Acțiune în răspundere delictuală – lipsa capacității procesuale de folosință a Primăriei – structură funcţională, cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului; îndeplinirea condițiilor răspunde

INSTANŢA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.09.2019 sub nr. …./299/2019, reclamanta A, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Sectorul 1 București, prin primar general, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să oblige pârâta la plata daunelor materiale în cuantum de 6428 ei, reprezentând contravaloarea prejudiciului, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a menționat că în data de 11.08.2019 peste acoperișul imobilului proprietatea reclamantei a căzut copacul din fața casei, copac care se afla pe domeniul public al statului. De supravegherea și defrișarea arborilor se ocupă primăria locală, respectiv Primăria sectorului 1 București. Pentru remedierea situației a anunțat ADP și Polița Locală, care au rămas în pasivitate întrucât nu dispuneau de o macara. În urma apelului la 112 a intervenit Inspectoratul pentru Situații de Urgență, aspect ce reiese din procesul-verbal nr. 208/11.08.2019. Echipajul nu a reușit să elibereze în totalitate imobilul și zona de porțiunile de copac căzute, din cauza greutății acestora, așteptând intervenția ADP, timp în care au securizat zona. Întrucât ADP a refuzat intervenția, a fost nevoită să apeleze la serviciile unei societăți. Din devizul estimativ lucrări reiese faptul că prejudiciul a fost estimat la 5000 lei, sumă pe care trebuie să o achite, având în vedere faptul că acoperișul a fost grav avariat.  În data de 27.08.2019 a depus notificare și solicitare de plată referitoare la deteriorarea acoperișului imobilului cu privire la contravaloarea facturii  seria MAC nr. 946/12.08.2019 și a sumei de 5000 lei cu titlu de daune materiale aferente reparării acoperișului.

În continuare, reclamanta a precizat că la data de 04.09.2019, prin adresa nr. 15090/03.09.2019 Primăria Sectorului 1 București a formulat răspuns prin care s-a refuzat repararea prejudiciului cauzat.

Referitor la condițiile răspunderii civile delictuale, a indicat dispozițiile art. 1376 alin. 1, art. 1375 și art. 1377 C.civ. Prin urmare, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri aparține celui care are paza juridică a bunului, iar în speță copacul se află pe domeniul public al statului, răspunzător pentru acesta fiind Unitatea Administrativ - Teritoriala Sector 1, prin primar. În continuare, a indicat prevederile Constituției, Legii nr. 18/1991, ale legii nr. 213/1998. A menționat că domeniul public cuprinde totalitatea bunurilor care constituie obiectul dreptului de proprietate publică al statului sau al unităților administrativ teritoriale. A mai indicat dispozițiile art. 3 din Legea nr. 215/2001.

Cu privire la legătura de cauzalitate, a menționat că această condiție este îndeplinită, și a precizat că unitatea administrativ – teritorială deține paza lucrului, prejudiciul realizat rezultă din procesul-verbal de intervenție nr. 207/11.08.2019 și din devizul estimativ, culpa nefiind necesară pentru angajarea răspunderii.  Potrivit art. 1386 alin. 1 și 2 C.civ.

În drept, a indicat dispozițiile art. 94, art. 113, art. 116, art. 148, art. 194 C.proc.civ. și art. 1375 C.civ., art. 136 Constituție, Legea nr. 213/199 și Legea nr. 215/2001.

În probațiune, a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu expertiza și proba testimonială.

La data de 05.11.2019 pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Sectorul 1 București a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritorială Sectorul 1 București și pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, în esență, a precizat că Sectorul 1 nu este unitate administrativ teritorială și că atribuțiile de administrare a străzilor de pe raza sectorului 1 București sunt n sarcina Administrației Domeniului Public Sector 1.

Pe fondul cauze, a precizat că apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1376 și că faptul că str. ... se află în sectorul 1 nu reprezintă o justificare în sine pentru reținerea existenței unei fapte ilicite.  A menționat că nu poate fi reținută săvârșirea unei fapte ilicite în sarcina sa, deoarece nici Primăria Sectorului 1, nici Consiliul Local Sector 1 nu au atribuții în acest domeniu, iar reclamanta nu a dovedit care este fapta ilicită, deci niciuna dintre condițiile răspunderii civile delictuale nu este îndeplinită.

La data de 22.11.2019 reclamanta a depus cerere modificatoare prin care a precizat că înțelege să se judece cu Primăria Sectorului 1 a Municipiului București și solicită introducerea în cauză a Administrației Domeniului Public Sector 1.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a precizat că este de acord cu susținerile pârâtei, conform cărora unitățile administrativ teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele. Primăria Sectorului 1 București este o subdiviziune a unității administrativ teritoriale, care face parte din organigrama unității administrativ teritoriale superioare, respectiv Municipiul București.

În susținerea cererii, a precizat că serviciul de întreținere/toaletare al arborilor se face de primăriile de sector și că Serviciul Spații Verzi asigură evidența spațiilor verzi administrate de ADP Sector 1, asigură evidența lucrărilor de întreținere și amenajare a spațiilor verzi efectuate în regie proprie sau de către terți. 

Referitor la fondul cauzei, a precizat că răspunderea poate interveni pentru prejudiciul cauzat de lucru, indiferent de natura sa, deci sunt întemeiate cerințele privind repararea prejudiciului produs ca urmare a căderii copacului aflat pe domeniul public al statului. Pentru a se determina persoana responsabilă a indicat dispozițiile ar. 1376 alin. 1 C.civ. și a precizat că, chiar dacă atributele de toaletare, îngrijire și amenajare revin Serviciului Spații Verzi din cadrul Administrației Domeniului Public Sector 1, acesta face parte din organigrama Primăriei sectorului 1c Unitate Administrativ Teritorială, fiind astfel dovedită nu doar calitatea procesuală, ci și legătura de cauzalitate.

Cu privire la valoarea prejudiciului, a menționat că suma pe care a achitat-o societății B a fost de 1428 lei, iar suma de 5000 lei o solicită pentru repararea lucrărilor la acoperișul imobilului din str. ..., nr. 54, conform devizelor ofertă atașate dosarului, alegând devizul cu suma cea mai mică.

Referitor la invocarea forței majore în vederea exonerării de răspundere, a precizat că, având în vedere ziua în care s-a produs fapta ilicită, respectiv. 11.08.2019, descărcările electrice, vântul puternic, furtunile sau grindina nu au fost prezente, temperatura indicată pentru data de 11.08.2019 fiind de aproximativ 29 grade. Imprevizibilitatea, condiție de existență a cauzei exoneratoare, nu este incidentă, întrucât pârâta nu și-a exercitat atribuțiile care îi incumbă – de toaletare și îngrijire a spațiilor verzi – și trebuie să răspundă pentru prejudiciile cauzate. Evenimentul produs putea fi evitat în ipoteza în care cei competenți depuneau diligențe în acest sens.

Pârâta Primăria Sectorului 1 București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință.

În motivare, a indicat dispozițiile art. 5 lit. hh din O.U.G. nr. 57/2019 și a indicat și decizia nr. 1956/2012 a I.C.C.J. prin care s-a statuat că primăria reprezintă o structură executivă a unității administrativ teritoriale, neavând capacitatea de folosință a drepturilor civile pentru a fi parte în judecată.

La data de 19.12.2019 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a precizat că își menține cadrul procesual în care au calitatea de pârâți Unitatea Administrativ Teritorială Sector 1 București și Administrația Domeniului Public Sector 1 București.

La data de 07.02.2020 pârâta Primăria Sectorul 1 și Unitatea Administrativ Teritorială Sector 1 București au formulat întâmpinare prin care au precizat că unitatea administrativ teritorială este Municipiul București și că nu există primăria în calitate de orga deliberativ și de structură executivă a unității administrativ teritoriale sau în calitate de unitate administrativ teritorială. A menționat că primăria este doar o structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, deci excepția lipsei capacității procesuale de folosință este întemeiată.

La data de 21.02.2020 Administrația Domeniului Public Sector 1 a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În apărare, în esență, a indicat că în noaptea de 11.08.2019 o creangă din copacul situat în dreptul imobilului cu nr. ... din str. ... , sector 1 a căzut peste acoperișul casei aflate în proprietatea reclamantei. Pentru remedierea situației proprietara imobilului a apelat 112 de unde a intervenit Inspectoratul pentru Situații de Urgență, sens în care a fost întocmit procesul-verbal de intervenție nr. 208/11.08.2019, iar în data de 12.08.2019 au fost înștiințate Poliția Locală, Primăria Municipiului București și Administrația Domeniului Public Sector 1, pe grupul de intervenții. A menționat că instituția a fost înștiințată de Primăria Municipiului București, nu se reclamantă.

