Ultrajul

Cod ECLI

DOSAR NR. /284/2017

Cod operator date cu caracter personal 8184

ROMANIA

 JUDECATORIA RĂCARI – JUDETUL DAMBOVITA

SENTINŢA PENALĂ NR  656

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE de  la 08.12.2017

INSTANŢA COMPUSĂ DIN:

PREŞEDINTE: XXX

 GREFIER: XXX

Ministerul Public fiind reprezentat  de procuror XXX din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari

Pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpatul D.G. cu domiciliul în comuna T., sat T., judeţul D., aflat în prezent în stare de arest în P. M, trimis în judecată prin rechizitoriul dat în dosarul nr. 1193/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari pentru săvârşirea faptelor prev. şi ped. de art. 257 alin.1 şi 4 C.P, art. 253 alin. 1 CP şi  art. 371 Cod penal .

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică de la 07.12.2017 şi consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte din prezenta sentinţă penală, când instanţa având nevoie de timp pentru a studia actele şi lucrările  dosarului, în vederea  deliberării, a amânat pronunţarea la această dată.

INSTANTA

Deliberând asupra prezentei cauze penale, constată că:

Prin rechizitoriul din data de 16.08.2017, întocmit în dosarul nr. 1193/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D.G, zis „P”, fiul lui M. şi al I., născut la data de în com. T., jud. D,  domiciliat în comuna T., sat T., jud. D, cetăţenie: română, studii: 2 clase,  necăsătorit,  stagiul militar satisfăcut, fără ocupaţie, recidivist, pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4, a unei infracţiuni de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 şi a unei infracţiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 şi art.  41 alin. 1 Cod penal.

În fapt s-a reţinut că:

În data de 29.07.2017, în jurul orei 04:20, agentul şef adjunct de poliţie S.I.G din cadrul Postului de poliţie T., aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a fost apelat de ofiţerul de serviciu de la Poliţia Oraşului R. care i-a comunicat să meargă repede la staţia PECO TSV din localitatea T., jud. Dâmboviţa, unde avea loc un scandal.

Colegul acestuia, agent şef principal de poliţie D G,  aflat de asemeni în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a hotărât să meargă şi el împreună cu agentul S I, fiind vorba de un scandal unde era nevoie de intervenţia a cel puţin doi poliţişti.

Persoana vătămată S I G a condus autospeciala MAI cu nr. 41637, inscripţionată cu  însemnele poliţiei şi având girofar pornit. Colegul său, D G, ocupa locul din dreapta faţă a autospecialei MAI. Aceştia au ajuns în dreptul staţiei PECO TSV, au intrat chiar în incinta staţiei (platoul din faţa staţiei) şi au oprit maşina în dreptul intrării. Cu acest prilej l-au văzut pe inculpatul D G care se afla la o masă cu o sticlă mare de băuturi alcoolice (bere) în faţă şi de undeva din spatele echipajului de poliţie a venit fratele acestuia, Dănilă Constantin.

Cei doi îşi adresau reciproc injurii, cuvinte jignitoare, chiar au încercat să se lovească. O perioadă de timp poliţiştii au încercat să-i calmeze pentru a aplana starea conflictuală. Datorită stării avansate de ebrietate în care se găseau cei doi fraţi, nu au reuşit însă acest lucru. Atunci persoana vătămată D G a sunat la ofiţerul de serviciu de la Poliţia Oraşului R pentru a trimite o altă echipă în ajutor. La faţa locului a sosit şi un agent de la firma de pază F O, alertat prin butonul de panică de către angajaţii benzinăriei TSV T.  De la Poliţia oraşului Răcari au venit în sprijinul celor doi poliţişti, martorul A Ol– lucrător de poliţie şi un jandarm din cadrul IJJ D.

După sosirea echipei de întăriri,  poliţiştii au încercat să îl conducă pe inculpatul D G la autospeciala MAI pentru a-l duce la sediul Postului de Poliţie T. În momentul în care poliţiştii se  aflau cu acesta în dreptul portierei din spate a MAI, inculpatul D G şi-a amintit că mai are sticla de bere neterminată pe masă, motiv pentru care a solicitat să-i fie adusă. Fratele inculpatului, numitul D C,  i-a adus sticla de bere.

Persoana vătămată D G i-a spus inculpatului că nu are voie să se urce cu sticla de alcool în maşina M. În acel moment, inculpatul D G s-a enervat, a agitat sticla cu bere, a comprimat-o între mâini pentru a o sparge şi în mod intenţionat a stropit cu alcool poliţiştii.

