Drept civil-actiune in anulare

- acţiune în anulare –

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA  CIVILĂ  NR.  218

Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2019

  Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta AA în contradictoriu cu pârâtele BB(fostă BBşi BB) şi CC, având ca obiect acţiune în anulare şi acţiune în constatare (notă constatare, procese-verbale de analiză a abaterilor şi stabilire despăgubiri, factură).

 La apelul nominal făcut în şedinţa publică, a răspuns av. DD, pentru societatea reclamantă, lipsă fiind reprezentanţii pârâtelor.

 S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele:

- procedura de citare este legal îndeplinită;

- cauza este la al 14-lea termen de judecată, şi la al doilea după repunerea pe rol;

- s-a acordat termen în vederea legalei citări a pârâtei BB

- prin întâmpinare, pârâtele au solicitat judecata cauzei în lipsă.

  Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat şi nici probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului:

  Av. DD, pentru societatea reclamantă, menţine concluziile formulate la termenul de judecată din data de 06.11.2018, cu menţiunea că, în ordonanţa parchetului, nu a fost identificată persoana care ar fi intervenit la contor.

În considerarea dispoziţiilor art. 394 Cod de procedură civilă, instanţa declară dezbaterile închise, după care,

I N S T A N Ţ A,

  Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de ... sub nr. ...., reclamanta Societatea AA. a chemat-o în judecată pe pârâtele BB. solicitând anularea notei de constatare nr. …, anularea procesului-verbal de analiză a abaterilor seria .. nr. .. din .., anularea procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor seria .. nr. .. .. şi a notificării privind recalcularea consumului de energie nr. .. din .., anularea facturii nr. …, emisă de …., cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, la data de .., în urma unui control efectuat la contorul situat în locul de consum .. din Piatra-Neamţ, .., a fost întocmită nota de constatare nr. .. de către angajaţii ....., api s-a procedat la înlocuirea contorului de măsură, conform bonului de mişcare nr. .... a fost sigilat.

În data de .. a primit de la ... notificarea privind recalcularea consumului de energie electrică nr. ..., prin care i s-a adus la cunoştinţă faptul că ... a emis un proces-verbal de recalculare a consumului de energie electrică pentru locul de consum menţionat, ca urmare a consumului fraudulos constatat prin procesul-verbal de analiză a abaterilor nr. ... din 13.12.2013.

S-a anexat la notificare procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1042719 din .., procesul-verbal de analiză a abaterilor cu acelaşi număr, nota de constatare nr. .. din ..., acuzând-o că ar fi intervenit la contorul electric situat la locul de consum şi astfel nu s-a înregistrat corect consumul de energie electrică pe care l-a avut în perioada ....

De asemenea, i s-a comunicat bonul de mişcare a contorului electric din data de .... Abia atunci a aflat de faptul că fusese înlocuit contorul electric la care fusese conectată, cu toate că înlocuirea contorului avusese loc la data de .... Nu a fost anunţată de pârâte cu privire la verificările efectuate şi constatările reprezentanţilor acestora.

S-a reţinut în sarcina societăţii un consum de energie electrică de ... kwh pe motiv că ar fi existat o intervenţie neautorizată asupra grupului de măsură, fapt ce a condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică consumată.

Astfel, a fost întocmită factura fiscală în valoare de .. lei, în baza procesului-verbal de analiză a abaterilor şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor din ....

Această sumă a fost calculată în mod arbitrar de pârâtă, societatea nedatorând nicio altă sumă de bani pentru consumul de energie electrică ce se presupune că nu a fost înregistrat de contor.

Reclamanta a evidenţiat faptul că înainte de verificare sigiliul montat la contorul electric era activ aşadar nu se poate afirma că ar fi intervenit în vreun fel la acesta.

În procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nu s-a prevăzut despăgubirea totală. Cuantumul nu a fost precizat ci doar s-a inserat menţiunea “se stabilesc în sarcina consumatorului despăgubiri în sumă totală de: cf. facturi”.

Astfel, acesta este lovit de nulitate, întrucât factura a fost întocmită ulterior datei de întocmire a procesului-verbal şi ar fi trebuit să fie emisă în baza cuantumului despăgubirilor stabilit de respectivul proces-verbal.

A subliniat reclamanta că în nota de constatare se precizează faptul că contorul este sigilat, aşadar nu avea cum să intervină asupra acestuia.

Documentele comunicate nu au fost semnate şi ştampilate de administratorul societăţii sau de administratorul punctului de lucru unde a fost înlocuit contorul.

În nota de constatare s-a consemnat că respectivul contor nu înregistrează întreaga cantitate de energie consumată, fapt subliniat prin fraza: “contorul la amperajele IR=2,6ª, IS-10A, IT=16A a făcut 16 impulsuri active şi 3 impulsuri reactive în timp de 9 secunde”.

Reclamanta a precizat că la montarea contorului nu a primit niciun buletin de verificare metrologică a contorului care să prezinte câte impulsuri trebuie să facă această unitate de măsură la un interval de timp. Această problemă se repetă şi la noul contor montat, deci lipseşte buletinul de verificare metrologică.

În nota de constatare nu se menţionează că sigiliul metrologic şi celelalte sigilii au fost găsite deteriorate sau contrafăcute.

A precizat că montarea contorului de către angajaţii EON s-a realizat în lipsa reprezentanţilor legaşi ai societăţii, fapt dovedit prin lipsa semnăturii de pe bonul de mişcare.

O altă neregulă observată este că procesul-verbal de analiză a fost semnat de un martor din Bicaz Chei, fără a se specifica domiciliul şi CNP-ul acestuia, ceea ce ridică serioase suspiciuni cu privire la prezenţa respectivului martor.

În acest proces-verbal de analiză, comisia nu constată nereguli privind impulsurile sau modul cum acest grup de măsură înregistrează consumul, ci găsesc ca motiv contrafacerea plombei metrologice.

În ceea ce priveşte receptoarele inventariate, a menţionat că puterea nominală a acestora este cu totul alta faţă de cea indicată în nota de constatare, aşa cum rezultă din specificaţiile tehnice ale acestora.

Reclamanta a susţinut că nu s-a realizat nicio intervenţie neautorizată asupra grupului de măsură.

A subliniat că nu s-au constatat urme de rupere a sigiliului, iar după montarea unui nou contor, consumul de energie este acelaşi ca şi până acum, nefiind înregistrate diferenţe semnificative. Acest lucru demonstrează în mod elocvent că nu există un consum de energie fraudulos în cauză, iar consumul de energie imputat prin procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor este total nejustificat.

A adăugat reclamanta că nota de constatare a fost întocmită cu nerespectarea deispoziţiilor legale, respectiv în lipsa reprezentanţilor societăţii şi lipsesc numeroase elemente obligatorii, cum ar fi semnătura consumatorului. Potrivit legii, în cazul în care proprietarul nu este de afţă se completează de un reprezentant al acestuia.

A susţinut deci reclamanta că nu îi este opozabil acest control al angajaţilor EON.

Potrivit art. 116 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatorii finali: „ (1) Grupurile de măsurare se montează şi se sigilează de către operatorul de măsurare în prezenţa clientului final sau a reprezentantului împuternicit al acestuia, cu consemnarea acestei operaţiuni într-un document semnat de părţi. (2) În cazul în care contorul de decontare este unul electronic, operatorul de reţea are obligaţia ca odată cu încheierea documentului să pună la dispoziţia clientului final, în scris, semnificaţiile mărimilor ce sunt afişate de contoare pe ecranul acestora.”

Reclamanta a invocat nulitatea notei de constatare şi a bonului de mişcare deoarece lipseşte semnătura clientului de pe acestea.

Pârâta a constatat existenţa unei intervenţii la blocul de măsurare, apoi a întocmit factura, dar pârâta nu are nicio probă că energia consumată are valoarea de 24.716,92 lei şi se putea verifica dacă s-a utilizat energia electrică prin analiza facturilor anterioare. În ceea ce priveşte dovedirea faptului că nu a intervenit asupra grupului de măsură, a precizat că nu poate face dovada negativă, pârâtele având obligaţia de a dovedi un fapt culpabil al societăţii.

Pârâta a calculat consumul de energie electrică în sistem pauşal, fără a i se solicita punctul de vedere.

Reclamanta a susţinut că trebuie demnonstrat că intervenţia s-a realizat cu ştiinţa consumatorului. Chiar în situaţia existenţei unei intervenţii, societatea nu este culpabilă de aceasta.

Consumul pauşal trebuie determinat astfel încât să fie rezonabil, în aceeaşi ordine de mărime ca şi în cazul măsurării acestuia prin mijloacele de măsurare. Chiar şi în cazul consumului fraudulos, determinarea consumului trebuie să fie reală, sistemul pauşal nefiind o sancţionare a consumatorului aflat într-o astfel de situaţie, sancţiunile fiind prevăzute de art. 90 alin. 1 din Regulament.

Stabilirea unui consum excesiv şi implicit o obligaţie de plată disproporţionată faţă de consumul real reprezintă o îmbogăţire fără justă cauză a pârâtelor.

Consumul nu a fost în mod concret stabilit prin procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor, iar respectivul proces-verbal nu conţine elementele la care face trimitere Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali.

Astfel, pârâta nu a menţionat tarifele pe categorii de tarife pe care le-a avut în vedere la stabilirea consumului.

În consecinţă, creanţa invocată de pârâtă nu are la bază un consum cert, şi astfel se impune anularea facturii care se referă la dreptul de creanţă al pârâtei privitor la consumul calculat în sistem pauşal.

Operatorul economic a stabilit culpa pe baza unor simple presupuneri, neavând nicio dovadă concretă a faptului că ar fi intervenit la contrul electric, determinând în felul acesta un consum mai mic decât cel real.

În al doilea rând, nu există nicio dovadă că au fost constatate defecţiuni ale contorului.

Constituie un abuz faptul că a fost schimbat contorul în lipsa unui reprezentant al consumatorului.

Angajaţii pârâtelor au profitat de lipsa unui reprezentant al societăţii pentru a invoca unele aşa-zise defecţiuni ale contorului electric şi a-l schimba, menţionând că acesta nu înregistra corect cantitatea de energie consumată, fapt pentru care s-ar impune un calcul bazat pe o estimare realizată de EON în baza receptoarelor electrice inventariate la locul de consum (sistem pauşal).

În cazurile în care se constată intervenţii neautorizate la instalaţiile reţelei electrice de distribuţie sau la echipamentele de măsurare se întocmeşte o notă de constatare în două exemplare, un exemplar pentru persoana împuternicită EON Moldova Distribuţie şi un exemplar pentru consumator/furnizor, semnate de ambele părţi. Dar, în speţă, nu a fost semnată de ambele părţi nota de constatare.

Potrivit art. 114 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali: “(1) Grupurile de măsurare utilizate în decontare, indiferent de locul unde sunt montate, aparţin operatorului de reţea şi se montează numai de către acesta, cu excepţiile prevăzute în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. (2) Înlocuirea grupurilor de măsurare defecte sau cu durata normală de funcţionare epuizată se realizează de către operatorul de reţea pe cheltuiala sa, cu excepţia cazului în care defectarea a fost produsă de clientul final sau dacă grupul/componenta grupului de măsurare este proprietatea deţinătorului instalaţiei, cazuri în care costurile sunt suportate de clientul final.”

Aşadar, potrivit dispoziţiilor legale evocate, cheltuielile ocazinate de înlocuirea grupului de măsurare trebuie suportate doar de către operatorul de reţea, nicidecum de consumator.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 116 din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, art. 194 din Codul de procedură civilă.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, a probei testimoniale, precum și a probei cu expertiza de specialitate. A anexat, în copie, înscrisuri.

Reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 1340,84 lei.

Pârâta EON Distribuție România S.A. a depus întâmpinare, la 15.03.2016, solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă și netemeinică.

A precizat că, urmare a fuziunii prin absorbţie între societatea EON Gaz Distribuţie SA şi EON Moldova Distribuţie SA a rezultat societatea EON Moldova Ditribuţie SA.

Pârâta a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii. A arătat că actele la care face referire reclamanta au caracter de înscrisuri constatatoare, cu valoare declarativă şi efect exclusiv ex nunc, aceste acte sunt aşa numitele acte preparatorii, probe preconstituite în vederea unui eventual litigiu cu aceasta, litigiu ce va fi declanşat în ipoteza în care consumatorul nu îşi achită din proprie iniţiativă despăgubirile calculate în sarcina lor, forţa lor probantă urmând să fie verificată tocmai în acel viitor litigiu dintre părţi. Aceste înscrisuri nu sunt acte juridice care să creeze prin ele însele drepturi şi/sau obligaţii pentru una din părţi. Conform legii, nulităţile absolute sau relative privesc doar actele juridice în sens strict şi nu mijloacele probatorii.

Mai mult, actele contestate nu au caracter administrativ, în accepţiunea Legii contencioasului administrativ nr. 554/2004.

Pe fondul cererii, a arătat că, la locul de consum al reclamantei, în data de 04.09.2013, s-a făcut o verificare în urma căreia s-au constatat intervenţii la aparatul de măsură a energiei electrice consumate.

A precizat că orice contor care se montează în instalaţie pentru a înregistra consumul de energie electrică al abonatului are în mod obligatoriu două tipuri de sigilii: sigilii de exploatare; sigilii metrologice.

Sigiliile de exploatare sunt sigilii de unică folosinţă (suf) aplicate cu ocazia montării contorului în instalaţie. Ele au rolul de a împiedica o intervenţie ilicită asupta legăturilor contorului prin care să se realizeze neînregistrarea consumului pe contor.

Aplicarea sigiliilor metrologice la grupul de măsură se face în scopul protejării contorilor împotriva unor intervenţii care ar fi de natură să afecteze buna funcţionare a acestuia şi oferă o garanţie cu privire la integritatea acestora şi se face de către producător sau laboratorul de metrologie legală, cu ocazia verificării metrologice. Faptul că sigiliile de pe contori erau contrafăcute reprezintă o dovadă de intervenţie asupra grupului de măsură, pentru că astfel sigiliul fiind afectat nu mai reprezintă o garanţie a neintervenţiei asupra aparatului.

Practic prin distrugerea sigiliilor originale, aplicate de fabricant sau de laboratorul de metrologie, devine posibil accesul la mecanismul de înregistrare al contorului. Această intervenţie a şi existat iar contorul nu înregistra corect energia consumată.

Mai mult, existenţa sigiliilor deşi nu sunt cele aplicate de producător crează aparenţa că montajul este corect şi nu există intervenţii la contor, pentru o persoană neavizată.

Conform art. 90 alin. 2 lit. b) din HG nr. 1007/2004, prin consum fraudulos se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsură.

Conform art. 110 din HG nr. 1007/2004 şi contractul-cadru de furnizare a energiei electrice, consumatorii au obligaţia să nu intervină asupra grupurilor de măsură, plombelor metrologice şi plombelor furnizorului de la capacul de borne.

Orice modificare făcută la modul de înregistrare a consumului de energie electrică foloseşte în primul rând consumatorului, el fiind ebenficiarul direct al unei astfel de intervenţii prin faptul că neînregistrarea corectă a consumului de energie duce la facturarea unui consum scăzut şi la plata unei sume mai mici.Consumatorul este principalul responsabil de producerea intervenţiei indiferent de mijlocul prin care ea este realizată pentru că dacă consumatorul nu ar fi interesat în plata unei cantităţi de energie mai mică decât cea real consumată nu ar exista un motiv pentru a fi modificată instalaţia.

Faptul intervenţiei asupta grupului de măsură creează o prezumţie simplă deoarece intervenţia există deşi legea interzice acest lucru.  În această situaţie nu ne aflăm în faţa probării unui fapt negativ.

Consumul fraudulos a fost stabilit conform prevederilor legale (art. 142 din HG nr. 1007/2003) adică în pauşal, corespunzător pentru acest tip de consumator. Tariful avut în vedere este cel reglementat de ANRE, iar metoda de calcul este cea prevăzută de lege.

În cauza de faţă este vorba de aplicarea dispoziţiilor legale şi de plata contravalorii energiei electrice consumate şi neînregistrate ca urmare a intervenţiei neautorizate la contor.

În drept, a invocat art. 205 şi urm. din Codul de procedură civilă, HG nr. 1007/2004, Legea nr. 123/2012.

În dovedire, a arătat că se foloseşte de proba cu acte, martori, interogatoriu, expertiză de specialitate. A anexat, în copie, înscrisuri.

La data de 16.03.2016, pârâta EON Energie România SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării acţiunii, excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra Neamţ, excepţia inadmisibilităţii acţiunii sub aspectul anulării facturii şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.

A susţinut că doar convenţia scrisă reprezintă contractul încheiat de părţi şi poate fi supus desfiinţării prin intermediul acţiunii în anulare. Factura fiscală reprezintă doar un mijloc de probă, conform art. 46 din Codul comercial. Eventualele nereguli sau lipsuri din conţinutul facturii fiscale pot fi invocate doar ca apărări vizând forţa probantă a acestui document cu privire la pretenţiile pe care unitatea le-ar putea avea bazându-se pe acest document într-un eventual alt litigiu.

Pârâta a arătat că înscrisurile a căror anulare se solicită sunt emise de EON Distribuţie România SA, fosta Moldova Distribuţie SA, societate ce are ca obiect de activitate distribuţia şi vânzarea energiei electrice şi nu de societatea EON Energie România SA.

A adăugat că furnizorul de energie electrică EON Energie România S.A. este o persoană juridică distinctă de distribuitorul de energie electrică EON Distribuţie România SA. Cele două societăţi au identităţi juridice proprii, obiecte de activitate diferite şi sfera atribuţiilor fiecăreia este strict delimitată.

Reclamantul nu justifică deci calitatea procesuală pasivă a societăţii.

Pe fondul cauzei, a arătat că, la data de 04.09.2013, la locul de consum al reclamantei s-a făcut o verificare de către reprezentanţii EON Distribuţie România SA, ocazie cu care s-a constatat consum fraudulos de energie electrică, prin intervenţii neautorizate asupra grupului de măsură, plombe contrafăcute, care au condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică. În nota de constatare se face menţiunea că, în momentul verificării, s-a constatat că contorul avea sigiliile metrologice neconforme.

Faptele reprezintă intervenţii asupra grupului de măsură aşa cum sunt definite de HG nr. 1007/2004 pentru că astfel contorul nu mai înregistra corect consumul de energie electrică, fiind probate de documentele întocmite cu ocazia verificărilor, foto şi documentele întocmite ulterior.

Conform art. 110 din HG nr. 1007/2004 şi Contractul-cadru de furnizare a energiei electrice, consumatorii au obligaţia să nu intervină asupra grupurilor de măsură.

Faptele constatate creează prezumţia că asupra contorului s-a intervenit deoarece această intervenţie neautorizată duce la premiza că în contor s-a intervenit deşi legea interzice acest lucru, iar singura persoană interesată să plătească o cantitate de energie mai mică decât cea real consumată şi căreia îi foloseşte o astfel de intervenţie este numai consumatorul.

Conform art. 56 alin. 3 din Legea nr. 13/2007, în cazul consumului fraudulos consumatorul este deconectat de la reţeaua de alimentare cu energie electrică fiind totodată obligat la plata contravalorii energiei electrice consumate şi a costurilor aferente deconectării.

Consumul fraudulos a fost stabilit conform prevederilor legale, adică în pauşal, corespunzător pentru acest tip de consumator, iar tarifele sunt cele reglementate de ANRE.

Referitor la cantitatea de 34426 kwh, aceasta a fost inclusă în factura nr. 810000591134/30.09.2014 care este o factură colectivă, emisă pentru toate locurile de consum ale reclamantei şi este în valoare de 19.540,32 lei, fără TVA.

Aşadar, această factură cuprinde atât energie electrică calculată conform actelor de constatare întocmite de EDRO, dar şi energie electrică înregistrată pe contor pentru un alt loc de consum ce nu face obiectul acţiunii prezente.

În drept, a invocat art. 205 şi urm. din Codul de procedură civilă, HG nr. 1007/2004, Legea nr. 13/2007.

În dovedire, a arătat că se foloseşte de proba cu acte, martori, interogatoriu. A anexat, în copie, înscrisuri.

Reclamanta AA a depus răspuns la întâmpinare, la data de ..., solicitând respingerea excepţiei netimbrării, a excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piatra Neamţ, a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii şi a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei. Pe fond, a solicitat înlăturarea apărărilor pârâtelor.