A menționat că angajații s-au prezentat în vederea degajării zonei și încercarea de susținere a crengii de copac rupte, pentru a fi reduse pagubele la minim. Proprietara a refuzat intervenția asupra crengii de copac, pe motiv că nu dețin o macara suficient de mare pentru a se interveni asupra crengii de copac.  A menționat că nu s-a refuzat intervenția, ci s-a dorit să se intervină cu echipamentul din dotare pentru degajarea crengii de copac și cu personalul specializat și cu care s-au descurcat în intervenții mult mai grave, dar s-au lovit de un refuz, motiv pentru are și personalul său, alături de ceilalți, a așteptat intervenția cu automacaraua făcută de B

Pârâta a invocat în apărare cazul de forță majoră, ca împrejurarea absolut imprevizibilă și de neînlăturat care determină cauzal producere rezultatului păgubitor.  Prăbușirea copacului s-a datorat în exclusivitate unei împrejurări exterioare, străine de voința sa, deci nu i se poate imputa vreo culpă. Crengile căzute s-au datorat unor fenomene meteo extreme, imprevizibile și mai presus de voința părților. A menționat că reclamanta își întemeiază cererea pe răspunderea civilă delictual pentru fapta proprie, deci trebuie să dovedească existența prejudiciului, a unei fapte ilicite și existența raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită. Prin acțiunea introductivă, nu -s a făcut dovada vinovăției și nici a faptei ilicite care ar fi dus la producerea prejudiciului.

Reclamanta nu a făcut dovada faptei ilicite a Administrației Domeniului Public Sector 1, întrucât vina producerii prejudiciului o constituie căderea arborelui din cauza condițiilor meteorologice deosebite. Nu este dovedită vinovăția, întrucât producerea avariei se impută unui caz de forță majoră. A menționat că și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau și că a verificat și obținut aviz de toaletare și a toaletat arborii aferenți str. ... nr. .... În acest sens a indicat avizul nr. 3117/1418334/09.05.2016. A specificat că tăierile de regenerare a arborilor se execută în perioade de 5-7 ani, prin urmare nu se poate reține săvârșirea vreunei fapte ilicite prin neîndeplinirea obligației de verificare, întreținere și toaletare a arborelui în cauză.

În apărare, a indicat că Administrația Domeniului Public Sector 1 nu este învestită cu putere decizională în ceea ce privește intervențiile asupra vegetație arboricole de pe raza sectorului 1. Instituția nu deține paza juridică a arborilor, întrucât nu deține putere de folosință, direcție și control independent în ceea ce privește intervențiile asupra vegetației, aceasta aparținând Consiliului General al Municipiului București, exercitat prin Direcția de Mediu. Administrația Domeniului Public Sector 1 poate doar să constate starea necorespunzătoare în care se află vegetația arboricolă de pe domeniul public și să solicite organului cu putere decizională, Direcția de Mediu, emiterea unui aviz de specialitate pentru toaletare sau defrișare, pe care aceasta îl eliberează în funcție de aprecierea inspectorului trimis. Prăbușirea crengii s-a datorat condițiilor meteo deosebite, situație în care nici pârâta, nici reclamanta, nu puteau sesiza pericolul. Fenomenul meteorologic din perioada de 06-12.08.2019.

În ceea ce privește contravaloarea despăgubirilor, a precizat că contestă sumele, întrucât din cercetările făcute de Administrația Domeniului Public Sector 1 creanga de copac nu a produs pagube însemnate, întrucât doar s-a sprijinit pe o mică parte din acoperiș, cum se arată în procesul-verbal de intervenție nr. 208/11.08.2019 și devizul nu este realizat de o societate în domeniu acreditată. A menționat că nu este de acord nici cu pata sume de 1428 lei, în condițiile în care reclamanta a refuzat degajarea locului prin intervenția celorlalte părți prezente la fața locului. 

În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În drept, a indicat dispozițiile art. 205 C.proc.civ., art. 1381, art. 1349 C.civ., Legea nr. 24/2007 și H.C.G.M.B. nr. 304/2009.