Poliţiştii prezenţi la faţa locului au încercat apoi să îl imobilizeze pe inculpat şi să-l încătuşeze. Înainte de a reuşi să-i pună cătuşele, inculpatul,  din poziţia ghemuit în care se afla, a încercat să se bage sub maşina de poliţie. Poliţiştii l-au prins de picioare, au început să-l tragă pentru a-l scoate de sub maşină, moment în care inculpatul s-a prins de cablajele existente sub autospeciala MAI şi a smuls un cablu al autospecialei.

A urmat încătuşarea inculpatului, după care persoanele vătămate S I G şi D G precum şi martorul A O au încercat să-l urce prin împingere pe bancheta din spate a autospecialei.

Atunci când inculpatul se afla cu partea superioară a corpului în autospeciala MAI, având picioarele libere, acesta a lovit în mod intenţionat persoanele vătămate, S I G şi D G la nivelul membrelor inferioare.  Văzând că nu mai poate fi împins în interiorul autospecialei datorită poziţiei corporale a inculpatului, persoana vătămată S I G a mers pe cealaltă parte a autospecialei şi l-a tras, reuşind să-l introducă cu totul în maşină.

Persoana vătămată S I G a rămas lângă inculpat pe bancheta din spate a autospecialei, iar colegul său, persoana vătămată D G s-a suit la volan, conducând echipajul de poliţie. După ce autospeciala poliţiei s-a pus în mişcare, inculpatul D G a început să lovească cu piciorul în portiera dreapta spate a autospecialei şi în geamul acesteia, încercând să îl spargă. Din fericire acesta nu era încălţat astfel că nu a reuşit, iar ulterior persoana vătămată S I G a intervenit pentru a-i modifica poziţia acestuia şi a nu mai încerca să spargă geamul.

În timpul în care persoana vătămată S I G a intervenit pentru a nu mai lovi geamul, inculpatul l-a lovit cu coatele, umerii şi capul. Acesta a fost şi momentul în care inculpatul a început să le adreseze celor doi poliţişti ameninţări, în sensul că i-a spus persoanei vătămate D G că „îi va sparge chelia”, că îi va bate, că îi va omorî.

Şi în sediul Postului de Poliţie T inculpatul a avut un comportament violent, a adresat injurii poliţiştilor, spunându-i poliţistului A O „ţigan împuţit”. Persoanei vătămate S I G i-a spus că „va păţi ce a păţit poliţistul acela din gară” făcând aluzie la cazul mediatizat privind uciderea unui poliţist în localitatea B, S. De asemeni, inculpatul i-a spus de vreo două ori că ştie unde locuieşte persoana vătămată, dându-i de înţeles că nu numai el trebuie să se teamă de inculpat, dar şi membrii familiei sale.

Inculpatul a creat în acest fel o stare de teamă celor doi poliţişti-persoane vătămate, fiind cunoscut de mult timp ca o persoană violentă care nu are nimic de pierdut – nu are familie sau alte obligaţii.  De asemeni, persoanele vătămate cunoşteau că inculpatul a mai fost condamnat pentru ultraj asupra unui coleg tot de la Postul de Poliţie T.

Este de menţionat faptul că pe tot parcursul derulării incidentului, persoanele vătămate s-au aflat în uniformă de poliţist, iar autospeciala MAI era inscripŢionată cu însemnele poliţiei şi avea girofar în funcţiune.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu; declaraţii persoane vătămate; declaraţii martori; proces-verbal de vizualizare înregistrări video/ ascultare înregistrări audio;proces-verbal de ridicare imagini camere de monitorizare; proces verbal ridicare înregistrare audio; proces-verbal de examinare autospeciala MAI; plan de acţiune nr. 756289 din 28.07.2017; registru apeluri sesizate prin 112; raport folosire forţă şi a mijloacelor din dotare; proces-verbal de conducere la sediul poliţiei, fişă intervenţie la eveniment; graficul cu serviciile lucrătorilor din cadrul Secţiei 12 Poliţie Rurală T; rapoarte lucrători de poliţie; adresa I.P.J. D – Serviciul Logistic nr. 124628/01.08.2017  + deviz  piese şi manoperă;

În drept se apreciază că faptele inculpatului D G, care în data de 29.07.2017, în jurul orelor 05.00 – 05.30, în incinta Staţiei PECO TSV din comuna T, după ce a provocat un scandal, proferând injurii şi ţipând, la sosirea lucrătorilor de poliţie D G şi S I, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu i-a lovit pe aceştia cu picioarele şi le-a adresat ameninţări cu moartea şi acte de violenţă, proferând totodată la adresa acestora cuvinte injurioase aducând atingere gravă demnităţii acestora, cu ocazia încercării de imobilizare  a acestuia, trăgând şi rupând prin smulgere o conductă absorbţie vapori carburant a autoturismului din dotarea organelor de poliţie Dacia Duster cu nr. de înregistrare întrunesc elementele constitutive a două  infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4, a unei infracţiuni de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 şi a unei infracţiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Date referitore la urmărirea penală:

Prin ordonanţa nr. 1193/P/2017 din data de 29.07.2017 a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj ( cu privire la cei doi lucrători de poliţie), a unei infracţiuni de distrugere şi a unei infracţiuni de tulburare a ordinii şi liniştii publice, fapte prev. de art. 257 alin. 1 şi 4, art. 253 alin. 1, art. 371 C.pen.  cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 Cod penal.

Prin ordonanţa  nr.  1193/P/2017 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Răcari din data de  29.07.2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale împotriva suspectului D G pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, o infracţiune de distrugere şi o infracţiune de tulburare a ordinii şi liniştii publice, fapte prev. de art. 257 alin. 1 şi 4, art. 253 alin. 1, art. 371 C. pen.  cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 şi art.  41 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa din data 30.07.2017 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului D G pentru săvârşirea a două infracţiuni de ultraj, a unei infracţiuni de distrugere şi a unei infracţiuni de tulburare a ordinii şi liniştii publice, fapte prev. de art. 257 alin. 1 şi 4, art. 253 alin. 1, art. 371 C. pen. cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 şi art.  41 alin. 1 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 29.07.2017 s-a luat masura retinerii inculpatului Dănilă Gabriel pentru o durată de 24 de ore, începând de la data de 29.07.2017, ora  18.30, până la data de 30.07.2017, ora 18.30.

La data de  30.07.2017, prin Încheierea nr. 3 a Judecătoriei Răcari ( dosar nr  2985/284/2017) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D G  pe o perioadă de 30 de zile, de  la data de 30.07.2017  până la data de 28.08.2017, inclusiv ( Mandat de arestare preventivă nr. 4/30.07.2017).

Cu privire la inculpat se arată că a avut o atitudine procesuală necorespunzătoare şi a săvârşit faptele în stare de recidivă în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni înschisoare, hotărâtă prin S.p. 274/10.10.2013 a Judecătoriei Răcari, definitivă prin dec. pen. 126/25.02.2014 a Curţii de Apel Ploieşti.

Cu privire la latura civilă se arată că I.P.J. D – Serviciul Logistic prin adresa nr. 124628/01.08.2017 a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 521,70 lei, iar persoanele vătămate S I G şi D G  nu s-au constituit părţi civile.

Cauza a fost înregistrată la Judecătoria Răcari sub nr. 3232/284/2017 din data de 18.08.2017.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor legale incidente, instanţa reţine următoarele:

Având în vedere că pe parcursul desfăşurǎrii procedurii de camerǎ preliminarǎ nu au fost invocate excepţii cu privire la legalitatea administrǎrii probelor, cǎ în cursul judecǎţii nu au fost contestate probele şi nici nu s-a propus administrarea unor noi probe, iar inculpatul D G a recunoscut sǎvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecatǎ, instanţa urmează a reţine aceeaşi situaţie de fapt precum cea indicatǎ în actul de sesizare.

Astfel, instanţa reţine că în data de 29.07.2017, în jurul orelor 04,20, între inculpatul D G şi fratele acestuia D C a avut loc un scandal în timp ce se aflau în incinta staţiei peco din T şi consumau băuturi alcoolice, conflict ce a necesitat intervenţia organelor de poliţie. Astfel, la faţa locului s-au deplasat agenţii de poliţie S I şi D G din cadrul Postului de Poliţie T. Persoana vătămată S I a condus autospeciala MAI cu nr. 41637, inscripţionată cu  însemnele poliţiei şi având girofar pornit, iar colegul său, D G, ocupa locul din dreapta faţă a autospecialei MAI. Ajungând în dreptul staţiei PECO TSV, cei doi agenţi de poliţie au intrat în incinta staţiei (platoul din faţa staţiei) şi au oprit maşina în dreptul intrării. Cu acest prilej l-au văzut pe inculpatul D G care se afla la o masă cu o sticlă mare de băuturi alcoolice (bere) în faţă şi de undeva din spatele echipajului de poliţie a venit fratele acestuia, D C.

Cei doi îşi adresau reciproc injurii, cuvinte jignitoare, chiar au încercat să se lovească. Întrucât nu au reuşit să aplaneze starea conflictuală, persoana vătămată D G a sunat ofiţerul de serviciu de la Poliţia Oraşului R pentru a trimite o altă echipă în ajutor. La faţa locului a sosit şi un agent de la firma de pază Force One, alertat prin butonul de panică de către angajaţii benzinăriei TSV T, martorul A O – lucrător de poliţie şi un jandarm din cadrul IJJ D.

După sosirea echipei de întăriri,  poliţiştii au încercat să îl conducă pe inculpatul D G la autospeciala MAI pentru a-l duce la sediul Postului de Poliţie T. Întrucât agenţii de poliţie i-au intrezis inculpatului să se urce cu sticla de alcool în maşină, acesta din urmă s-a enervat, a agitat sticla cu bere, a comprimat-o între mâini pentru a o sparge şi în mod intenţionat a stropit cu alcool poliţiştii.

Poliţiştii prezenţi la faţa locului au încercat apoi să îl imobilizeze pe inculpat şi să-l încătuşeze. Înainte de a reuşi să-i pună cătuşele, inculpatul,  din poziţia ghemuit în care se afla, a încercat să se bage sub maşina de poliţie. Poliţiştii l-au prins de picioare spre a-l trage de sub maşină, moment în care inculpatul s-a prins de cablajele existente sub autospeciala MAI şi a smuls un cablu al acesteia.

A urmat încătuşarea inculpatului, după care persoanele vătămate S I G şi D G precum şi martorul A O au încercat să-l urce prin împingere pe bancheta din spate a autospecialei.

În încercarea de a se opune imobilizării, inculpatul a lovit cu picioarele în mod intenţionat persoanele vătămate, S I şi D G, la nivelul membrelor inferioare.  Reuşind să-l introducă în autospeciala de poliţie, inculpatul s-a manifestat violent în continuare, lovind cu piciorul în portiera dreapta spate a autospecialei şi în geamul acesteia, încercând să îl spargă. În aceste împrejurări inculpatul a adresat celor doi poliţişti ameninţări, în sensul că i-a spus persoanei vătămate D G că „îi va sparge chelia”, că îi va bate, că îi va omorî.

Şi în sediul Postului de Poliţie T inculpatul a avut un comportament violent, a adresat injurii poliţiştilor, spunându-i poliţistului A O „ţigan împuţit”. Persoanei vătămate Slăvilă Iulian i-a spus că „va păţi ce a păţit poliţistul acela din gară” făcând aluzie la cazul mediatizat privind uciderea unui poliţist în localitatea B, S. De asemenea, inculpatul i-a spus de vreo două ori că ştie unde locuieşte persoana vătămată, dându-i de înţeles că nu numai el trebuie să se teamă de inculpat, dar şi membrii familiei sale.

Inculpatul a creat în acest fel o stare de teamă celor doi poliţişti-persoane vătămate, având în vedere şi faptul că acesta a mai fost condamnat pentru ultraj.

Din probele administrate în cauză rezultă că pe tot parcursul derulării incidentului, persoanele vătămate s-au aflat în uniformă de poliţist, iar autospeciala MAI era inscripŢionată cu însemnele poliţiei şi avea girofar în funcţiune. Cei doi agenţi de poliţie au intervenit la faţa locului în urma unei sesizări, desfăşurându-şi atribuţiile de serviciu cu respectarea cadrului legal.

Situaţia de fapt anterior menţionată rezultă din declaraţiile persoanelor vătămate ( agenţii de poliţie), care se coroborează cu declaraţiile martorilor A O, I G, M F, R M, G M, cu declaraţia de recunoaştere a faptelor dată de inculpat în cursul judecăţii,  procesul-verbal de vizualizare înregistrări video/ ascultare înregistrări audio, procesul-verbal de ridicare imagini camere de monitorizare, procesul verbal ridicare înregistrare audio, procesul verbal de examinare autospeciala MAI, planul de acţiune nr. 756289 din 28.07.2017, registrul apeluri sesizate prin 112, raportul folosire forţă şi a mijloacelor din dotare, procesul-verbal de conducere la sediul poliţiei, fişa de intervenţie la eveniment, graficul cu serviciile lucrătorilor din cadrul Secţiei 12 Poliţie Rurală T, rapoartele lucrătorilor de poliţie, adresa I.P.J. D – Serviciul Logistic nr. 124628/01.08.2017  + deviz  piese şi manoperă;

Fiind audiat în cauză, în faza de urmărire penală inculpatul a negat săvârşirea faptelor, însă în cursul cercetării judecătoreşti inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestuia şi a solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii prevăzute de dispoziţiile prevăzute de art. 375 şi urm. C.p.p, numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere admisă de instanţa de judecată.

Astfel, cu privire la manifestarea de voinţă a inculpatului în sensul judecării cauzei potrivit procedurii speciale, instanţa reţine că unul dintre principiile care stau la baza procedurii penale, astfel cum este statuat în cuprinsul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului îl constituie dreptul la judecarea în mod echitabil şi într-un termen rezonabil al cauzei, iar conform art. 3, lit. d din Convenţia europeană, referitor la drepturile persoanelor acuzate, se prevede că acestea pot: „să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării”.

În atare situaţie, în prezenţa declaraţiei de recunoaştere a învinuirii, de însuşire a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a solicitării de a fi judecat doar pe baza acestora, fără administrare de probatorii noi, ori de readministrare în mod nemijlocit de către instanţa de judecată a probatoriului din cursul urmăririi penale, inculpatul nu va putea reclama ulterior vătămarea drepturilor la un proces echitabil sau încălcarea dreptului la apărare (Cauza Brandstetter contra Austriei – hotărârea CEDO din 28 august 1991).

În continuare, instanţa va analiza încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul prin prisma cererii formulate de apărătorul de oficiu al acestuia. În analiza încadrării juridice a faptelor de ultraj, instanţa se va raporta la acuzaţia formulată de Ministerul Public în cuprinsul actului de sesizare a instanţei. În acest sens, instanţa observă că Ministerul Public a reţinut că la data de 29.07.2017, inculpatul D G a lovit doi lucrători de poliţie cu picioarele şi le-a adresat ameninţări cu moartea şi acte de violenţă.

Astfel, întrucât acţiunile de ameninţare, ce au constituit obiectul acuzaţiei formulate împotriva inculpatului, au avut în conţinut referiri la acte de violenţă, precedate în acelaşi context de acţiunile de lovire, instanţa consideră că infracţiunea de ameninţare a fost absorbită în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, tratamentul sancţionator fiind stabilit prin raportare la cea mai gravă infracţiune ce intră în componenţa ultrajului.

În baza art. 386 C.proc.pen., va schimba încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din două infracţiuni de ultraj, prevăzută de art. 257 alin.1 şi 4 C.pen. cu aplicarea art. 38 cod penal în două infracţiuni de ultraj, prevăzută de art. 257 alin. 1 şi 4 C.pen. raportat la art. 193 alin. 1 cod penal cu aplicarea art. 38 cod penal.

În cauză sunt îndeplinite exigenţele prevăzute de norma de incriminare atât pentru subiectul pasiv principal (instituţia ce exercită puterea de stat – Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa – Poliţia comunei T) cât şi pentru subiectul pasiv secundar al infracţiunii de ultraj (funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat – persoanele vătămate S I şi D G - lucrători de poliţie care la momentul la care au fost loviţi se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu).

Inculpatul a săvârşit infracţiunile de ultraj cu forma şi modalitatea de vinovăţie a intenţiei directe, întrucât acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea faptelor, creând o stare de pericol pentru autoritatea instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea cei doi funcţionari, şi aducând totodată atingere integrităţii corporale a acestora.

Având în vedere argumentele mai sus menţionate referitoare la subiectul pasiv secundar al infracţiunii (agent de poliţie aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu), în cauză se va reţine varianta agravată a infracţiunii de ultraj prevăzută la alin. 4 al art. 257 din Codul penal.

Cu privire la infracţiunea de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 cod penal constând în ruperea, prin smulgere a unei conducte absorbţie vapori carburant a autoturismului din dotarea organelor de poliţie Dacia Duster cu nr. de înregistrare MAI 41637, reţine instanţa că a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, întrucât inculpatul, în încercarea de a se opune imobilizării şi a a-şi asigura scăparea a prevăzut rezultatul acţiunii sale şi a acceptat posibilitatea producerii acestuia. Prin urmare, instanţa va înlătura apărarea formulată de avocatul din oficiu al inculpatului cu ocazia dezbaterilor fondului cauzei în sensul că infracţiunea de distrugere nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege.

În privinţa infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 cod penal instanţa reţine că a fost săvârşită cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, justificate prin prevederea de către inculpat a rezultatului acţiunilor sale, respectiv provocarea unei stări de temere în rândul persoanelor prezente pe domeniul public, şi acceptarea posibilităţii producerii acestuia.

Analizând apărarea formulată de avocatul desemnat din oficiu pentru inculpat, cu privire la această infracţiune, în sensul neîndeplinirii elementelor constitutive, motivat de faptul că acţiunile inculpatului nu au provocat temere în rândul celor prezenţi la faţa locului, scandalul având loc între acesta şi fratele său, instanţa face trimitere la decizia ICCJ nr. 9/2016 care a stabilit că "În aplicarea dispoziţiilor art. 371 din Codul penal, în cazul infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice, pentru existenţa infracţiunii, violenţele, ameninţările sau atingerile grave aduse demnităţii nu trebuie să fie comise împotriva mai multor persoane, fiind suficient ca violenţele, ameninţările ori atingerile grave aduse demnităţii, care tulbură ordinea şi liniştea publică, să fie săvârşite, în public, împotriva unei persoane”.

