Constatarea nulității actului de adjudecare – necompetență materială: principiul disponibilității – partea a învederat că nu a înțeles să formuleze o contestație la executare; valoarea obiectului: în cazul cererilor expres enumerate la art. 101 C.proc.civ

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 01.08.2019 pe rolul acestei instanţei sub nr. …./299/2019 reclamanta A a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B şi intervenienţii C , D, E, F, G, H şi I ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută a Actului de adjudecare nr. .../04.06.2018 şi a tuturor actelor de executare premergătoare acestuia, efectuate în dosarul execuţional nr. .../2018 al SCPEJ J, să se constate nulitatea absolută a raportului de expertiză tehnică efectuat pentru evaluarea imobilului şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, se arată că reclamanta nu a avut calitatea de debitoare în procedura execuţională, ci a avut calitatea de coproprietar alături de intervenienţi. Deşi a solicitat atribuirea în natură a întregului imobil deoarece deţinea cota majoritară de trei sferturi, nici executorul judecătoresc şi nici celelalte părţi din proces nu au ţinut cont de solicitarea sa. Această manifestare de voinţă se regăseşte şi în cuprinsul întâmpinării depuse în dosarul nr. …./299/2017 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, având ca obiect ieşire din indiviziune.

Aşadar, reclamanta a iniţiat prezenta acţiune pe calea dreptului comun având în vedere că actul de adjudecare reprezintă un veritabil titlu de proprietate a cărui nulitate absolută poate fi invocată oricând, fără a putea fi opusă prescripţia dreptului material la acţiune.

Un prim motiv de nulitate îl reprezintă preţul neserios la care a fost adjudecat imobilul. În speţă, deşi imobilul a fost evaluat la suma derizorie de 502.580 lei (109.600 euro), în final a fost vândut la suma de doar 153.500 lei.

Un alt motiv de nulitate este reprezentat de lipsa consimţământului reclamantei, care a fost suplinit în mod fraudulos în cadrul vânzării silite de către executor, atât prin refuzul atribuirii imobilului din parte lui C, cât şi în cadrul procedurii de vânzare silită. Actul de adjudecare are o cauză ilicită şi imorală care rezultă din modalitatea frauduloasă în care s-a acţionat, nu mai pentru înlăturarea reclamantei de la beneficiul atribuirii în natură, cât şi prin modalitatea de comunicare a actelor de executare, nefiindu-i comunicate nici procesul verbal de licitaţie şi nici încheierea şi extrasul de carte funciară prin care a fost înscris provizoriu procesul verbal de licitaţie, fiind în imposibilitate de a le ataca în termenul de 30 de zile.

Mai arată reclamanta că executorul judecătoresc a dispus în mod abuziv şi cu rea-credinţă efectuarea expertizei mai înainte ca părţile să fi evaluat bunul, încălcând principiile transparenţei şi legalităţii.

În drept au fost invocate disp. art. 1179, 1236, 1237, 1238 C.civ., art. 777 alin. 1 teza a II- a C.proc.civ.

În dovedire s-a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu interogatoriu şi cu expertiză evaluatoare topo, fără a fi ataşate înscrisurile doveditoare.

La data de 19.09.2019 reclamanta a depus precizări la solicitarea instanţei.

În cuprinsul acestora se arată că cererea de chemare în judecată reprezintă o acţiune în anularea actului de adjudecare, nefiind vorba nici despre o contestaţie la executare şi nici despre întoarcerea executării silite. Aşadar, se solicită anularea actului de adjudecare, având în vedere că acesta reprezintă titlu de proprietate.

A fost achitată taxă judiciară de timbru în cuantum de 7.802,13 lei (file 46, 47).

Pârâtul şi intervenienţii, deşi legal citaţi cu această menţiune, nu au formulat întâmpinări în cauză.

Instanţa a invocat excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţe reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ. “instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.