A arătat că nu s-a făcut nicio referire la aspectele concrete de fond invocate, respectiv cu privire la împrejurarea că nu era posibilă contrafacerea sigiliilor metrologice (care sunt în interiorul aparatului de măsură) fără deteriorarea/contrafacerea sigiliilor de exploatare (care sunt pe exteriorul aparatului de măsură), ori cu privire la modul nelegal în care au fost întocmite actele sau cu privire la modul de calcul incorect în raport de o putere nominală diferită faţă de cea reală. Aşa cum rezultă din bonul de mişcare sigiliile de exploatare erau intacte. În mod surprinzător, deşi în nota de constatare se menţionează că marcajul plombei era indescifrabil, totuşi în bonul de mişcare acesta este indicat ca fiind R 009 SK2.

Pârâta nu a indicat nici formula concretă de calcul al sumei facturate, nu a menţionat dacă s-a ţinut seama sau nu de puterea nominală a receptoarelor electrice şi de durata de utilizare normată a acestora, nu s-au indicat tarifele aplicate şi nici dacă s-a raportat la consumul anterior de energie.

Deşi s-a reţinut că plombele nu ar fi conforme, totuşi chiar pârâta menţionează în adresa nr. 204859/19.10.2015 că “indicativele de pe sigiliile cu care a fost prezentat contorul pentru expertiza tehnică ... aparţine ...”.

La data de 25.04.2016, reclamanta a completat acţiunea, solicitând instanţei să constate inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei EON Energie România S.A. în cuantum de 24.716,92 lei.

Reclamanta a considerat că în mod greşit s-a constatat că ar fi intervenit asupra contorului şi a invocat Ordinul nr. 18/2005 pentru aprobarea Procedurii privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal, aplicabil la data întocmirii notei de constatare şi HG nr. 1007/2004.

A susţinut că, în fapt, constatările făcute de operatorii pârâtei cu ocazia întocmirii notei de constatare nu pot sta la baza concluziei că a existat o intervenţie neautorizată. În nota de constatare nu există menţiunea că sigiliile metrologice erau neconforme, ci numai cu privire la neînregistrarea întregii cantităţi de energie electrică.

De asemenea, propriile verificări efectuate de pârâta BBîn baza buletinului de verificare metrologică infirmă concluzia unei intervenţii neautorizate. Ca urmare a adresei înregistrate la 11.11.2014, pârâta Eon Energie i-a comunicat la data de 19.10.2015 că “din verificarea metrologică au rezultat următoarele: 1.starea marcajelor metrologice: caracterele sunt neconforme; 2. Constatări la deschiderea contorului: sunt scurtcircuitate intrările de curent în contor pe fazele R şi T (există şunturi executate intenţionat)”. Alăturat s-a comunicat buletinul de verificare metrologică eliberat de fabricant în care se arată că “indicativele de pe sigiliile cu care a fost prezentat contorul pentru expertiza tehnică sunt RO09sk2; indicativul aparţine .... dar caracterele sunt neconforme”.

Nu se explică în ce ar consta neconformitatea sigiliilor fabricantului, se impune precizarea că, pentru a ajunge la plombele contorului aplicate de fabricant, era necesară mai întâi  înlăturarea sigiliilor aplicate de pârâtă.

Or, nota de constatare nu menţionează o eventuală neconformitate a sigiliilor aplicate de pârâtă, acestea fiind găsite intacte şi indicate.

Reclamanta a susţinut că în lipsa unei intervenţii asupra sigiliilor exterioare aplicate de pârâtă, înregistrarea eronată a cantităţii de energie a avut alte cauze. Din definiţia dată neînregistrării consumului de energie electrică (art. 3 pct. 6 din Ordinul nr. 121/2015) aceasta se poate datora defectării grupului de măsurare, inexistenţei unui grup de măsurare la locul de consum sau ocolirii acestuia”.

În acelaşi timp, art. 5 din acelaşi Ordin stipulează că: ”Înregistrarea eronată a consumului de eenergie electrică sau neînregistrarea acestuia, inclusiv în urma unor acţiuni având scopul denaturării datelor de măsurare, se poate datora: 1. Unui deranjament care a condus la întreruperea circuitelor de măsurare exterioare sau a circuitelor şi a contactelor interioare ale grupului de măsurare; 2. unor erori de conectare, interioare sau exterioare grupului de măsurare, care pot fi, fără a se limita la acestea (lit. a-e); 3. funcţionării contorului în afara clasei de exactitate; 4. unei erori de programare a contorului sau a altor elemente componente dins tructura sistemului de măsurare, care conduce la denaturarea datelor de facturare; 5. unor defecţiuni ale contorului, care pot fi, fără a se limita la acestea: a) defecţiuni de înregistrare, inclusiv neînregistrare totală a datelor de măsurare; b) defecţiuni de afişare a datelor de măsurare; ... 7. unor intervenţii neautorizate asupra contorului, inclusiv prin ruperea sigiliilor prevăzute de reglementările în vigoare; 8. Întreruperii circuitelor secundare de măsurare de curent şi tensiune fără deconectarea echipamentelor primare aferente; 10. absenţei contorului, ocolirii acestuia sau racordării directe și neautorizate a unui client final/utilizator la reţeaua electrică sau la un branşament.”

Ca atare, faţă de imposibilitatea de a se fi ajuns la sigiliile fabricantului fără a se fi deteriorat sigiliile exterioare ale pârâtei, faţă de contradicţia dintre menţiunile notei de constatare şi concluziile ulterioare ale pârâtei, este cert că înregistrarea eronată a cantităţii de energie s-a datorat uneia din cazurile menţionate în Regulament, dar care exclud orice culpă a societăţii.