La termenul de judecată din data de 13.01.2020 instanța a luat act de faptul că reclamanta nu mai solicită proba cu expertiza judiciară. Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri și a respins proba testimonială solicitată de reclamantă.

Analizând cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Sectorului 1, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 56 C.proc.civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, respectiv societăţile, asociaţiile sau orice entităţi care au personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 21 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 215/2001 (în vigoare la data  introducerii cererii – 13.09.2019), prevăd că doar unităţile administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu, care pot fi reprezentante în justiţie, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. Potrivit art. 77 din acelaşi act normativ, primăria reprezintă o structură funcţională, cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliilor locale şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Faţă de dispoziţiile speciale enunţate, prevăzute de Legea nr. 215/2001, instanţa reţine că pârâta Primăria Sector 1 a Municipiului Bucureşti prin Primar nu are capacitate procesuală de folosinţă, neavând aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual, sens în care va admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă și va respinge cererea  introdusă în contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, reclamanta A este proprietara imobilului situat în str. .... Astfel cum reiese din procesul-verbal de intervenție nr. 207/11.08.2019 emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență – Inspectoratul pentru situații de urgență Dealul Spirii București Ilfov (f. 12), coroborat cu planșele fotografice depuse la dosar (f. 92-98), la data de 11.08.2019, pe imobilul reclamantei, a căzut creanga unui copac (sprijinită), al cărei diametru este de aproximativ 40 cm. În cadrul procesului verbal s-a menționat că s-a intervenit pentru degajarea acesteia cu drujba din dotare. Creanga nu s-a rupt în totalitate din cauza greutății acesteia existând pericol de a cădea pe acoperiș. Zona a fost izolată până la sosirea unui utilaj de la ADP.

Ca urmare a acestui incident, reclamantul i-a solicitat pârâtei Administrația Domeniului Public acordarea de despăgubiri în valoare de 6428 lei reprezentând 1428 lei intervenție macara și suma de 5000 lei daune materiale estimate. Prin adresa nr. 15090/03.09.2019, pârâta Administrația Domeniului Public Sector 1, în esență, că instituțiile publice nu au posibilitatea de a dispune de fondurile aprobate în scopul stingerii pe cale amiabilă a conflictelor ivite din raporturile cu persoanele fizice sau juridice (f. 8-10).

În drept, instanța reține că, în conformitate cu prevederile conform art. 1349 C.civ., orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care încalcă această obligaţie răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. Potrivit art. 1349 alin. 3 C.civ., în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum şi de ruina edificiului. De asemenea art. 1376 alin. 1 C.civ. prevede că oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.

Astfel, este reglementată răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri prezumându-se, până la proba contrară, că proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia, iar răspunderea proprietarului, considerată o răspundere obiectivă, va fi angajată indiferent de existenţa vinovăţiei lui. În consecinţă, pentru a antrena răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe un prejudiciu, să existe o faptă ilicită, să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, să existe paza juridică asupra lucrului care a provocat prejudiciul.

Din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă că răspunzătoare de producerea prejudiciului este pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1, fiind întrunite condiţiile pentru angajarea răspunderii delictuale.

Fapta ilicită, ca element al răspunderii civile delictuale este orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând altei persoane.

În ceea ce priveşte paza juridică a lucrului, art. 1377 C.civ. prevede că „are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziţii legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul şi supravegherea asupra animalului sau a lucrului şi se serveşte de acesta în interes propriu.”

Instanţa reţine că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 24/2007 prevăd următoarele: 1) întreținerea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și administratorii acestora; 2) proprietarii și administratorii de spații verzi cu arbori și arbuști sunt obligați să realizeze măsurile de întreținere a acestora; 3) proprietarii și  administratorii de spații verzi sunt obligați să asigure măsurile privind siguranța persoanelor care pot fi afectate de ruperile și desprinderile arborilor și elementelor acestora, ca urmare a gradului de îmbătrânire avansat sau a stării fitosanitare precare.

De asemenea, potrivit art. 3 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Administraţiei Domeniului Public Sector 1 (Anexa nr. 3 la HCL Nr. 146/2016), Administrația Domeniului Public Sector 1 asigură, în limita fondurilor bugetare aprobate, întreţinerea, amenajarea, reamenajarea şi curăţenia spaţiilor verzi în privinţa cărora deţine un drept de administrare legal constituit. De asemenea, conform art. 43 pct. 2 din acelaşi Regulament, Serviciul Spaţii Verzi contribuie la administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi de pe teritoriul care aparţine sectorului.

Instanța nu poate primi apărarea pârâtei Administrația Domeniul Public Sector 1 în sensul că și-ar fi îndeplinit obligațiile legale ce îi reveneau în privința întreținerii arborilor, întrucât din avizul din data de 19.05.2016 reiese faptul că s-a avizat toaletarea aliniamentului stradal  din dreptul imobilului nr. … str. ..., cu termen de valabilitate 2 ani, însă pârâta nu a depus procesul-verbal care să confirme efectuarea acestor operațiuni. Astfel, incidentul a avut loc la data de 11.08.2019, iar avizului depus de pârâtă a fost valabil până la data de 19.05.2018, deci cu mai mult de un an anterior producerii faptei ilicite.

De asemenea, instanţa apreciază ca neîntemeiata susţinerea pârâtei Administrația Domeniului Public Sector 1 în sensul că puterea decizională aparţine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Faptul că, luarea în concret a unor măsuri de toaletare/defrişare a spaţiilor verzi din sectorul 1, este avizată și de către Primăria Municipiului București - Direcția Generală Dezvoltare Urbană - Direcția de Mediu, nu are nicio relevanţă şi nu transferă responsabilitatea către Municipiul București, în condiţiile în care această autoritate doar aprobă sau nu toaletarea/defrişarea, prin emiterea avizului sau refuzul emiterii acestuia, ceea ce presupune, pentru a înlătura răspunderea pârâtei ADP Sector 1, că aceasta şi-a îndeplinit atribuţiile stabilite în sarcina sa, a identificat pericolul pe care îl generează neluarea unor măsuri cu privire la respectivul copac, a solicitat emiterea unui aviz de defrişare/tăiere, însă acesta i-a fost refuzat, ipoteză care nu a fost dovedită în cauză.

Chiar în cuprinsul adresei nr. 2447/28.03.2019  se menționează faptul că administratorii legali ai spațiilor verzi publice situate pe raza Municipiului București au responsabilitatea de a analiza și de a decide asupra intervențiilor ce vor fi efectuate fără a fi necesară solicitarea punctuală  către Direcția de Mediu din cadrul Primăriei Municipiului București privind emiterea avizului de specialitate. Mai mult decât atât, în cuprinsul aceluiași aviz este specificat în mod clar că administratorii legali ai spațiilor verzi situate pe raza Municipiului București au obligația de a monitoriza evoluția materialului dendrologic în urma executării lucrărilor de întreținere, formare și regenerare a arborilor.

În acelaşi context, al analizei persoanei care poate avea calitatea de autor al faptei ilicite, instanţa reţine că nu Municipiul Bucureşti, prin Primarul General, ca proprietar al spaţiilor verzi de pe domeniul public sau privat al unităţii administrativ teritoriale, are responsabilitatea întreținerii acestor spaţii, întrucât, conform art. 4 din H.C.G.M.B nr. 113/1998, aceste atribuţii au fost conferite Primăriilor de sector, prin secțiile spații verzi din cadrul ADP-urilor, iar preluarea atribuției de întreținere a spațiilor verzi de către ADP Sector 1 a fost confirmată de Anexa nr. 3 la HCL nr. 146/2016.

Astfel, instanţa reţine că fapta ilicită constă în aceea că pârâta Administrația Domeniului Public Sector 1 nu a luat toate măsurile necesare pentru ca arborii aflaţi pe domeniul public să nu producă prejudicii bunurilor mobile ale altor persoane, astfel că, în urma unui fenomen meteorologic (ploaie îngheţată), acesta s-a rupt și a căzut peste autoturismul asigurat la societatea reclamantă, fapta nefiind contestată de către pârâtă.

Prin urmare, având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa constată că orice omisiune sau acţiune cauzatoare de prejudicii a pârâtei Administrația Domeniului Public Sector 1 cu privire la spaţiile verzi aflate în administrarea sa (inclusiv în ceea ce priveşte arborii aflaţi pe domeniul public al sectorului 1 Bucureşti), pentru care deţine paza juridică, în calitate de administrator, atrage răspunderea delictuală a acesteia, şi nu a pârâtului Municipiului Bucureşti, care nu poate avea, în contextul evidențiat anterior, calitatea de autor al faptei ilicite sau de paznic juridic al spaţiilor verzi aflate în administrarea pârâtei.

