Obligarea intimatelor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de teren arabil intravilan

Sentinţă civilă 122 din 19.02.2019


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T  B, sub nr. …./2017, la data de 25.08.2017, petentele B L, I M în contradictoriu cu intimatele Comisia Locală de fond funciar  V, Comisia Judeţeană de fond funciar G, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea intimatelor la emiterea titlului de proprietate pentru suprafaţa de teren arabil intravilan de 1620 m.p.; vie intravilan de 590 m.p. şi curţi construcţii în suprafaţă de 674 m.p. precum şi obligarea acestora la punerea în posesie.

În motivarea acţiunii s-au învederat următoarele :

Autorul petentului B  A a deţinut pe raza comunei V , sat C ,  suprafaţa de 1620 m.p. teren intravilan; 590 m.p. vie intravilan şi 674 m.p. curţi construcţii, aceste suprafeţe reprezentând curtea şi grădina casei defunctului. În anul 1985 B  A  a decedat, rămânând ca moştenitori B L  şi I  M , respectiv fiica şi soţia supravieţuitoare.

Autorul petentelor fiind  proprietarul construcţiei edificată pe aceste terenuri, este îndreptăţit la constituirea dreptului de proprietate în baza dispoziţiilor art. 23 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991.

Mai arată petentele că s-au adresat iniţial Comisiei de Fond funciar V  care a refuzat emiterea titlului de proprietate invocând disp. art. 7 alin. 1 şi art. 11 alin. 1 din Legea nr. 165/2013, respectiv suspendarea procedurii emiterii titlurilor de proprietate până la 1.01.2018. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 31.01.2017 au fost declarate neconstituţionale disp. art. 7 alin. 1 şi art. 11 alin. 1 din Legea nr. 165/2013. 

În drept, şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 18/1991  şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 31.01.2017  .

În dovedirea cererii au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

Intimata Comisia Judeţeană de fond funciar G  a depus la dosar întâmpinare  prin care au învederat următoarele:

Pentru emiterea titlului de proprietate este necesară formularea unei cereri în virtutea art. 23 din Legea 18/1991 pentru constatarea dreptului de proprietate prin efectul legii asupra celor 2884 mp. pe care i-a avut în posesie autorul lor.

O condiţie esenţială pentru a opera prevederile art. 23 din Legea 18/1991 cu privire la proprietatea terenurilor aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, este aceea de a fi evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare la data intrării în cooperativa agricolă.

Prin urmare reclamantele trebuie să facă dovada că la momentul intrării în cooperativa agricolă de producţie că aceste terenuri erau evidenţiate în registrul agricol sau în acte de proprietate sau alte documente funciare.

Totodată premergător emiterii titlului de proprietate solicitantul are obligaţia să prezinte documentaţia cadastrală a imobilului în vederea identificării cadastrale a acestuia în considerarea prevederilor art. 36 alin.(1) din HG 890 /2005 actualizată la zi, care statuează că: (1) Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20. Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se depozitează la arhiva oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. (...)

Conform art. 5 alin. (1), lit. c) din HG nr. 890/2005 Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale:

 a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii;

i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;

Astfel în exercitarea atribuţiei de emitere a titlurilor de proprietate privată asupra terenurilor Comisia judeţeană se bazează pe documentaţia înaintată de Comisia locală a unităţii administrativ teritoriale respective, Comisia locală având exclusiv atribuţii de stabilire a persoanelor îndreptăţite să primească terenul în baza actelor de stare civilă iar în cazul moştenitorilor pe baza certificatelor de moştenitor, ţinând cont de înscrisurile care le atestă proprietatea.

A precizat intimata că nu se opune acţiunii reclamantelor dacă acestea fac dovada că autorul lor a deţinut aceste terenuri la momentul intrării în cooperativa agricolă de producţie fiind totodată evidenţiate în registrul agricol de la acea vreme sau în acte de proprietate sau alte documente funciare.

Intimata Comisia Locală V  pentru aplicarea legilor fondului funciar nu a formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Conform certificatului de moştenitor autentificat sub nr. 508/13 iunie 1985 de către Notariatul de Stat Judeţean G , de pe urma defunctului B  A  a rămas ca masă succesorală imobilul situat în sat C , comuna V , judeţul G  compus din suprafaţa de 250 m.p. teren şi cota indiviză de 1/2  din casa de locuit, dobândită prin construire în timpul căsătoriei în anul 1965, fără acte.

Moştenitori ai defunctului au rămas soţia supravieţuitoare şi fiica, petente în prezenta cauză.

Conform disp. art. 23 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 „sunt şi rămân în proprietatea privată a cooperatorilor sau, după caz, a moştenitorilor acestora, indiferent de ocupaţia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea ţărănimii”.

Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede că „suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădină din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie”.

Prin urmare de constituirea dreptului de proprietate în baza disp. art. 23 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991 beneficiază doar membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari şi deţinători actuali ai caselor şi anexelor gospodăreşti, amplasate pe terenuri ce au fost proprietatea lor înainte de colectivizare, terenuri care, după cooperativizare au fost atribuite ca loturi în folosinţă foştilor proprietari.

În speţă, petentele nu au făcut dovada îndeplinirii condiţiilor impuse de prevederile legale sus citate, respectiv a calităţii de membru cooperator a autorului lor precum şi nici a faptului că acesta s-a înscris în cooperativa agricolă de producţie cu suprafaţa de 1620 m.p. teren care să îi fi fost atribuită ca lot în folosinţă.

Mai reţine instanţa că autorul B  A  figurează în evidenţele Primăriei comunei V  în registrul agricol vol. III poziţia 192 din anul 1951, împreună cu D  Şt , D  I , B  L  şi D  V  cu suprafaţa de 5 ha teren arabil, 0,18 ha pădure şi 0,08 ha curţi construcţii, iar la poziţia 28, anii 1956, 1957, 1958, aceleaşi persoane figurează cu suprafaţa de 0,61 ha teren arabil, 0,13 ha curţi construcţii, astfel încât la momentul colectivizării acesta nu deţinea în proprietate suprafaţa de teren solicitată de petente.

Faţă de cele expuse şi reţinute, instanţa va respinge acţiunea ca nefondată.