Reclamanta a susţinut că dreptul de creanţă al pârâtei Eon Energie, astfel cum este menţionat în factură, nu există. Nu se poate reţine nicio intervenţie asupra grupului de măsură şi nici existenţa unui consum fraudulos, astfel că obligarea sa la plata unei sume ce reprezintă contravaloarea energiei electrice consumate fraudulos echivalează cu o plată nedatorată.

Nu există nicio formulă de calcul al prejudiciului. Raportat la dispoziţiile art. 128 alin. 1 din HG nr. 1007/2004 şi art. 142 din HG nr. 1007/2004, nu se poate cunoaşte modalitatea de calcul al consumului de energie electrică conform căreia pârâta a întocmit procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor şi în baza căruia s-a emis factura fiscală menţionată.

Întrucât calculul în sistem pauşal a pretinsului consum fraudulos are drept scop plata unui consum asumat, apropiat de cel efectiv, acesta trebuia să se raporteze inclusiv la consumurile anterioare pentru aceeaşi perioadă a anului întrucât acest mod de calcul nu reprezintă o sancţionare a consumatorului (sancţiunile fiind reglementate distinct).

Reclamanta a susţinut că a avut un consum constant, fără fluctuaţii majore şi în perioadele anterioare, când nu se constataseră nereguli la grupul de măsurare.

Perioada pentru care se putea stabili cantitatea de energie consumată faptic este cea prevăzută de art. 18 lit. c din Ordinul ANRE nr. 18/2005 potrivit căruia în cazul înregistrării eronate din cauza unor erori de conectare durata pentru care se calculează cantitatea de energie nu poate depăşi o lună pentru orice categorie de consumator.

În dovedire, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi expertiză electroenergetică.

Prin încheierea de şedinţă din data de 8 noiembrie 2016, instanţa a respins ca nefondată excepţia netimbrării cererii, invocată prin întâmpinare, întrucât reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru.

De asemenea, a respins ca nefondată excepţia necompetenţei teritoriale, invocată prin întâmpinare, apreciind că în cauză competenţa teritorială este alternativă, iar instanţa este competentă potrivit art. 113 alin. 1 pct. 9, dar şi pct. 3, având în vedere locul de consum, respectiv locul executării contractului.

Instanţa a respins ca nefondată şi excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată prin întâmpinare, motivat de faptul că actele ce fac obiectul cauzei sunt susceptibile de a produce efecte juridice, fiind supuse controlului judecătoresc.

A fost respinsă ca nefondată şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată prin întâmpinare, având în vedere completarea acţiunii cu acţiunea în constatarea inexistenţei dreptului de creanţă, vizând un raport juridic din care pârâta ... face parte.

Pe fondul cauzei, instanţa a administrat, la solicitarea părţilor, proba cu înscrisurile depuse la dosar.

De asemenea, a administrat proba cu expertiza tehnică în specialitatea electroenergetică, raportul de expertiză întocmit de expert Foşalău Romeo fiind depus la filele 109-113 din dosar, vol. I, cu o completare la filele 162-164, vol.I, şi la filele 173-174, vol. I. La termenul de judecată din 11.09.2018 însă instanţa a admis cererea reclamantei de efectuare în cauză a unei contraexpertize. Această probă nu a fost efectuată din cauza nedepunerii onorariului de către reclamantă, fiind decăzută partea din această probă, la termenul de judecată din data de 06.11.2018.

A fost administrată şi proba cu interogatoriul reclamantei, răspunsul acesteia fiind depus la filele 147-148, vol. I.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta ... a încheiat cu ... contractul de furnizare a energiei electrice la micii consumatori  finali, industriali şi similari, la tarife reglementate nr. 9004061 2 din 04.03.2010, având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum Secţie Patiserie din localitatea Piatra Neamţ, str. Decebal nr. 55, P, 1.

La data de 04.09.2013, reprezentanţii EON Moldova Distribuţie SA au efectuat o verificare la locul de consum, ocazie cu care au întocmit Nota de constatare nr. 0003600 în cuprinsul căreia au consemnat că “la verificarea contorului susmenţionat am constatat că contorul nu înregistrează întreaga cantitate de energie consumată. La amperajele IR=2,6A, IS-10A, IT=16A contorul a făcut 6 impulsuri activ şi 3 impulsuri reactiv în timp de 9 secunde. Consumatorul a fost găsit conectat la reţeaua Eon Distribuţie Moldova”. S-a înlocuit contorul, s-a sigilat contorul ridicat şi s-a făcut inventarul receptoarelor electrice de la locul de consum.

Potrivit procesului-verbal de analiză a abaterilor nr. 1042719 din 26/13/09/12/2013, comisia de analiză a reţinut că “la clientul agent economic racordat la instalaţiile de i.t. a ...cu contor ... s-a găsit cu plombe metrologice contrafăcute”. Hotărârea comisiei a fost că se consideră intervenţie neautorizată asupra grupului de măsură fapt ce a condus la neînregistrarea întregii cantităţi de energie consumate”.

Comisia de analiză din cadrul ... a dispus recalcularea consumului de energie electrică pentru perioada 04.03.2013 – 04.09.2013, stabilind un cost al serviciilor prestate de 231,27 lei.

