Contestaţie act

Sentinţa civilă 25/17.01.2018

Prin cererea înregistrată sub  nr. 1273/110/2017 la data de 16 martie 2017, la Tribunalul Bacău, reclamantul B.V., a contestat Dispoziţia nr. 34/31.01.2017 emisă de Primarul comunei T., şi a solicitat obligarea primarului la modificarea ei şi să fie obligat să întocmească acte adiţionale care să aibă în vedere asimilarea funcţiei sale cu cea de şef birou precum şi la plata diferenţelor de salariu dintre salariul cuvenit şi cel încasat pe o perioadă de 3 ani anteriori datei de 01.02.2017.

 În motivarea acţiunii, se arată că Primarul comunei T. a emis Dispoziţia nr. 34/31.01.2017 prin care a fost  stabilit salariului contestatorului, pentru funcţia de bibliotecar, treapta I, nivelul de studii medii gradaţia 5, clasa de salarizare 39, deşi încadrarea legală era  „funcţie de conducere de bibliotecar responsabil, funcţie asimilată funcţiei de şef birou şi remunerată la acest nivel, adică clasa de salarizare 67, coeficient 5,10”.

Reclamantul invocă în susţinerea acţiunii sale dispoziţiile art. 111 şi art. 13 din legea 188/1999 precum şi anexa nr. 2 la Ordinul 4040/2012 modificat prin Ordinul 2284/2013 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în a cărui format - Stat de funcţii -  figurează Primăria T., dar fără încadrarea sa legală, pe funcţie contractuală de conducere.

Au mai fost invocate dispoziţiile art. 23, 52, 70 din Legea 334/2002 precum şi art. 277 (fost 294) din Codul muncii. Susţine că instanţa, în lumina art. 268, alin. (1), lit. c şi d din Codul muncii, pentru a da o hotărâre legală şi temeinică trebuie să verifice legalitatea clauzelor de la lit. E. Felul muncii şi J. salariul din contractul de muncă încheiat la 21.03.2007.

Consideră reclamantul că de la data de 01.01.2011 trebuia să fie încadrat pe funcţia contractuală de conducere bibliotecar responsabil, asimilată funcţiei de şef birou şi remunerată la nivelul respectiv adică clasă de salarizare 57(67-10, penalizat pentru neîndeplinirea condiţiilor de studii superioare), iar începând de la 15 iulie 2013, prin obţinerea titlului de Licenţiat în Ştiinţe Administrative, salarizarea trebuia să fie la clasă de salarizare 67, coeficient de ierarhizare 5,10 (5,10 x 600 = 3.060 lei) şi nu cu 1074 lei salariu brut, aşa cum a fost plătit de angajator. A invocat şi art. 2 din Legea 283/2011.

Anexat acţiunii reclamantul a depus la dosar înscrisurile de la filele 8-23.

În dovedirea acţiunii nu s-au solicitat probatorii.

Urmare a solicitărilor instanţei, din faza de regularizare, reclamantul a depus la dosar precizările de la filele 27-28 prin care a menţionat salariile cuvenite, pe 3c ani anterior introducerii acţiunii astfel:

-la 15.07.2013 salariu de bază de 3.060 lei;

-01.07.2015 creşterea de 12% conform OUG 27/2015, salariul brut fiind de 3.427 lei;

-la 01.12.2015 creşterea de 10%  conform OUG 35/2015, salariul brut fiind de 3.770 lei;

-la 01.02.2017 creşterea de 20%  conform OUG 2/2017, salariul brut fiind de 4.524 lei.

Prin precizări reclamantul a solicitat şi actualizarea diferenţelor solicitate cu indicele de inflaţie a preţurilor de consum (fila 28).

Legal citat şi în termen procedural  pârâtul a depus la dosar întâmpinare (filele 34-40), prin care a invocat excepţia  lipsei de interes deoarece prin dispoziţia contestată a fost majorat salariul cu 20 % faţă de salariul anterior, nevizând încadrarea pe post şi/sau pe funcţie/modificarea funcţiei sau postului. Atâta vreme cât nu critică majorarea salarială şi procentul de 12 % lipseşte legitimitatea interesului, numai acestea fiind aspectele stabilite de Dispoziţia nr. 34/31.01.2017 emisă de Primarul comunei T.

Pârâta a mai invocat şi puterea lucrului judecat raportat la soluţiile instanţelor din dosarul 1966/110/2010*, 1840/110/2013*şi 918/110/2016.

S-a mai invocat de pârâtă şi prescripţia dreptului la acţiune, având în vedere că se tinde a readuce în discuţie reîncadrarea pe post şi funcţie, de la data adoptării iniţiale a organigramei, prin HCL .

Pe fondul cauzei pârâta ca instanţa să respingă acţiunea precum şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată. În motivare s-au făcut referiri la faptul că nu au fost contestate Dispoziţiile 50/2010 şi 92/2012 precum şi la faptul că Dispoziţia 18/2011 a fost menţinută în dosarul 1966/110/2010*. Modalitatea de încadrare a personalului a fost verificată şi de AJPIS, potrivit Ordinului 82/42/11.01.2010 şi nu au fost constatate nereguli, aşa cum rezultă din adresa 1793/2010.

În combaterea acţiunii pârâta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri (fila 40).

Anexat întâmpinării au fost depuse înscrisurile de la filele 42-80 şi împuternicirea avocaţială (fila 41).

 La data de 30.08.2017 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare (filele 84-87) prin care au fost reiterate susţinerile din cererea iniţială de chemare în judecată, invocând şi Decizia 3342/06.05.2004 a ÎCCJ. Solicită respingerea excepţiilor invocate de pârât.

Pârâta a formulat completare la întâmpinare (filele 91-92) având în vedere incidentele ulterioare formulării întâmpinării iniţiale prin care a fost invocată excepţia lipsei de obiect, prin prisma faptului că, în conformitate cu HCL 26/21.04.2017 a fost desfiinţat postul contractul al reclamantului, fiind emisă şi Dispoziţia 113/03.07.2017, relaţiile de muncă încetând astfel.

În subsidiar s-a solicitat suspendarea cauzei până la soluţionarea dosarului 4602/110/2017.

Prin  încheierea de şedinţă din data de 15.11.2017 s-a respins cererea de suspendare a cauzei până la soluţionarea dosarului 918/110/2016* .

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Potrivit art. 248 Cod procedură civilă instanţa s-a pronunţat cu prioritate asupra excepţiilor invocate în cauză, prin încheierea din 10.01.2018 fiind respinsă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, iar excepţia lipsei de interes a fost calificată ca o apărare de fond, ce va fi analizată odată cu fondul cauzei.

În raport de dispoziţiile legale aplicabile şi de probatoriul administrat în cauză instanţa reţine următoarele:

Prin Dispoziţia nr. 34/31.01.2017 (filele 8-9) s-au aplicat dispoziţiile OUG 2/2017 şi s-au majorat de la 01.02.2017, cu 20%, drepturile salariale ale reclamantului ce avea funcţia contractuală de execuţie de bibliotecar, treapta I, nivelul studiilor medii, gradaţia 5, clasa dec salarizare 39, Compartiment Cultură, salariul de bază fiind de 1926 lei iar salariul brut de 2075 lei (din care 149 lei reprezentând 15 % spor de condiţii vătămătoare).

Nemulţumirea contestatorului pleacă de la faptul că  încă din anul 2011 încadrarea sa nu a fost corectă, deoarece a fost încadrat pe funcţia de bibliotecar, treapta I, nivelul de studii medii gradaţia 5, clasa de salarizare 39 deşi încadrarea trebuia făcută pe „funcţie de conducere de bibliotecar responsabil, funcţie asimilată funcţiei de şef birou şi remunerată la acest nivel, adică clasa de salarizare 67, coeficient 5,10”, cum acesta în mod clar arată în cuprinsul acţiunii, de aici rezultând practic diferenţele solicitate.

A mai arătat reclamantul că prin interpretarea greşită a Legii nr. 330/2209, a Legii 284/2010 şi a Legii nr. 334/2002 angajatorul nu a acordat drepturile care i se cuveneau emiţând o succesiune de decizii nelegale. Acesta este motivul pentru care solicită modificarea Dispoziţiei nr. 34/31.01.2017 şi obligarea angajatorului să întocmească acte adiţionale care să aibă în vedere asimilarea funcţiei sale cu cea de şef birou precum şi la plata diferenţelor de salariu dintre salariul cuvenit şi cel încasat pe o perioadă de 3 ani anteriori datei de 01.02.2017.