Astfel, având în vedere că pârâta Administrația Domeniului Public Sector 1 nu a contestat împrejurarea că arborii de pe str. ... se află în administrarea sa, instanţa apreciază că reclamanta a făcut atât dovada pazei juridice, cât şi a faptei ilicite a acestei pârâte.

Cu privire la existenţa unui caz de forţă majoră, instanţa reţine că, potrivit art. 1380 C.civ., nu există obligaţie de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseşi ori a unui terţ sau este urmarea unui caz de forţă majoră. Astfel, cazul fortuit nu are caracterul unei cauze exoneratoare de răspundere, ci doar cazul de forţă majoră.

Totodată, dispozițiile art. 1351 alin. 1 și 2 C.civ. prevăd că, dacă legea nu prevede altfel, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră, definită ca orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil.

Pârâta a susţinut că evenimentele meteorologice din data de 11.08.2019, au caracterul unui caz de forţă majoră, însă instanţa va înlătura aceste afirmaţii ca fiind neîntemeiate.

În acest sens, instanţa apreciază că furtuna la care a făcut pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 referire nu poate fi considerată un eveniment imprevizibil în raport de perioada în care s-a produs (luna august), fiind de notorietate faptul că evenimentele meteorologice de natura celei invocate de către pârâtă sunt frecvente vara. Or, lipsa caracterului imprevizibil al fenomenului meteorologic exclude incidența unui caz de forță majoră.

De asemenea, nu se poate considera că fenomenele meteo ce au avut loc la data de 11.08.2019 constituie un caz fortuit, în sensul art. 1351 alin. 2 C.civ., în condițiile în care pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 putea prevedea că astfel de fenomene meteorologice, care, totuși, au fost încadrate de ANM într-un cod galben, și nu unul mai sever, pot avea loc pe timpul verii.

Pe de alta parte, instanţa apreciază că nu se poate reţine ca pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 şi-a îndeplinit obligaţiile ce îi reveneau prin faptul că a efectuat o toaletare parţială a arborilor de pe str. ..., așa cum s-a reținut în cele ce preced, în condiţiile în care Regulamentul de organizare și funcţionare al pârâtei impune în sarcina acesteia o obligaţie de rezultat, constând în luarea tuturor masurilor necesare pentru ca arborii aflaţi în administrarea sa să nu producă prejudicii bunurilor mobile sau imobile ale altor persoane sau integrității lor fizice.

Prin urmare, instanța reține culpa pârâtei Administraţia Domeniului Public Sector 1, care nu a înțeles să își respecte în integralitate obligațiile legale ce îi incumbau.

Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv şi trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat încă.

Caracterul cert al prejudiciului, ceea ce presupune că acesta este sigur, atât în privinţa existenţei, cât şi în privinţa posibilităţii de evaluare, rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Prejudiciul în cauză constă în costurile aferente ridicării crengii căzute pe acoperișul casei reclamantei și în costurile aferente aducerii acoperișului la starea anterioară.

 Astfel, în ceea ce privește suma de 1428 lei, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile enunțate anterior, având în vedere contractul de închiriere automacarale din data de 11.08.2019, încheiat între reclamanta, în calitate de beneficiar, și S.C. B, precum și din factura seria MAC nr. 946/12.08.2019 (f. 14-16). Instanța va înlătura susținerea pârâtei în sensul că reclamanta a refuzat ca Administrația Domeniului Public Sector 1 să elibereze creanga căzută pe acoperiș, având în vedere faptul că nu a fost depusă nicio dovadă în acest sens, deși pârâtei îi revenea sarcina probei cu privire la afirmațiile făcute, potrivit art. 249 C.proc.civ. Simplul fapt că pârâta s-a prezentat la fața locului și a efectuat planșele foto depuse la dosar nu este suficient pentru a dovedi că aceasta deținea și mijloacele necesare înlăturării crengii căzute. Mai mult, în cadrul procesului-verbal de intervenție nr. 207/11.08.2019 s-a menționat că creanga nu s-a îndepărtat în totalitate din cauza greutății acesteia existând riscul de a cădea pe acoperiș.