Prin procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1042719 din 13.12.2013, comisia de analiză din cadrul EON Moldova Distribuţie SA a stabilit în sarcina consumatorului/furnizorului despăgubiri în sumă totală de “cf. facturi c/v energie electrică consumată/distribuită şi neînregistrată; 34426 kwh”.

Deşi toate cele trei documente întocmite, respectiv nota de constatare, procesul-verbal de analiză a abaterilor şi procesul-verbal de stabilire a despăgubirilor, conţin rubrica “numele/semnătura consumatorului/furnizorului”, niciunul din ele nu este semnat de un reprezentant al societăţii AA

În baza înscrisurilor susmenţionate, pârâta EON Energie România SA a emis factura fiscală nr. ...., în valoare de ... lei, din care suma de ... lei reprezintă recalcularea energiei electrice pentru perioada 04.03.2013 – 04.09.2013.

La data de 12.11.2015, pârâta ... a formulat plângere penală împotriva societăţii ... pentru săvârşirea infracţiunilor de furt, modificarea fără drept a echipamentelor de măsurare a energiei electrice şi constituirea unui grup infracţional organizat, fiind format dosarul penal nr. 4082/P/2016, soluţionat prin ordonanţa de clasare din 25.07.2016, emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, şi prin ordonanţa de clasare din 26.06.2017, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ.

În referatul cu propunere de clasare se menţionează că “din declaraţia administratorului AA şi din probele administrate nu rezultă că acesta a cunoscut că aparatul de măsură este defect, neavând intenţia de a sustrage energie electrică şi nu rezultă că acesta este autorul intervenţiei neautorizate asupra aparatului de măsurare a energiei electrice consumate. Cu privire la infracţiunea de modificare fără drept a funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice, ..., din probele administrate nu s-a putut stabilit autorul acestei fapte, însă este cert că aceasta a fost comisă înainte de resigilarea capacului de la firida în care se afla contorul, respectiv data de 21.09.2010, deoarece echipa de constatare a găsit sigiliile exterioare intacte. De asemenea, şi sigiliul optic A-103657, aplicat la data de 21.09.2010, a fost găsit intact.”

În drept, instanţa apreciază că, deși părțile au făcut referire la noțiunea de „consumator”, totuşi aceasta nu îşi găseşte aplicare în cauză deoarece reclamanta societate are calitatea de profesionist, contractul de furnizare a energiei electrice la Secţia de patiserie fiind evident încheiat în exercitarea întreprinderii.

Potrivit art. 1270 din Codul civil, „Contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante.”

În speţă, instanţa apreciază că nu sunt întrunite condiţiile pentru atragerea răspunderii civile contractuale a societăţii reclamante astfel încât aceasta să fie obligată să achite contravaloarea energiei electrice reclaculate în sistem pauşal pe o perioadă de 6 luni, ca urmare a constatării unei intervenții neautorizate în instalația de măsurare în vederea unui consum fraudulos.

Părţile au convenit în Anexa 4bis la contractul de furnizare (filele 6-23, vol. II) „Metodologia privind recalcularea consumului de energie electrică în caz de defecţiuni ale echipamentelor de măsurare”. Potrivit acesteia, defectarea grupului de măsură reprezintă situaţia în care contorul aferent acestuia nu înregistrează nicio cantitate de energie sau înregistrează în mod eronat o cantitate de energie diferită de cea consumată. Înregistrarea eronată, respectiv neînregistrarea consumului de energie electrică, se poate depista cu ocazia citirii indexului contorului, a verificării periodice a contorului sau cu ocazia verificării schemei de montaj, a exactităţii indicaţiei contorului, făcută din iniţiativa operatorului de reţea, a furnizorului, la cererea consumatorului sau în urma sesizării unei terţe persoane. Defectarea grupului de măsurare se poate datora unor deranjamente, unor erori de conectare sau unor erori specifice contoarelor electronice. În cazul defectării grupului de măsurare se procedează la recalcularea facturilor de energie electrică corespunzător duratei de timp în care grupul de măsurare nu a înregistrat corect energia electrică furnizată. Durata pentru care se face recalcularea şi procedura de calcul sunt reglementate de autoritatea competentă. Astfel, variantele de calcul se aleg în următoarea ordine, după caz: a) pe baza înregistrării unui contor martor; b) pe baza unui istoric de consum; c) pe baza măsurării energiei electrice consumate după remedierea defectului; d) pe baza unei estimări a consumului.

În cauza de faţă, pârâtele au apreciat că reclamanta a efectuat o intervenţie neautorizată în contor, încadrând situaţia într-un consum fraudulos de energie electrică, ceea ce a atras modalitatea de calcul stabilită pentru această situaţie, respectiv o recalculare în sistem pauşal pe o durată de 6 luni anterioare constatării.

Pârâtele au invocat dispoziţiile Art. 90 alin. 2 lit. b din H.G. nr. 1007 2004, în vigoare la momentul constatării faptei, potrivit cărora prin consum fraudulos se înţelege orice intervenţie în instalaţia electrică, ce afectează funcţionarea corectă a grupului de măsurare. De asemenea, au invocat Art. 110 din H.G nr. 1007/2004, în vigoare la momentul constatării faptei, conform căruia se interzice consumatorului să intervină sub orice formă asupra grupurilor de măsurare a energiei electrice sau la celelalte instalaţii ale operatorului de reţea sau să blocheze accesul furnizorului/operatorului de reţea la acestea.