Prin precizarea la acţiune reclamantul şi-a completat acţiunea solicitând, pe lângă plata diferenţelor de salariu  dintre cuantumul brut al salariului stabilit prin  dispoziţia contestată şi cuantumul salariilor invocat prin precizări, şi actualizarea diferenţelor solicitate cu indicele de inflaţie a preţurilor de consum (fila 28).

După aprecierea contestatorului încadrarea sa legală ar fi de responsabil bibliotecă remunerat  corespunzător funcţiei de şef de birou cu clasa 57 – adică 67 minus 10 clase penalizare pentru neîndeplinirea condiţiei  de studii, până la data de 15 iulie 2013, iar după această dată, prin obţinerea titlului de Licenţiat în Ştiinţe Administrative, încadrarea/salarizarea trebuind să fie la clasa de salarizare 67, coeficient de ierarhizare 5,10 (5,10 x 600 = 3.060 lei) şi nu cu 1074 lei salariu brut, aşa cum a fost plătit de angajator, intervenind ulterior modificările de la 01.07.2015, respectiv creşterea de 12% conform OUG 27/2015 (salariul brut fiind de 3.427 lei), de la 01.12.2015 creşterea de 10%  conform OUG 35/2015 (salariul brut fiind de 3.770 lei) şi de la 01.02.2017, creşterea de 20%  conform OUG 2/2017(salariul brut fiind de 4.524 lei).

Susţinerile contestatorului privind nelegala încadrare a fost analizată de instanţă în dosarul 1840/110/2013* (fila 50) şi în dosarul 966/110/2010** în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 603  din  6 mai 2014, irevocabilă prin decizia  civilă nr. 1002 din 18 decembrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, chestiunile tranşate cu această ocazie având putere de  lucru judecat.

Cu privire la modul de încadrare a contestatorului, precum şi cu privire la stabilirea salariului instanţa reţine  că  dispoziţia contestată în prezenta cauză este ulterioară Dispoziţiei nr. 18/2011, prin care s-a făcut reîncadrarea acestuia, dispoziţie ce a fost menţinuta irevocabil prin sentinţa civilă pronunţată în dosarul 1966/110/2010** cu privire la care există putere de lucru judecat. De asemenea  dispoziţia contestată în prezenta cauză este ulterioară şi Dispoziţiilor  nr. 50/2010  şi nr. 92/2012  cu privire  la a căror legalitate s-a pronunţat de asemenea instanţa, existând de asemenea putere de lucru judecat.

Mai mult, instanţa a reţinut în dosarul 1840/110/2013* că, B.V., nu a depus şi nici nu s-a pretins că ar fi solicitat intimatei transformarea postului din post cu studii medii în post cu studii superioare  şi  că această cerere ar fi fost aprobată ( sau respinsă)  iar intimata ar fi refuzat să-i plătească drepturile pentru un post cu studii superioare (care exista în organigramă), pentru a putea fi avut în vedere solicitarea de a fi încadrat  în funcţia de şef de birou pentru nivelul de salarizare al funcţiilor de conducere din sistemul bibliotecilor publice stabilit în Anexa IV .- cap. II lit. a  din Legea nr. 284/2010, cu atât mai mult cu cât  toate clasele de salarizare pentru funcţii de conducere din această anexă se referă la persoane care ocupă posturi pentru care este îndeplinită condiţia de studii superioare.

Instanţa de faţă constată că reîncadrarea pe funcţii în sistemul bugetar s-a făcut la 01.01.2010, prin aplicarea Legii 330/2009 şi la 01.01.2011 prin aplicarea Legii 284/2010, pentru anul 2011 salarizarea făcându-se potrivit Legii 285/2010. Legalitatea încadrărilor efectuate de UAT-uri, în temeiul Legii 330/2009, a făcut-o AJPIS (în temeiul Ordinului 32/40/11.01.2010), care prin adresa de la fila 70 dosar comunică Primăriei Comunei T. că nu s-au constatat nereguli la reîncadrarea personalului propriu.

