Plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc – obligarea creditorului de a emite încheierea de încetare a executării silite pe fondul achitării integrale a debitului; lipsa de obiect în raport de faptul că executarea silită a încetate; netemeini

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 12.07.2019 sub nr. …./299/2019, petenta A în contradictoriu cu creditorul B a solicitat instanțe ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la eliberarea încheierii de încetare a executării silite, iar în subsidiar, să dispună întoarcerea executării silite.

În motivare, a indicat că prin sentința civilă nr. .../19.03.2018 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. .../3/2017 a fost obligată la plata sumei de 1600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru valorificarea acestei creanțe creditorul s-a adresat B.E.J. fiind constituit dosarul de executare silită nr. 554/2018, iar la data de 16.11.2018. a fost înștiințată cu privire la declanșarea urmăririi debitului, precum și cu privire la încheierea de stabilire a cheltuielilor de judecată. Debitul a fost achitat prin ordinul de plată din data de 20.02.2019 pentru suma totală de 2037,90 lei compusă din 1600 lei cheltuieli de judecată și suma de 437,90 lei cu titlu de cheltuieli de executare. Deși debitul a fost achitat în integralitate, B.E.J. nu a comunicat încheierea de încetare a executării silite, ci, în mod abuziv, a emis la data de 09.04.2019 o nouă adresă de înființare a popririi precum și o nouă încheiere de stabilite a cheltuielilor de executare pentru suma de 1600 lei compusă integral din onorariu de avocat pentru faza de executare silită.  A specificat că onorariul avocațial este exagerat de mare și că întocmirea acestor noi acte de executare ulterior stingerii obligației de plată îmbracă un caracter vădit abuziv și nejustificat.

În continuare, a învederat faptul că s-a adresat executorului judecătoresc  pentru clarificarea pe cale necontencioasă a acestei situații, însă la data de 03.07.2019 i s-a comunicat prin poștă electronică refuzul de eliberare a încheierii de încetare a executării silite. A precizat că la data de 26.02.2019, dată ulterioară achitării integrale a debitului, i s-a comunicat o adresă prin care i se solicitau informații privitoare la stadiul plății debitelor, a II-a încheiere de stabilite a cheltuielilor de executare silită fiind întocmită la data de 09.04.2019 și nu la data de 26.02.2019 cum a afirmat pârâta în adresa de răspuns.

Față de acestea, a reiterat solicitarea de a se contata faptul că la data emiterii celei de-a doua încheieri de stabilire a cheltuielilor de executare silită debitul datorat era achitat în integralitatea sași, pe cale de consecință, să dispună obligarea pârâtei la eliberarea încheierii de încetare a executării silite. În subsidiar, solicită cenzurarea onorariului de avocat pentru faza executării silite la un cuantum proporțional cu complexitatea și volumul de muncă depus de acesta.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 188/2000.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La solicitarea instanței, la data de 26.07.2019 a depus precizări prin care a specificat că cererea de întoarcere a executării silite se întemeiază pe dispozițiile art. 723 alin. 1 coroborate cu art. 724 alin. 1 C.proc.civ. În continuare, a specificat că obiectul cererii îl reprezintă plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc de a emite încheierea de încetare a executării silite pe fondul achitării integrale a debitului.

Ulterior, la solicitarea instanței de a preciza care este obiectul cererii de chemare în judecată, reclamanta a precizat, prin notele scrise depuse la data de 19.08.2019 că se află în imposibilitatea procedurală de a formula o contestație la executare.

Prin notele scrise din data de 0609.2019 a specificat că pentru capătul de cerere ce privește refuzul executorului judecătoresc de eliberare a încheierii de încetare a executării silite se judecă în contradictoriu cu creditorul B, iar în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect întoarcerea executării silite se judecă în contradictoriu cu creditorul B.

La data de 03.10.2019, intimatul B a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de petentă împotriva refuzului executorului judecătoresc.

Întrucât nu a fost clarificat dacă obiectul cererii îl reprezintă o plângere împotriva refuzului executorului judecătoresc sau o contestație la executare, a precizat că formulează apărări cu privire la ambele variante.

În cazul în care se formulează o contestație la executare, a indicat că invocă excepția tardivității formulării acesteia, având în vedere faptul că data formulării contestației este  05.07.2019, iar încheierea a fost emisă la data de 09.04.2019. De asemenea, a invocat excepția lipsei de obiect a cererii petentei de întoarcere a executării silite, întrucât petenta nu a făcut dovada că instanța de executare a dispus desființarea titlului executoriu sau a executării silite.

În ceea ce privește plângerea privind refuzul executorului judecătoresc, a precizat că executorul nu era competent să soluționeze pozitiv cererea petentei de reducere sau exonerare de la plata unor cheltuieli de executare, ci era chiar obligat să continue procedura până la recuperarea întregului debit, inclusiv a cheltuielilor de executare, cât timp petenta nu a obținut pe calea contestației la executare reducerea cheltuielilor de executare. A specificat că nu erau îndeplinite condițiile de încetare a executării silit, întrucât nu fusese recuperat tot debitul, sens în care a făcut trimitere la dispozițiile art. 703 și 630 C.proc.civ.

În drept, a indicat dispozițiile art. 670, art. 703, art. 715, art. 723 C.proc.civ.

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 17.10.2019 intimatul B.E.J C a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.

În motivare a arătat că, în esență, prin cererea de executare silită formulată de B acesta a solicitat deschiderea dosarului de executare întrucât debitoarea nu și-a executat de bunăvoie obligația de plată a sumei de 1600 lei. A precizat că la data a de 12.11.2018 au fost comunicate actele de executare silită în vederea recuperării creanței. Încheierea de stabilire a cheltuielilor suplimentare emisă la data de 26.02.2019 a fost comunicată la data de 28.02.2019.  prin adresa nr. 22657/25.06.2019 reclamanta solicita eliberarea încheierii de încetare a executării silite, la aproape 3 luni de la data comunicării încheierii suplimentare de cheltuieli.  La data de 03.07.2019 s-a emis adresă către reclamantă prin care i s-a răspuns motivat că nu s-a recuperat întreaga sumă, sens în care a făcut trimitere la dispozițiile art. 703 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ. A specificat că executorul judecătoresc nu este în măsură să cenzureze onorariul avocatului în faza de executare silită, iar reclamanta avea posibilitatea de a formula contestație la executare cu privire la acesta. A menționat că reclamanta urmărește eludarea dispoziției legale imperative, respectiv să acopere propria sa lipsă de diligență, sens în care a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă.

În continuare, intimata a învederat faptul că urmare a recuperării sumei de 1600 reprezentând cheltuieli de executare s-a emis și încheierea nr. 554/22.07.2019 prin care s-a dispus încetarea executării silite, deci acțiunea reclamantei a rămas și fără obiect.

În drept, a indicat dispozițiile art. 205, art. 703 alin. 1 pct. 1, art. 712 C.proc.civ.

Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri, apreciind că este admisibilă și duce la soluționarea cauzei, conform art. 258 alin. 1 raportat la art. 255 C.proc.civ.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt , prin cererea de executare silită înregistrată la B.E.J.  C sub nr. 554/2018 (fila 92) creditorul B a solicitat executarea silită  a reclamantei debitoare în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. .../19.03.2018  pronunțată de tribunalul București în dosarul nr. .../3/2017, în vederea recuperării sumei de 1600 lei reprezentând cheltuieli de judecată și recuperarea cheltuielilor de executare silită.

Executarea silită a fost încuviințată prin încheierea din data de 01.11.2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr. …./301/2018.

Prin încheierea din data de 12.11.2018 executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare silită la suma de 437,90 lei.

La data de 26.02.2019 executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli suplimentare de executare silită în cuantum de 1600 lei, reprezentând cheltuieli onorariu avocat.

La data de 22.07.2019 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite la cererea creditorului și eliberarea sumei de 1600 lei rezultată din executarea silită.

În ceea ce privește excepția lipsei de obiect a plângerii formulată de petentă, instanța o va califica în apărare de fond, având în vedere aspectele învederate în motivarea acesteia.

În drept, potrivit art. 56 alin. 1 și 2 din Legea 188/2000, „(1) Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. b) -i) se motivează, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a acestora, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului. (2) În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoștință de acest refuz la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul biroul executorului judecătoresc.”

De asemenea, potrivit art. 7 lit. b - i din Legea 188/2000: „Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii: b) notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare; c) comunicarea actelor de procedură; d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanţe; e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanţa judecătorească; f) constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă; g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă; h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz; i) orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui”.

Prin plângerea formulată petenta invocă, în esență, faptul că biroul executorului judecătoresc nu a eliberat și comunicat încheierea de încetare a executării silite și că a emis, în mod abuziv, o nouă adresă de înființare a popririi și o încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare silită.

Potrivit art. 703 alin. 1 C.proc.civ., executarea silită încetează dacă: 1. s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume datorate potrivit legii; 2. nu mai poate fi efectuată ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a unor astfel de bunuri; 3. creditorul a renunţat la executare; 4. a fost desfiinţat titlul executoriu; 5. a fost anulată executarea.

În cauză, petenta nu a făcut dovada faptului că ar fi intervenit vreuna dintre situațiile prevăzute de articolul enunțat mai sus. Instanța constată că la data de 26.02.2019 executorul judecătoresc a emis o încheiere de stabilire a cheltuielilor suplimentare de executare silită în cuantum de 1600 lei, reprezentând cheltuieli onorariu avocat. Or, cât timp această sumă nu era recuperată la data de 25.06.2019, executorul judecătoresc nu ar fi avut temei pentru a emite încheierea de încetare a executării silită.

Mai mult, instanța reține că, la data de 22.07.2019 executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite pornite la cererea creditorului, prin urmare solicitarea acesta a rămas fără obiect.

Referitor la solicitarea de cenzurare a onorariului avocațial, instanța reține că petenta a indicat în mod explicit faptul că nu înțelege să investească instanța cu o contestație al executare. Potrivit dispozițiilor art. 712 alin. 1 C.proc.civ.,  împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii. Or, în contextul în care petenta dispunea de calea contestației la executare pentru a solicita aceasta nu poate eluda rigorile prevăzute de aceasta pentru a solicita prin plângere întemeiată pe dispozițiile art. 56 alin.2 din Legea nr. 188/2000 diminuarea cheltuielilor de executare silită.

În ceea ce priveşte cererea de întoarcere a executării silite, instanţa reţine că aceasta este neîntemeiată. Astfel, potrivit art.723 C.proc.civ:” (1) În toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia. Cheltuielile de executare pentru actele efectuate rămân în sarcina creditorului. (2) Bunurile asupra cărora s-a făcut executarea se vor restitui celui îndreptățit, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință. (3) În cazul în care executarea silită s-a făcut prin vânzarea unor bunuri mobile, întoarcerea executării se va face prin restituirea de către creditor a sumei rezultate din vânzare, actualizată în funcție de rata inflației, cu excepția situației când se aplică art. 777.”

De asemenea, conform prevederilor art.724 NCC:’’(1) În cazul în care instanța judecătorească a desființat titlul executoriu sau însăși executarea silită, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeași hotărâre, și asupra restabilirii situației anterioare executării. În cazul în care bunul supus executării silite este un bun imobil, instanța va dispune asupra efectuării operațiunilor de carte funciară necesare, fără însă a se aduce atingere drepturilor definitiv dobândite de terții de bună-credință, potrivit regulilor de carte funciară. (2) Dacă instanța care a desființat hotărârea executată a dispus rejudecarea în fond a procesului și nu a luat măsura restabilirii situației anterioare executării, această măsură se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul. (3) Dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2), cel îndreptățit o va putea cere, pe cale separată, instanței de executare. Judecata se va face de urgență și cu precădere, hotărârea fiind supusă numai apelului.’’

Din încheierea din data de 22.07.2019  reiese faptul că executorul judecătoresc a dispus încetarea executării silite, în temeiul art. 703 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ., întrucât debitorul a achitat integral debitul şi cheltuielile de executare silită. Instanţa constată că petenta nu a făcut dovada faptului că ar fi incident vreunul dintre cazurile prevăzute de articolele enunțate anterior. Față de acestea, va respinge ca neîntemeiată cererea de întoarcere a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge plângerea împotriva refuzului executorului judecătoresc, ca rămasă fără obiect.

Respinge în rest cererea formulată de A cu sediul în …. în contradictoriu cu B ….. şi BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC C cu sediul în …., ca neîntemeiată.

Obligă petenta la plata către intimatul B a sumei de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată astăzi, 25.11.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Domenii speta

Spete similare