Cu privire la suma de 5000 lei, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile enunțate anterior. Reclamanta a depus deviz ofertă eliberat de S.C. C S.R.L. cu privire la lucrările aferente readucerii la starea inițială a acoperișului imobilului situat în str. ... nr. 54, suma fiind de 5284,88 lei. De asemenea, a fost depusă o ofertă de preț făcută de S.C.D S.AR.L. suma fiind de 1105,63 euro pentru materiale, fără TVA, sumă la care se va adăuga manopera calculată separat în funcție de fiecare dintre operațiunile necesar (f. 56). Având în vedere toate acestea, instanța apreciază că suma de 5000 lei, inferioară ofertelor anterior menționate, astfel cum a fost estimată de reclamantă reprezintă cuantumul daunelor materiale produse acesteia.

În ceea ce privește susținerile pârâtei în sensul că suma este prea mare față de prejudiciul suferit, instanța apreciază că, având în vedere înscrisurile depuse de reclamantă, revenea pârâtei sarcina probei cu privire la susținerile făcute referitor la cuantumul prejudiciului. Or pârâta, doar a contestat suma fără a solicita administrarea unei probe în susținerea afirmațiilor făcute, deși avea posibilitatea de a solicita administrarea probei cu expertiza tehnică în specialitatea construcții. Pârâta nu a indicat în concret elementele în funcție de care, în opinia sa, devizul de reparații nu corespunde realității.

Astfel, având în vedere, pe de-o parte, planșele fotografice efectuate la fața locului, devizul de reparații și, pe de altă parte, că pârâta Administrația Domeniului Public Sector 1 nu a contestat în concret care elemente luate în considerare la stabilirea contravalorii reparațiilor nu corespund incidentului, instanța va înlătura susținerile acestei pârâte în sens contrar și va reține că valoarea prejudiciului este de 5000 lei.

Instanţa constată că şi condiţia existenţei raportului de cauzalitate între prejudiciu şi fapta ilicită este îndeplinită în cauză, întrucât, aşa cum rezultă din înscrisurile administrate, efectul produs, adică prejudiciul cauzat, a fost provocat de acţiunea cauzatoare, în speţă de prăbușirea copacului ca urmare a neluării tuturor măsurilor necesare întreținerii acestuia. Astfel, în condiţiile în care pârâta nu a administrat probe în sensul că prăbuşirea copacului s-a datorat unor alte împrejurări decât neîndeplinirea obligaţiei de a asigura întreţinerea acestuia, instanţa apreciază că, în cauză, a fost dovedită şi această condiţie a răspunderii civile delictuale.

În raport de cele menţionate, rezultă că sunt îndeplinite cerinţele legale cuprinse în art. 1349 alin. 3 C.civ. şi art. 1376 alin. 1 C.civ. pentru angajarea răspunderii delictuale a pârâtei  astfel că reclamanta este îndreptăţită la obţinerea sumei de 6428 lei reprezentând contravaloare despăgubire.

În ceea ce priveşte plata cheltuielilor de judecată, instanţa reţine că, potrivit art. ...3 C.proc.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Reclamantul a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată și a făcută dovada achitării sumei de 1926,4 lei cu acest titlu, după cum urmează: 426,4 lei taxa judiciară de timbru, chitanței nr. 173524 din data de 30.09.2019 (f. 30), 1500 lei onorariu de avocat, conform facturii nr. 1250/11.09.2019 și chitanței nr. 716/11.09.2019.

Astfel, față de soluția ce urmează a fi pronunțată și de culpa procesuală a pârâtei Administrația Domeniului Public Sector 1 București, instanța o va obliga pe această pârâtă la plata către reclamant a sumei de 1926,4, cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria Sectorului 1 Bucureşti.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, A, …. în contradictoriu cu pârâta Primăria Sectorului 1 Bucureşti, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă.

Admite, în parte, cererea de chemare în judecată astfel cum a fost formulată şi modificată.

Obligă pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 Bucureşti la plata către reclamantă a sumei de 6428 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat ca urmare a evenimentului din data de 11.08.2019.

Obligă pârâta Administraţia Domeniului Public Sector 1 Bucureşti la plata către reclamantă a sumei de 1926,4, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 23.03.2020.

PREȘEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare