Servitutii (picatura stresinii)-

Sentinţă civilă 1011 din 05.03.2019


Data publicare portal: 13.02.2020

Prin Sentinta civila nr. …. din data de … pronuntata de Judecatoria …. s-a respins excepţia lipsei de obiect invocată de către pârâtă, ca neîntemeiată. S-a admis în parte, ca întemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi ..., CNP ... şi ..., CNP ..., ambii domiciliaţi în ... în contradictoriu cu pârâta ..., CNP 2..., cu domiciliul în .... A fost obligată pârâta să monteze la acoperişul imobilului casă de locuit (C1), jgheaburi de scurgere şi burlane, pentru preluarea apei pluviale şi orientarea apei să cadă pe terenul pârâtei. S-a respins cererea reclamanţilor privind obligarea pârâtei să monteze jgheaburi de scurgere şi burlane la imobilele-grajd (C2) şi pătul lemn (C3). S-a constatat definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, privind expertiza în specialitatea construcţii civile, industriale şi agricole, evaluarea proprietăţii imobiliare. S-a admis în parte cererea reclamanţilor privind cheltuielile de judecată, de la suma de ... lei la suma de ... lei. S-a admis în parte cerere pârâtei privind cheltuielile de judecată, de la suma de ... lei la suma de ... lei (onorariu d-nul avocat ... de la ... lei se reduce la suma de ... lei şi onorariu avocat d-na ...de la suma de ... lei se reduce la suma de ... lei). S-au compensat parţial cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanţi în sumă de ... lei  cu cheltuielile de judecata efectuate de către pârâtă în sumă de... lei până la valoarea de ... lei şi a fost obligată pârâta către reclamanţii să achite suma de ... lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina la data de ..., sub nr. ...reclamanţii ...şi ...au solicitat obligarea pârâtei ...să monteze la acoperişul imobilelor sale, jgheaburi şi burlane pentru preluarea apei pluviale şi orientarea acesteia să cadă pe terenul său, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea în fapt a cererii, reclamanţii au arătat ca pârâta ...se învecinează cu proprietatea lor pe latura de sud, iar curtea locuinţei lor este delimitată de zidul construcţiilor acesteia, care nu au montate jgheaburi şi burlane pentru preluarea apei pluviale şi dirijarea lor spre proprietatea sa.

Reclamanţii menţionează că toată apa pluvială ce cade pe acoperişul construcţiilor pârâtei, se scurge direct pe terenul proprietatea lor, care reprezintă zona din curtea locuinţei, împrejurare care determină acumularea în cantităţi foarte mari a apei pluviale, provocându-le inundaţii în curtea locuinţei şi în imobilele pe care le deţin.

Au solicitat pârâtei în mai multe rânduri să-şi monteze pe acoperişul construcţiilor sale, jgheaburi şi burlane, însă nici până în prezent nu a realizat acest lucru.

Reclamanţii au apreciat valoarea imobilelor asupra cărora solicită instituirea servituţii, la suma de ...lei, având în vedere vechimea şi gradul de uzură al acestora şi materialele din care sunt construite, raportat la preţul de piaţă în zona periferică a localităţii în care sunt situate.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.611 cod civil.

În dovedirea cererii reclamanţii au depus la dosar copia titlului de proprietate nr. 57702/96/23.11.1995. (f.3).

Cererea a fost legal timbrată (f.9).

Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei achizitive.

Potrivit disp. art.604 alin.1 N.C.civ.: proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe fondul superior."

Potrivit disp. art.611 N.C.civ. : proprietarul este obligat să-şi facă streaşină casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin."

Potrivit disp. art.755 alin.1 N.C.civ. : Servitutea este sarcina care grevează un imobil pentru uzul sau utilitatea unui alt proprietar.1"

Potrivit disp. art. 756 N.C.civ. : „Servitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune...".

Pârâta a învederat că imobilele construcţii ale sale au edificate după cum urmează: trei camere în anul ...; două camere şi grajdul în anul ....

În aceste condiţii, din perioada anilor menţionaţi mai sus şi până la momentul prezentului, anul ..., apele pluviale rezultate din ploi s-au scurs de pe acoperişul construcţiilor sale în mod firesc pe proprietari reclamanţilor.

În toată această perioadă, respectiv ... ani de la edificarea celor trei camere, în ..., şi respectiv, ... ani de la construirea celor două camere şi grajd, în ..., reclamanţii au stat în pasivitate, astfel ca de la momentul construirii imobilelor şi până la introducerea acţiunii au trecut, evident, mai mult decât ... ani, situaţie în care acţiunea reclamanţilor nu mai poate fi primită urmând a fi respinsă, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

In drept au fost invocate dispoz. art. 205 C.p.civ.

La termenul din ... pârâta a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive motivat de faptul că pârâta nu este proprietara terenului şi deci nici a construcţiei. Proprietara terenului este ....

Reclamanţii au depus la dosar precizare prin care au solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepţiei invocată de pârâta întrucât nu mai există posibilitatea de introducere în cauză a lui ..., aceasta nemaiavând capacitate de folosinţă, întrucât a decedat la decedat la data de ...

La data de ... pârâta a invocat excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată deoarece mama sa ... care era proprietara imobilelor a obţinut prin ordonanţa preşedinţială nr. ... obligarea reclamanţilor să-i permită folosirea fondului lor pe o perioadă de ... zile începând cu ... pentru montarea jgheaburilor şi burlanelor, având în vedere că aceste se puteau monta numai prin accesul pe terenul reclamanţilor.

Sentinţa respectivă a fost pusă în executare astfel că jgheaburile şi burlanele au fost montate la ....

In susţinere pârâta a anexat în copie sentinţa nr. ... pronunţată de Judecătoria ... în cauza nr. ....

La data de ..., pârâta a precizat că numai rămâne în susţinerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive., rămânând în susţinerea excepţiei lipsei de obiect, care a fost unită cu fondul de către instanţă la termenul din data de ....

Instanţa în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ. a încuviinţat pentru părţi probele propuse ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

Instanţa la termenul din data de ... a procedat la luarea interogatoriului părţilor (f.58-59), iar la  In cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar., proba cu interogatoriu reclamantei ... şi pârâtei ... şi proba cu expertiză specialitatea construcţii civile efectuată în cauză de expert desemnat ... ( f. 76-90).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Instanţa se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei lipsei de obiect, invocată de către pârâtă.

Pârâta a arătat în susţinerea excepţiei, că cererea introductivă a rămas fără obiect, întrucât mama pârâtei, a obţinut pe calea ordonanţei preşedinţiale nr. ... din data de ... obligarea reclamanţilor să îi permită folosirea fondului, pentru montarea jgheaburilor şi burlanelor, sentinţă care a fost pusă în executare.

Prin urmare, instanţa din cele expuse, reţine că pârâta a invocat excepţia lipsei de obiect, ca urmare a faptului că după formularea cererii din prezenta cauză (...), mama pârâtei a montat jgheaburile şi burlanele.

Astfel, instanţa apreciază că pentru a fi incidentă excepţia lipsei de obiect, se impune ca cererea de chemare în judecată să fie lipsită de obiect la data formulării cererii de chemare în judecată, fapt pentru care, cererea se va anula în temeiul art.196 C.pr.civ., iar în situaţia în care cererea rămâne fără obiect, în cursul soluţionării cauzei, aceasta se va respinge, ca rămasă fără obiect.

Or, cum pârâta a invocat că lipsa de obiect a intervenit în cursul procesului, nu este incidentă excepţia lipsei de obiect, împrejurarea pentru care instanţa va respinge excepţia lipsei de obiect formulată de către pârâtă.

Pe fondul cauzei, instanţa observă că reclamanţii au solicitat obligarea pârâtei  să monteze, la acoperişul imobilelor sale de jgheaburi şi burlane pentru preluarea apei pluviale şi orientarea acesteia, să cadă pe terenul pârâtei.

Pârâta a invocat în apărare prescripţia achizitivă, respectiv că au trecut mai mult de 30 de ani  de la edificarea bunurilor (camere şi grajd), iar reclamanţii au stat în pasivitate.

Instanţa reţine, în primul rând faţă de cele expuse mai sus, că legea aplicabilă în cauză nu este Noul cod civil, ci Vechiul Cod civil, având în vedere dispoziţiile art.59 din Legea nr.71/2011, care prevăd că „Dispoziţiile art.602-625 C.civ. nu se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoarea a acestuia, precum şi cele ale art.6 alin.4 C.civ.

Potrivit art.615 Vechiul Cod civil „Tot proprietarul este dator a-şi face streaşina casei sale astfel încât apele din ploi să se scurgă pe terenul său, sau pe uliţe, iar nu pe locul vecinului său”.

Picătura streșinii fiind o servitute continuă şi aparentă, se  dobândeşte fie prin titlu, fie printr-o posesie de  peste ... de ani.

Instanţa reţine din răspunsurile la interogatoriu (f.58-59), coroborate cu raportul de expertiză efectuat în cauză, că pârâta deţine 3 construcţii casa-C1, un grajd-C2 şi un pătul-C3.

Din probele de mai sus, instanţa mai reţine că pârâta are jgheaburi pe lungimea de ... metri, iar pătulul şi grajdul nu au jgheaburi şi burlane.

Conform raportului de expertiză, casa a fost construită în anul ..., pătul în  anul ... şi grajdul în anul ..., iar la ultimele construcţii s-au mai efectuat îmbunătăţiri în anul ....

Prin urmare, instanţa reţine că faţă de data formulării cererii de chemare în judecată, prin care reclamanţii au ieşi din pasivitate şi data edificării construcţiilor (pătul şi grajd) a trecut mai mult de ... de ani, împrejurare pentru care instanţa apreciază că apărarea pârâtei este întemeiată privind invocare uzucapiunii raportat la servitutea „picătura streşinii”.

În acest sens, instanţa nu va dispune obligarea pârâtei să-şi monteze jgheaburi de scurgere şi burlane la imobilele-grajd (C2) şi pătul lemn (C3).

Instanţa mai reţine din raportul de expertiză că jgheabul de la locuinţa pârâtei, are panta de scurgere (stânga-dreapta) nu către burlan, ci către partea centrală, iar, atunci când jgheaburile sunt pline, deversarea apei se face în mijlocul locuinţei fără a fi dirijate prin burlane.

Astfel că, apele pluviale de pe casa pârâtei, se cumulează pe hotarul de sud al reclamanţilor şi apoi se deversează în curtea acestora, unde generează bălţi şi noroi. Se mai precizează că singurul imobil afectat ce aparţine reclamanţilor, este grajdul.

Servitutea picăturilor din streaşină vizează înlăturarea prejudiciului ce i s-ar crea vecinului (uzufructuar/nud proprietar/proprietar) prin scurgerea apelor provenind din ploi, pe terenul acestuia şi care ar putea afecta cele doua atribute: posesia şi folosinţa.

Este aşadar o limitare a exercitării dreptului de proprietate, o obligaţie firească impusă proprietarului ca regulă de bună vecinătate şi care în mod curent poate fi asigurată constructiv prin montarea de jgeaburi şi burlane care asigură scurgerea apei pe fondul proprietarului de la care provine picătura streşinii.

Concluzia raportului de expertiză este ca, pârâta să-şi monteze jgheaburi de scurgere şi burlane, pentru preluarea apei pluviale şi orientarea apei să cadă pe terenul său.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse instanţa va admite în parte, ca întemeiată cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi şi va obliga  pârâta să monteze la acoperişul imobilului casă de locuit (C1), jgheaburi de scurgere şi burlane, pentru preluarea apei pluviale şi orientarea apei să cadă pe terenul pârâtei.

Va respinge cererea reclamanţilor privind obligarea pârâtei să monteze jgheaburi de scurgere şi burlane la imobilele-grajd (C2) şi pătul lemn (C3).

Va constata ca definitiv onorariu de expert în sumă de ... lei, privind expertiza în specialitatea construcţii civile, industriale şi agricole, evaluarea proprietăţii imobiliare.

Instanţa, în temeiul art.452 C.pr.civ. (faţă de soluţia dispusă), va admite în parte cererea reclamanţilor privind cheltuielile de judecată, de la suma de ... lei (taxă de timbru în sumă de 20 lei-f.9, ... lei-chitanţa nr. ... din data de ...-f.56, 800 lei-onorariu de expert-f.64, ... lei - chitanţa nr. ... din data de ...)  la suma de ... lei şi va admite în parte cerere pârâtei privind cheltuielile de judecată, de la suma de ... lei la suma de ... lei (onorariu d-nul avocat ... de la ... lei se reduce la suma de ... lei-chitanţa nr. ... din data de ...-f.14 şi onorariu avocat d-na ... de la suma de ... lei se reduce la suma de ... lei-chitanţa nr. ... din data de ...).

În temeiul art.453 alin.2 teza a II-a C.pr.civ., instanţa va compensa parţial cheltuielile de judecată efectuate de reclamanţii în sumă de ... lei  cu cheltuielile de judecată efectuate de către pârâtă în sumă de ... lei până la valoarea de ... lei şi obligă pe pârâtă către reclamanţii să achite suma de ... lei cu titlu de cheltuieli de judecată.