Pentru a proceda, însă, în acest mod, instanţa apreciază că pârâtele aveau obligaţia de a dovedi fără putinţă de tăgadă că reclamanta este cea care a efectuat această intervenţie neautorizată ce a determinat funcţionarea incorectă a contorului.

Instanţa apreciază că prezumţia simplă trasă de pârâte din faptul că se înregistra un consum mai mic de energie electrică, iar aceasta era numai în beneficiul reclamantei, nu este suficientă pentru a face dovada faptului imputat reclamantei.

Atâta timp cât acest fapt, al neînregistrării întregii cantităţi de energie electrică consumată, poate avea cauze multiple, cum ar fi deranjamente, erori de conectare, era necesar ca pârâtele să dovedească faptul că neînregistrarea se datorează unei fapte săvârşite de reclamantă.

Instanţa nu are certitudinea că, de exemplu, funcţionarea incorectă a grupului de măsurare nu se datorează unui montaj defectuos al contorului electric efectuat chiar de către reprezentanţii EON Moldova Distribuţie SA, de vreme ce sigiliile externe erau intacte.

În dosarul penal menţionat mai sus au fost audiaţi angajaţii societăţii de distribuţie care au montat contorul în anul 2010, având în vedere că la verificarea din anul 2013 sigiliile aplicate pe capacul firidei în care se află contorul erau intacte la momentul efectuării constatării. Dosarul penal a fost clasat ca urmare a constatării prescripției răspunderii penale, având în vedere că fapta de modificare fără drept a funcționării echipamentului de măsurare a energiei electice, sesizată de pârâta EON Moldova Distribuție S.A., a fost comisă în mod cert înainte de data de 21.09.2010.

Aşadar, instanţa apreciază că în mod greşit pârâtele au încadrat situaţia reclamantei ca fiind una de consum fraudulos ca urmare a efectuării unei intervenţii neautorizate, în realitate fiind aplicabile dispoziţiile contractuale sus-citate referitoare la defectarea grupului de măsură, în sensul recalculării energiei electrice însă nu în sistem pauşal şi nu pe o perioadă de 6 luni anterioare, aşa cum au făcut pârâtele, ci conform clauzelor contractuale menţionate.

Consumul fraudulos presupune un fapt culpabil săvârşit de reclamantă, or acesta nu a fost dovedit în cauză.

Instanța găsește întemeiată și critica reclamantei referitoare la opacitatea procedurii aplicate de societatea pârâtă referitoare la constatarea abaterii și la stabilirea despăgubirii, niciun document, aşa cum s-a arătat anterior, nefiind semnat de reclamantă, expertiza tehnică nefiind efectuată de pârâtă cu participarea reclamantei. Or, instanţa consideră că această atitudine lipsită de transparenţă din partea pârâtei caracterizează o conduită contrară obligaţiei stabilite de art. 1.170 din Codul civil conform căruia „Părţile trebuie să acţioneze cu bună-credinţă atât la negocierea şi încheierea contractului, cât şi pe tot timpul executării sale. Ele nu pot înlătura sau limita această obligaţie.”

În consecinţă, instanţa va admite în parte acţiunea formulată şi completată de reclamanta Societatea AA. în contradictoriu cu pârâtele BB., va dispune anularea Notei de constatare nr. BBB, a Procesului-verbal de analiză a abaterilor seria  din …. şi a Procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor seria …., va constata inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei BB pentru suma de ..lei, reprezentând recalcularea energiei electrice, potrivit facturii fiscale seria ….., va dispune anularea în parte a facturii fiscale seria …. cu privire la suma de … lei.

În ceea ce priveşte Notificarea privind recalcularea consumului de energie electrică nr.înreg. …, instanţa va respinge ca nefondată cererea de anulare, acest act fiind o simplă comunicare realizată de pârâte, fără a avea niciun efect juridic.

În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, cum pârâtele au căzut în pretenţii, fiind culpabile de desfăşurarea prezentei proceduri judiciare, instanţa le va obliga la plata către reclamantă a cheltuielilor judiciare în cuantum de 2.343,84 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariul pentru expert şi onorariul avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

  Admite în parte acţiunea formulată şi completată de reclamanta AA cu sediul procedural ales în municipiul Piatra Neamţ – la av. DD, str. …. în contradictoriu cu pârâtele BB cu sediul procedural ales în municipiul Bacău, str. Ştefan cel Mare nr. 22, judeţul Bacău şi …., cu sediul în municipiul Târgu-Mureş, …..

Dispune anularea Notei de constatare nr. …, a Procesului-verbal de analiză a abaterilor seria …. şi a Procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor seria …

Constată inexistenţa dreptului de creanţă al pârâtei …. pentru suma de … lei, reprezentând recalcularea energiei electrice, potrivit facturii fiscale seria MS EON nr. ….

Dispune anularea în parte a facturii fiscale seria MS EON nr. …, cu privire la suma de …. lei.

Respinge ca nefondată cererea privind anularea Notificării privind recalcularea consumului de energie electrică nr. înreg. …..

Obligă pârâtele să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de … lei.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra-Neamţ.

Pronunţată la data de 22 ianuarie 2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.

Domenii speta

Spete similare