Deliberând asupra excepţiei invocate, instanţa o apreciază ca fiind întemeiată pentru considerentele expuse în continuare.

Reclamanta solicită prin prezenta acţiune, pe calea dreptului comun, anularea Actului de adjudecare nr. .../04.06.2018 emis  în dosarul execuţional nr. .../2018 al SCPEJ J, prin care a fost adjudecat imobilul situat în Bucureşti, sector 1, …., compus din teren în suprafaţă de 360 mp şi construcţiile existente, C1- construcţie/locuinţă şi C2- magazie. Vânzarea imobilului menţionat anterior a fost dispusă în dosarul nr. …./299/2017* al acestei instanţe, prin aplicarea disp. art. 991 alin. 3 C.proc.civ. În cadrul aceluiaşi dosar s-a reţinut faptul că valoarea imobilului menţionat anterior este de 502.580 lei (109.600 euro) conform raportului de expertiză efectuat în cauză. În prezenta cauză, având în vedere Grilele Notarilor Publici pentru anul 2019, dar şi certificatul de atestare fiscală cu privire la construcţie, a rezultat o valoare de 377.316 lei pentru teren şi 40.397,36 lei pentru construcţie (în total 417.713,36 lei).

Aşadar, valoarea imobilului, luând în considerare atât raportul de evaluare din dosarul nr. …./299/2017* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, dar şi Grilele Notarilor Publici pentru anul 2019 şi certificatul de atestare fiscală cu privire la construcţie, depăşeşte suma de 200.000 lei. De asemenea, instanţa reţine că prezenta acţiune este una de drept comun, iar nu în materia executării silite, solicitându-se constatarea nulităţii actului de adjudecare în calitatea lui de titlu de proprietate, motivele de nulitate invocate fiind cele de drept comun.

Conform art. 94 pct. 1 lit. k din C.proc.civ. ,,Judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti.’’ Conform art. 101 alin. 1 şi 2 din acelaşi cod ,,În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de aceea a părţii din obiectul dedus judecăţii. 

(2) Aceeaşi valoare va fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, precum şi în cererile privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept.’’ 

Instanţa apreciază că, în cazul cererilor expres enumerate la art. 101 C.proc.civ., interesează valoarea obiectului actului juridic, astfel că în asemenea cazuri valoarea obiectului cererii este egală cu valoarea bunului mobil sau imobil ce reprezintă obiectul material vizat de contract sau de un alt act juridic. Concluzia este justificată prin raportare la prevederile art. 1225 alin. 1 C.civ. ce prevede că obiectul unui contract este reprezentat de operaţiunea juridică în sine (vânzare, locaţiune, împrumut etc.). Legiuitorul distinge între obiectul contractului şi obiectul obligaţiei, primul fiind reprezentat de operaţiunea juridică în sine, în timp ce al doilea este prestaţia la care debitorul se angajează.

Prin urmare, făcând referire la obiectul actului juridic, art. 101 C.proc.civ. are în vedere obiectul obligaţiei asumate prin acel act juridic, îndatorire vizată de pretenţia concretă a reclamantului în valorificarea dreptului corelativ. Întrucât, la rândul său, obligaţia are ca obiect derivat un bun, este justificată raportarea la valoarea bunului ce reprezintă obiectul prestaţiei, implicit obiectul material al actului juridic.

Cum bunul imobil are o valoare superioară sumei de 200.000 lei, instanţa apreciază că excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, este întemeiată, astfel că o va admite şi va declina competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia necompetenţei materiale.

Declină competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta A, cu domiciliul ales în ….. şi pe pârâţii B, cu domiciliul în ….., C,cu domiciliul în ….., D, cu domiciliul în …., E,cu domiciliul în …., F,cu domiciliul în ….., G, cu domiciliul în ….., H, cu domiciliul în …… şi I, cu domiciliul în ……  în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 23.01.2020, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE,GREFIER,

Domenii speta

Spete similare