În drept, reţine instanţa că faptele inculpatului D G, care în data de 29.07.2017, în jurul orelor 05.00 – 05.30, în incinta Staţiei PECO TSV din comuna T, după ce a provocat un scandal, proferând injurii şi ţipând, la sosirea lucrătorilor de poliţie D G şi S I, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu i-a lovit pe aceştia cu picioarele şi le-a adresat ameninţări cu moartea şi acte de violenţă, proferând totodată la adresa acestora cuvinte injurioase aducând atingere gravă demnităţii acestora, cu ocazia încercării de imobilizare  a acestuia, trăgând şi rupând prin smulgere o conductă absorbţie vapori carburant a autoturismului din dotarea organelor de poliţie Dacia Duster cu nr. de înregistrare MAI 41637, întrunesc elementele constitutive a două  infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 raportat la art. 193 alin. 1 cod penal, a unei infracţiuni de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 şi a unei infracţiuni de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal.

Având în vedere că inculpatul a săvârşit faptele pentru care este judecat în stare de recidivă postexecutorie, în raport de condamnarea la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni înschisoare, hotărâtă prin S.p. 274/10.10.2013 a Judecătoriei Răcari, definitivă prin dec. pen. 126/25.02.2014 a Curţii de Apel Ploieşti, instanţa va reţine la încadrarea juridică a faptelor şi dispoziţiile art. 41 cod penal.

Faţă de toate cele reţinute anterior, instanţa consideră că probele administrate în cauză sunt apte să răstoarne prezumţia de nevinovăţie de care se bucură inculpatul şi să conducă dincolo de orice dubiu la concluzia că acesta a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată şi există suficiente elemente pentru stabilirea unei pedepse.

La individualizarea pedepsei, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 C.pen., respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege pentru fiecare infracţiune pentru care a fost trimis în judecată, reduse cu 1/3, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin.10 C.proc.pen, împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite – inculpatul în încercarea de a se sustrage imobilizării şi a-şi asigura scăparea a lovit doi agenţi de poliţie cu picioarele în zona membrelor inferioare, le-a adresat injurii şi ameninţări, într-un loc public şi în prezenţa mai multor persoane, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a acţionat, în sensul cǎ a tulburat liniştea şi ordinea publicǎ prin acţiunile sale violente, provocând o stare de temere şi de indignare în rândul persoanelor care au fost prezente la locul faptei, în încercarea de a se sustrage imobilizării a provocat distrugeri autoturismului de poliţie, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii- persoanele vătămate nu au necesitat zile de îngrijiri medicale, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului – inculpatul este recidivist, a mai fost condamnat anterior pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal – inculpatul a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, iniţial de negare şi ulterior de recunoaştere a faptei pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială- inculpatul este în vârstă de 43 ani, studii – 2 clase,  fără loc de muncă sau ocupaţie stabilă, nu este căsătorit, mama sa  o situaţie medicală precară.

În favoarea inculpatului D G, instanţa nu va reţine niciuna dintre circumstanţele atenuante prevăzute de codul penal, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Infracţiunea de ultraj este cea mai importantă infracţiune din capitolul din codul penal dedicat infracţiunilor contra autorităţii date fiind valorile sociale ocrotite prin intermediul său dar şi frecvenţa cu care este săvârşită această infracţiune. Legiuitorul a înţeles să protejeze prin intermediul incriminării ultrajului atât autoritatea cât şi integritatea fizică, sănătatea şi viaţa persoanei. Infracţiunea din prezenta cauză este cu atât mai gravă cu cât subiectul pasiv secundar este un agent de poliţie aflat în exercitarea atribuţiilor de poliţie, legiuitorul român înţelegând să sancţioneze mai aspru infracţiunea de ultraj în acest caz. Astfel, instanţa consideră că fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social considerabil, pentru care se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea.

În raport de elementele de individualizare menţionate, ţinând cont de gravitatea faptelor săvârşite, de persoana inculpatului, de atitudinea procesuală a acestuia, instanţa îl va condamna pe inculpatul D G la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal – persoană vătămată S I şi la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal – persoană vătămată D G.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, de împrejurările cauzei şi de persoana inculpatului, văzând că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infracţiuni de ultraj, instanţa, în baza art. 67 alin. 1 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa complementară a  interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o durată de 3 (trei) ani.

Pentru aceleaşi motive, în baza art. 65 alin. 1 şi 3 C.pen. instanţa va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a  interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin.1 lit. a, b C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe durata pedepsei principale.

În baza 253 cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală va condamna pe inculpatul D G la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere.

În baza 371 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală va condamna pe inculpatul D G la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Constatând că cele patru infracţiuni au fost săvârşite în concurs, va contopi atât pedepsele principale aplicate, cât şi pedepsele complementare şi accesorii, astfel:

În temeiul art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal contopeşte pedepsele anterior menţionate, constată că cea mai grea este aceea de 2 (doi) ani închisoare la care adaugă 1/3 din totalul celorlalte şi stabileşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, pedeapsă pe care inculpatul o va executa în penitenciar conform art. 60 Cod penal.

În temeiul art 45 alin. 3 lit a Cod penal, pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 Cod penal.

În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la alin. 1 şi alin. 3 lit. a Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În ceea ce priveşte individualizarea modalităţii de executare, instanţa consideră că pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului nu poate fi executată decât în regim de detenţie.

Cu privire la măsurile preventive, instanţa constată că prin ordonanţa din data de 29.07.2017 s-a luat măsura reţinerii inculpatului D.G pentru o durată de 24 de ore, începând de la data de 29.07.2017, ora  18.30, până la data de 30.07.2017, ora 18.30.

La data de  30.07.2017, prin Încheierea nr. 3 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Răcari ( dosar nr  2985/284/2017) s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului D G pe o perioadă de 30 de zile, de  la data de 30.07.2017  până la data de 28.08.2017, inclusiv ( Mandat de arestare preventivă nr. 4/30.07.2017).

Prin încheierile judecătorului de cameră preliminară şi prin încheierea instanţei de judecată s-a menţinut succesiv starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 399 alin.1 C.proc.pen., având în vedere că în cauză există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunile de care este acuzat, că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică, această fiind necesară pentru a preveni săvârşirea de către inculpat a altor infracţiuni şi pentru buna desfăşurare a procesului penal şi proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, instanţa va menţine arestarea preventivă a inculpatului D G, arestat in baza MAP nr. 4/UP/30.07.2017 emis de Judecătoria Răcari.

În baza art. 72 alin. 1 C.pen. instanţa va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi a arestării preventive, de la data de 29.07.2017 la zi.

 În baza art. 3, art. 5 alin. 5, art. 7 alin. 1 şi 2, art. 10 din Legea 76/2008 şi pct. 23 din Anexa la Legea 76/2008 va dispune prelevarea de la inculpatul Dănilă Gabriel de probe biologice – care vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului lui genetic.

Măsura dispusă va fi adusă la cunoştinţa inculpatului, conform art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008. Prelevarea se va realiza în strictă conformitate cu dispoziţiile Legii 76/2008, iar probele biologice astfel recoltate şi datele din Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea 76/2008.

Cu privire la latura civilă, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. şi art. 25 alin.1 C.proc.pen., instanţa va lua act că persoanele vătămate S I şi D G nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.

Prin adresa nr. 124628/01.08.2017  I.P.J. Dâmboviţa – Serviciul Logistic a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 521,70 lei, reprezentând contravaloarea reparaţiei autospecialei de poliţie. În susţinerea cererii sale partea civilă a depus la dosarul cauzei documente justificative, respectiv factura fiscală nr. 137471/31.07.2017.

Instanţa reţine că pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a inculpatului se impune îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art. 25 C.proc.pen. cu referire la 1357 C.civ.:  - săvârşirea unei fapte ilicite; - fapta să fi produs un prejudiciu;- existenţa unei legături de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu; prejudiciul să nu fi fost reparat.

În speţă, fapta ilicită există (săvârşirea infracţiunii de distrugere) şi este săvârşită cu vinovăţie, astfel cum s-a stabilit prin prezenta sentinţă, între fapta ilicită şi prejudiciu existând legătură de cauzalitate. În ceea ce priveşte prejudiciul, reţine instanţa că inculpatul a recunoscut pretenţiile părţii civile şi a fost de acord să le achite.

Prin urmare, în baza art. 19 şi 25 din Codul Penal, raportat la art. 397 alin. 1 din Codul de Procedură Penală va admite acţiunea civilă alăturată celei penale formulată de IPJ Dâmboviţa şi va obliga inculpatul la plata sumei de 521,70 lei.

