri.

Nemaifiind probe de administrat, nici cereri de soluţionat, instanţa constată încheiată cercetarea procesului şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Av. xxx solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, în sensul de a se constata valabilitatea convenţiei de vânzare/cumpărare încheiate în anul 1996 pentru acest teren, teren asupra căruia şi în momentul de faţă reclamanţii exercită posesia. Solicită, de asemenea, a se avea în vedere două aspecte: acela că se invocă faptul că doar unul dintre cotitularii acestui titlu ar fi încheiat această convenţie, însă la dosarul cauzei a depus o sentinţă mai veche a Judecătoriei Dorohoi, prin care se arată că şi celălalt coproprietar a procedat fix în aceeaşi manieră, practic a fost un acord tacit în ceea ce priveşte coproprietarii de pe titlu ca fiecare să înstrăineze aceste bunuri. Pe cale de consecinţă, apreciază că aşa cum prevede şi această decizie care spune că nu se poate pronunţa o hotărâre în lipsa acordului celorlalţi coproprietari, apreciază că în prezenta cauză se vorbeşte de un acord tacit al celuilalt coproprietar, care era în viaţă la momentul când s-a realizat vânzarea. Mai arată că, pe de altă parte, se vorbeşte de o convenţie încheiată în anul 1996 în baza unei adeverinţe, titlul emiţându-se abia ulterior în anul 2002, motiv pentru care apreciază că această convenţie este valabilă aşa cum a descris în acţiune. Solicită obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul xxx, având cuvântul, nu este de acord cu vânzarea, întrucât reclamanţii au mai vândut o grădină şi depune la dosar copia unui înscris în dovedirea celor arătate, precizând că  în acest act a semnat şi el. Mai arată că are certificat de moştenitor precum i-a înzestrat pe toţi din anul 1971, iar tatăl său lucrând în mină i-a întreţinut pe cei bătrâni, aceștia dându-i casa şi consideră că trebuiau trecuţi şi cei 36 de ari pe care i-a pierdut din titlu.

Instanţa reține cauza spre soluționare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cererii de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Dorohoi sub nr. ---/222/2017 din data de --.2017, reclamanții xxx au chemat în judecată pe pârâții xxx (în prezent decedată și înlocuită în proces de fiica xx) şi au solicitat validarea convenției de vânzare-cumpărare încheiate între autorul lor, xxx, și autorii pârâților la data de 22.08.1996, privind vânzarea-cumpărarea unui teren în suprafață de 0,21 ha situat în intravilanul localității Ibănești, prin pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.

În motivare au arătat, în esenţă, că la data de 22.08.1996 s-a încheiat o promisiune de vânzare între defunctul xxx și autorul reclamanților, defunctul xxx, că prețul a fost achitat, precum și că de atunci până în prezent familia reclamanților a stăpânit terenul.

În drept, reclamanții şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile art.948, art.969 alin.1, art.1073 și art.1077 din Codul civil de la 1864, pe cele ale art.5 alin.2 din Titlul X al Legii nr.247/2005, precum și pe cele ale art.35 și ale art.125 din Codul de procedură civilă.

În dovedire, au depus în copie anexa 24 după defunctul xxx și după defuncta xxx, convenția invocată, titlul de proprietate nr. xx/29.03.2002, sentința civilă nr. xxx/10.05.2013 pronunțată de Judecătoria Dorohoi în dosarul nr. xx/222/2012.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 455 lei (fila 29 dosar inițial).

Nu s-au formulat în primă instanță întâmpinări.

Prin sentința civilă nr. xx/11.01.2018, Judecătoria Dorohoi a respins acțiunea.

În apelul reclamanților, Tribunalul Botoșani a anulat hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare, reținând că prima instanță s-a pronunțat asupra unei chestiuni care niciodată nu a fost pusă în discuția părților, și anume clauza de dezicere inserată în convenție.

Tribunalul a dispus ca în rejudecare, instanța să verifice îndeplinirea condițiilor impuse de normele de drept aplicabile unei acțiuni prin care se solicită constatarea valabilității convenției încheiate între autorii părților, urmând să aibă în vedere și apărările intimatului xx, invocate prin întâmpinarea depusă la apelul reclamanților.

Cauza a fost reînregistrată la Judecătoria Dorohoi sub nr. xx/222/2017*, la data de xx.2018.

În vederea soluţionării cauzei, instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse de părți la dosar.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanții au solicitat pronunțarea unei hotărâri carte să țină loc de contract de vânzare-cumpărare față de pârâții inițiali xx (în prezent decedată), chemându-i în judecată pe aceștia în calitate de succesibili (fiu și respectiv soția supraviețuitoare) ai defuncților xx– titularii titlului de proprietate nr.xx/29.03.2002 (f.13 dosar inițial).

Pârâta xx stă în proces ca fiică a pârâtei decedate.

Ca antecontract, reclamanții au invocat convenția încheiată de autorul lor, defunctul xx (antecumpărător) cu defunctul xx (antevânzător) și depusă în copie la f.12 dosar inițial.

Acesta din urmă a promis vânzarea suprafeței de 0,21 ha teren agricol situat în satul Dumbrăvița, ulterior înscris în titlul de proprietate susamintit.

Nici titularii din titlu, nici succesorii acestora nu au procedat la sistarea stării de indiviziune – aspect susținut clar de pârâtul xx și necombătut prin nicio probă de la dosar.

Prin decizia nr.12/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii s-a stabilit că „în situaţia în care promitentul-vânzător a promis vânzarea întregului imobil, deşi nu are calitatea de proprietar exclusiv al acestuia, promisiunea de vânzare nu poate fi executată în natură sub forma pronunţării unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract de vânzare pentru întregul bun, în lipsa acordului celorlalţi coproprietari”.

Or, în cadrul procesului de față, opoziția pârâtului xx, în calitate de succesibil al defunctului xx – coproprietar care nu a semnat promisiunea de vânzare – este evidentă.

Nu s-a demonstrat în cauză un acord tacit al autorului pârâtului xx, şi în orice caz, un acord tacit nu este suficient.

Apărarea că la data încheierii convenției olografe nu era emisă decât o adeverință nu sprijină solicitarea reclamanților, întrucât fără emiterea unui titlu de proprietate nici nu s-ar fi pus vreodată problema validării acestei convenții.

Pronunțarea într-o speță similară a unei soluții de admitere a acțiunii (f.16-18 dosar inițial) nu este relevantă, mai ales în contextul în care recursul în interesul legii s-a pronunțat și a devenit obligatoriu prin publicare în Monitorul Oficial abia ulterior. Este notoriu că practica în domeniu era variată înainte de pronunțarea instanței supreme – tocmai aceasta generând pronunțarea unui recurs în interesul legii. În plus, convenția amintită în acea sentință a fost semnată de ambii frați defuncți, și nu doar de unul dintre aceștia.

Nici de autoritate de lucru judecat nu poate fi vorba, de vreme ce părțile nu sunt aceleași și nici obiectul nu este același (doar cauza este identică).

În consecință, instanța nu poate pronunța în cauză o hotărâre care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare, astfel că acțiunea urmează a fi respinsă.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

 Respinge ca neîntemeiată acțiunea având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic formulată de reclamanții xx, cu domiciliu în xx, xx, cu domiciliul în xx, xx cu domiciliul în loc. xx și xx cu domiciliul în sat/comuna xx, toţi cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat xx cu sediul localitatea xx,  în contradictoriu cu pârâții xx cu domiciliul în xx, și defuncta xx, urmată în proces de succesibila xx, cu domiciliul sat/comuna xx.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel putând fi depusă la Judecătoria Dorohoi.

Pronunțată în ședință publică astăzi, xx2019.

PREŞEDINTE, GREFIER,