Reclamantul a semnat contractul individual de muncă pentru funcţia de referent bibliotecar (fila 16).

Ulterior, potrivit art. 1, alin. (1) din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit clin fonduri publice, Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

Pentru anul 2012, prevederile Legii 203/2011-art II, stipulează la art. 1, alin. 1:„pentru anul 2012, cuantumul brut al salariilor de baza se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011,, , iar conform art. 4 alin.2 , în anul 2012 nu se aplica valoarea de referinţa şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în Anexele la Legea Cadru nr. 284/2010 „.

Conform art. 1, alin. (1) din O.U.G. nr. 19/2012, privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:

a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012. faţă de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b) cu 7,4%. începând cu data de 1 decembrie 2012. faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012."

Pentru anul 2013, conform prevederilor OUG 84/2012, la cap. l art. l se stipulează ca ,, în anul 2013, se menţin în plata la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 , drepturile prevăzute la art. 1 si art. 3-5 din OUG 19/2012,, , iar la art.2 este stipulat: „ prevederile art.7 alin .l din OUG 19/2012, ale art. II din OUG 80/2010 pentru completarea art. 11 din OUG 37/2008, se aplica în mod corespunzător si in anul 2013”.

Art. 1 din O.U.G. nr. 84/2012, privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare a stabilit că se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 şi art. 3-5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din Fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. Astfel de reglementări, care fie au păstrat salariile fie le-au majorat cu un anumit procent, dar prin raportare la salariul şi încadrarea anterioară, au fost stabilite prin OUG 83/2014 şi prin OUG 57/2015.

Practic pentru toţi anii din perioada 2012-2017 au existat reglementări prin care s-au majorat salariile bugetarilor raportându-se la salariile din anii anteriori, fără a se mai reveni asupra reîncadrărilor.

Mai mult ÎCCJ a pronunţat şi RIL 9/2017 reţinând că  Legea nr. 284/2010 a fost succedată, în perioada 2011 - 2016, de legi speciale anuale de salarizare, astfel: Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, prin care s-a stabilit salarizarea în anul 2012 a personalului plătit din fonduri publice; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, în anexele respectivelor legi-cadru de salarizare pe familii ocupaţionale existând şi prevederi speciale aplicabile principiului specialia generalibus derogant, pentru personalul salarizat în baza acestor anexe.

ÎCCJ reţine la pct. 34 că, în această situaţie, se constată că legea instituie o procedură specială în faţa ordonatorului de credite, urmată de o procedură judiciară, or, reclamantul nu a dovedit că după parcurgerea procedurilor de contestare a dispoziţiilor Primarului ar fi obţinut încadrarea pe care o solicită în cauza de faţă.

Tribunalul mai reţine şi faptul că la Compartiment Cultură figurează un post cu studii medii (fila 63) şi conform  statului de funcţii depus la dosar, postul de  bibliotecar este pentru studii medii şi nu pentru studii superioare.

Împrejurarea că într-o speţă similară a fost admisă acţiunea unei reclamante ce solicita spor de conducere nu este de natură a schimba  situaţia reclamantului din prezenta cauză care nu a obţinut modificarea funcţiei sale nici printr-o procedură administrativă şi nici judiciară, prin contestarea actelor administrative emise de Primar şi prin care a fost încadrat, reîncadrat sau transformat postul.

Prin Dispoziţia 34/31.01.2017 emisă de Primarul comunei T., contestată în prezenta cauză s-au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 1 din OUG 2/2017, potrivit căruia, prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, începând cu data de 1 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/indemnizaţiile de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017, acesta nevizând încadrarea pe post şi/sau pe funcţie sau modificarea funcţiei şi/sau a postului.

Astfel, având în vedere aspectele mai sus reiterate, precum şi dispoziţiile legale aplicabile instanţa urmează să respingă acţiunea, potrivit dispozitivului.

Instanţa ia act că, deşi prin întâmpinare pârâta a solicitat obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată (fila 40), nu a depus la dosar dovezi privind efectuarea unor asemenea cheltuieli.

Domenii speta

Spete similare