Potrivit dispoziţiilor art. 274 alin 1 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului va rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei, conform art. 408 şi următoarele Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul art. 386 cod proc. penală schimbă încadrarea juridică a faptelor din două infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 cod penal, o infracţiune de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 cod penal şi o infracţiune de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 şi 2 cod penal în două infracţiuni de ultraj, prev. de art. 257 alin. 1 şi 4 cod penal raportat la art. 193 alin. 1 cod penal, o infracţiune de distrugere, prev. de art. 253 alin. 1 cod penal şi o infracţiune de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 cod penal şi art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal.

În baza art. 257 alin. 1 şi 4 cod penal raportat la art. 193 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală:

Condamnă pe inculpatul D G,  fiul lui M şi I născut la data de în T, judeţul D, domiciliat în comuna T, sat T,  judeţul D, aflat în stare de recidivă:

-la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă din data de 29.07.2017, persoană vătămată lucrător de poliţie S I.

În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal: 

Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod Penal:

Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 257 alin. 1 şi 4 cod penal raportat la art. 193 alin. 1 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală:

Condamnă pe inculpatul D G,  fiul lui M şi I, născut la data de în T, judeţul Dâmboviţa, domiciliat în comuna T, sat T,  judeţul D, aflat în stare de recidivă:

-la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj, faptă din data de 29.07.2017, persoană vătămată lucrător de poliţie D G.

În baza art. 67 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod Penal: 

Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod Penal:

Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi exercitarea dreptului de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În baza 253 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală:

Condamnă pe inculpatul D G,  fiul lui M şi I, născut la data de  în T, judeţul D domiciliat în comuna T , sat T,  judeţul Dâmboviţa, aflat în stare de recidivă:

-la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă din data de 29.07.2017

În baza 371 cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 1 şi art. 43 alin. 5 cod penal, cu referire la art. 396 alin. 1 şi 2, art. 375 alin. 1 şi 2 şi art. 396 alin. 10 Cod de Procedură Penală:

Condamnă pe inculpatul D G,  fiul lui M şi I, născut la data de  în T, judeţul D, domiciliat în comuna T, sat T  judeţul Dâmboviţa, aflat în stare de recidivă:

-la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, faptă din data de 29.07.2017

În temeiul art. 38 alin. 1 Cod penal, art. 39 alin. 1 lit. b Cod penal:

Contopeşte pedepsele anterior menţionate, constată că cea mai grea este aceea de 2 (doi) ani închisoare la care adaugă 1/3 din totalul celorlalte şi stabileşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare , pedeapsă pe care inculpatul o va executa în penitenciar conform art. 60 Cod penal.

În temeiul art 45 alin. 3 lit a Cod penal,  pe lângă pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul va executa şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b Cod penal  (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte  funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o durată de 3 ani, în condiţiile art. 68 Cod penal.

În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la alin. 1 şi alin. 3 lit. a Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a şi b Cod penal, din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 72 Cod penal:

Deduce perioada reţinerii şi a arestului preventiv, de la data de 29.07.2017 la zi.

În temeiul art. 399 Cod procedură penală:

Menţine măsura preventivă a arestului preventiv luată faţă de inculpatul D G prin încheierea nr. 3/30.07.2017 a Judecătorie Răcari – dosar nr. 2985/284/2017.

În baza art. 3, art. 5 alin. 5, art. 7 alin. 1 şi 2, art. 10 din Legea 76/2008 şi pct. 23 din Anexa la Legea 76/2008:

Dispune prelevarea de la inculpatul D G de probe biologice – care vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului lui genetic.

Măsura dispusă va fi adusă la cunoştinţa inculpatului, conform art. 5 alin. 5 din Legea 76/2008.

Prelevarea se va realiza în strictă conformitate cu dispoziţiile Legii 76/2008, iar probele biologice astfel recoltate şi datele din Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare nu pot fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de Legea 76/2008.

În baza art. 19 şi 25 din Noul Cod Penal, raportat la art. 397 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală:

Admite acţiunea civilă alăturată celei penale formulată de IPJ Dâmboviţa şi obligă inculpatul la plata sumei de 521,70 lei reprezentând contravaloarea reparaţiei autospecialei de poliţie.

Ia act că persoanele vătămate S I şi D G nu s-au constituit părţi civile.

În baza art. 274 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Penală:

Obligă pe inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului, S I, în cuantum de 260 de lei, conform delegaţiei pentru asistenţă judiciară obligatorie seria DB nr. 5991/2017, rămâne în sarcina statului şi se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 408 şi următoarele din Noul Cod de Procedură Penală:

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 08.12.2017.

PREŞEDINTE

GREFIER

Red RR/ tehnored.

Ex 4/08.01.2018

Domenii speta

Spete similare