Recalculare pensie

Sentinţa civilă nr. 81/09.02.2018

Prin cererea formulată la data de 18.05.2017 şi înregistrată sub nr. 2358/110/2017 la Tribunalul Bacău 2017 reclamanta S.M. a chemat în judecată în calitate de pârâtă C.J.P. Bacău, solicitând recalcularea drepturilor de pensie, începând cu data de 25.01.2016, prin valorificarea menţiunilor cuprinse în adeverinţele 41/06.10.2016, 167/29.02.2016. A mai solicitat ca instanţa să oblige pârâta să includă în buletinul de calcul şi sumele reprezentând venituri, sporuri permanente obţinute pentru perioadele ianuarie 1977-decembrie 1978 şi 13.09.1979-201.12.1991, sume ce nu au fost înregistrate în carnet, dar pentru care s-au plătit toate cotele de asigurări sociale, conform celor două adeverinţe şi să se respecte prevederile art. 165 şi 163 din Legea 263/2010.

În motivare reclamanta a arătat că a formulat numeroase cereri şi a fost şi în audienţă însă pârâta a refuzat în mod nelegal să facă valorificarea corectă a adeverinţelor amintite. Prin Decizia 227973/25.04.2016 s-a pensionat iar la data de 25.01.2016 a solicitat recalcularea . Prin cererea 40866/31.05.2016 a solicitat să se rectifice calculul însă a primit răspunsul din 02.06.2016 prin care i s-a comunicat că a beneficiat de  toate condiţiile Legii 263/2010.

Faţă de răspunsul din 02.06.2016 reclamanta a arătat că a formulat 2 contestaţii, în 14.09.2016 şi 17.10.2017, în urma cărora i s-a comunicat Decizia din 13.12.2016, fără ca cei 12 ani lucraţi în condiţii de muncă să fie adăugaţi. Împotriva deciziei respective a formulat contestaţie la care nu a primit răspuns.

Consideră reclamanta că nu s-a respectat sintagma „după caz” de la art. 163 care înseamnă fie raportat la salariul minim pe economie , fie la venitul asigurat pentru care s-a achitat contribuţia, fie ţinând cont de salariu, în cazul său fiind avut în vedere salariul  minim şi nu cel pentru care s-au achitat contribuţiile.

Consideră reclamanta că dacă se valorificau toate salariile pensia nu ar fi fost aşa de mică, potrivit Decretului 389/1972 unităţile achitând 15 % asupra câştigului brut realizat de salariaţi.

A invocat jurisprudenţa CEDO referitoare la noţiunea de „bun” şi Decizia Curţii Constituţionale 872/25.06.2010.

Consideră reclamanta că numai pe baza unei expertize contabile ar putea să i se recalculeze drepturile de pensie.

În drept art. 2 lit. c,  art. 96 alin. (1) şi (2) şi art. 107 alin (3) şi (5)din Legea 263/2010.

În dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri şi a depus la dosar înscrisurile de la filele 10-27 precum şi proba cu expertiză contabilă.

Potrivit art. 157 din Legea 263/2010 cererile în faţa oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

Pârâta C.J.P. Bacău a formulat întâmpinare (filele 31-32) prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind nefondată.

În motivare a arătat că reclamanta nu contestă o anumită decizie ci doreşte recalcularea pensiei cu valorificarea adeverinţelor 41/06.10.2016, 167/29.02.2016.

Prin cerere de pensionare 20057/23.03.2016 reclamanta a depus la dosar adeverinţele 167/29.02.2016, 167/bis/29.02.2016 şi 167/2/ 29.02.2016 şi a fost emisă Decizia 227973/25.04.2016 prin care s-a valorificat inclusiv 12 ani, 1 lună şi 7 zile în grupa I de muncă, beneficiind şi de un spor de vechime de 6 ani pentru activitatea lucrată în grupa I .

Prin cererea 40866/31.05.2016 reclamanta a solicitat revizuirea, în sensul recalculării drepturilor ce i se cuvin de la IMCB Bucureşti, prin răspunsul din 02.06.2016  explicându-i că au fot valorificate sporurile de condiţii nocive, condiţii grele, de noapte şi cel de vechime.

Ulterior prin cererea 74861/20.10.2016 reclamanta a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea adeverinţei 41/06.10.2016 eliberată de C.C.M.

A fost emisă Decizia 227973/13.12.2016 împotriva căreia reclamanta a formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii, nesoluţionată încă.

Consideră pârâta că reclamanta este în eroare atunci când solicită recalcularea cu data de 25.01.2016 în condiţiile în care prima cerere de pensionare a fost depusă la data de 20.03.2016 iar cea de recalculare la care  anexat adeverinţa 41/06.10.2016 la data de 20.10.2016. Susţine pârâta că reclamanta este în eroare, ambele adeverinţe fiind valorificate cu respectarea dispoziţiilor legale.

În drept au fost invocate Legea 263/2010 şi HG 257/2011, solicitând în dovedire proba cu înscrisuri (filele 33-77).

În cauză a fost admisă şi s-a administrat proba cu înscrisuri.

Reclamanta a depus concluzii scrise şi chitanţa privind onorariu avocat (filele 85-86).

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor formulate şi temeiurilor legale invocate, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta a formulat cererea de pensionare 20057/23.03.2016 (fila 68) la care a adeverinţele 167/29.02.2016, 167/bis/29.02.2016 şi 167/2/ 29.02.2016 ce a fost soluţionată de pârâta C.J.P. Bacău prin Decizia 227973/25.04.2016 (fila 58 şi urm.) prin care s-a valorificat inclusiv 12 ani, 1 lună şi 7 zile în grupa I de muncă, beneficiind şi de un spor de vechime de 6 ani pentru activitatea lucrată în grupa I (fila 59).

Prin cererea 40866/31.05.2016 (fila 57) reclamanta a solicitat revizuirea, în sensul recalculării drepturilor ce i se cuvin de la IMCB Bucureşti.

 Pârâta a comunicat răspunsul din 02.06.2016 (fila 54) prin care a precizat că au fost valorificate sporurile de condiţii nocive, condiţii grele, de noapte şi cel de vechime, precum şi grupa de muncă.

Ulterior prin cererea 74861/20.10.2016 (fila 50) reclamanta a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea adeverinţei 41/06.10.2016 eliberată de C.C.M. şi a adeverinţei 167/2/29.02.2016 soluţionată prin Decizia 227973/13.12.2016 (fila 35) împotriva căreia reclamanta a formulat contestaţie la Comisia Centrală de Contestaţii, nesoluţionată încă.

Contestaţia depusă conform art.149 din legea 263/2010 nu a fost soluţionată de Comisia Centrală de Contestaţii până la data introducerii acţiunii şi nici ulterior până la data soluţionării prezentei cauze, astfel că prezenta acţiune este admisibilă, în acest sens fiind şi prevederile deciziei Curţii Constituţionale nr. 956 din 13 noiembrie 2012.

Pe fondul cauzei, sub aspectul temeiniciei, instanţa apreciază că potrivit art. 165 din Legea 263/2010 alin. (1) la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, funcţie de modul de datorare sau de nedatorare a impozitului pe veniturile obţinute din salarii, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Potrivit alin (2) al aceluiaşi articol la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Articolul 163 din legea 263/2010, invocat de reclamantă se referă la persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a legii, la determinarea punctajului se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă.

Analizând deciziile emise de pârâtă instanţa constată că din anexa „date privind activitatea în muncă” anexată la Decizia din 25.04.2016 (fila 61), au fost valorificate următoarele adeverinţe:

-167/29.02.2016 (fila 73) ce cuprinde spor condiţii grele şi spor condiţii nocive;

-167/bis/29.02.2016  (fila 72) ce cuprinde spor de noapte;

-167/2/29.02.2016  (fila 72) ce cuprinde încadrarea în grupa I de muncă în perioada 13.09.197920.10.1991 .

Încă de la pensionare s-a valorificat grupa I, reclamanta beneficiind atât de sporul de grupă de 6 ani (câştigat în baza Legii 3/1977-fila 59) cât şi de reducerea vârstei de pensionare, conform art. 55, alin. (1) lit. b din Legea 263/2010 (a se vedea în Decizia 227973/25.04.2016 vârsta standard de pensionare 61 ani şi 6 luni – vârsta reclamantei la data pensionării 56 ani şi 6 luni-fila 58).

 Potrivit art. 100 din Legea 263/2010 persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, potrivit legii, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:

a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;

b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Din analiza buletinului de calcul de la fila 37 (anexă la Decizia 227973/13.12.2016) rezultă că reclamanta a beneficiat şi de creşterea cu 50 % pentru perioada lucrată în grupa I fiindu-i acordate puncte suplimentare conform art. 100 din lege, pentru condiţii de muncă .

Adeverinţa 41/06.10.2016 (fila 45) eliberată de C.C.M. cuprinde veniturile de lunare realizate în perioada octombrie 1977-decembrie 1979, ca urmare a activităţii de prestări servicii, efectuate în temeiul HCM 802/1965.

Din anexa Deciziei 2279973/13.12.2016 (fila 38) rezultă că în perioada octombrie 1977-decembrie 1979, reclamantei i s-au valorificat salarii mult mai mari decât cele înscrise în adeverinţa 41/06.10.2016, diferenţele rezultate fiind acordate cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare, respectiv cu 01.11.2016 (fila 35) fiind respectate dispoziţiile art. 107 din Legea 263/2010, astfel că vor fi înlăturate şi susţinerile acesteia potrivit cărora nu i-ar fi valorificat veniturile din cuprinsul adeverinţei respective sau că i s-ar fi valorificat salariul minim.

Solicitarea reclamantei de a se recalcula pensia cu data de 25.01.2016 nu este fondată în condiţiile în care prima cerere de pensionare a fost depusă la data de 20.03.2016 iar cea de recalculare la care  anexat adeverinţa 41/06.10.2016 la data de 20.10.2016, astfel că vor fi înlăturate şi susţinerile acesteia cu privire la aspectul respectiv.

Astfel instanţa va avea în vedere faptul că dreptul la pensie de asigurări sociale se stabileşte faţă de condiţiile prevăzute de actul normativ în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, respectiv la data formulării cererii de recalculare, aspect confirmat de jurisprudenţa instanţelor naţionale, de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precum şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Faţă de dispoziţiile legale aplicabile în materia drepturilor de asigurări sociale precum şi de probatoriul administrat instanţa  va respinge acţiunea, potrivit dispozitivului.

Instanţa ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare