Aplicarea în timp a legii civile

Decizie **** din 29.11.2019


Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:2019:014.00***

Dosar nr. ***

 R O M Â N I A

Tribunalul Bucureşti Secţia a  V a Civilă

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică din data de 01.08.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE:  ***

JUDECĂTOR:  ***

GREFIER:  ***

Pe rol se află soluţionarea apelului civil formulat de către apelanţii pârâţi  ***  şi  *** împotriva sentinţei civile nr. ***/08.03.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.  *** având ca obiect evacuare, în contradictoriu cu intimata pârâtă  *** şi intimatul reclamant  *** .

La apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns apelanţii pârâţi personal şi asistaţi de avocat şi intimatul reclamant prin avocat, lipsă fiind intimata pârâtă.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează tribunalului obiectul cauzei, stadiul procesual şi modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul asupra apelului.

Apelanţii pârâţi prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, conform motivelor de apel.

Învederează tribunalului că în mod nelegal instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului  *** . Arată că acel supliment de certificat de moştenitor prin care reclamantul devine proprietarul imobilului din str. ***, nu este suficient atâta timp cât acesta nu este însoţit de acte de proprietate ale autorilor săi; în afară de acest supliment de certificat de moştenitor, reclamantul a depus acte de proprietate de la autorii săi. Mai mult, a făcut dovada că acel supliment de certificat de moştenitor  a fost obţinut în baza unui certificat de moştenitor anulat de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Ca urmare a acestei sentinţe, s-a constatat că autorul reclamantului nu este singurul moştenitor al celor care au fost proprietarii iniţiali ai imobilului, ci sunt coproprietari în indiviziune cu fraţii *** şi ***, de la care autorul pârâţilor a cumpărat acest imobil.

În concluzie, reclamantul nu a avut calitatea procesual activă de a promova această acţiune pentru că nu a făcut dovada calităţii de proprietar.

Pe fondul cauzei, arată că în mod greşit instanţa de fond a considerat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1033  alin 1 Cod de procedură civilă. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că autorul pârâţilor, la nivelul anilor 90, au cumpărat în baza unei chitanţe sub semnătură privată de la ceilalţi doi comoştenitori, acest imobil, achitând preţul. Tot la nivelul anilor 90, autorul reclamantului a promovat împotriva autorului pârâţilor o acţiune având ca obiect tulburare de posesie; în considerentele sentinţei penale se reţine că autorul intimatului reclamant a primit o parte din preţul de 70.000 de lei ce reprezenta contravaloarea imobilului la nivelul anilor 90, suma de 25.000 de lei . Toate aceste probe conduc la concluzia că nu au ocupat imobilul fără drept, fiind moştenit de la autorul lor; continuă posesia de bună credinţă a autorului lor. Mai mult, la dosar există facturi de utilităţi, contracte de utilităţi încheiate atât de autorul lor, cât şi de către pârâţi din care rezultă că a achitat toate utilităţile. Prin urmare, nu este îndeplinită condiţia esenţială prevăzută de text de a ocupa acest imobil şi a deţine acest imobil fără drept.

În concluzie, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei instanţei de fond, respingerea pe fond a acţiunii ca neîntemeiată, cu menţiunea că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Intimatul  reclamant prin avocat, solicită respingerea apelului ca nefondat, conform motivelor din întâmpinare, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Învederează tribunalului că la dosarul cauzei au fost depuse actele de proprietate şi că are rol fiscal pentru imobil şi achită taxele în nume de proprietar. Dovada calităţii procesuale active este pe deplin făcută cu actele de la dosar, proprietarul este autorul reclamantului.

TRIBUNALUL,

  Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 alin 1 Cpc va amâna pronunţarea, motiv pentru care

DISPUNE

  Amână pronunţarea la data de 08.08.2019.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 01.08.2019.

 PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

*** *** *** 

Cod ECLI ECLI:RO:TBBUC:***

Dosar nr. ***

 R O M Â N I A

Tribunalul Bucureşti - Secţia a V a Civilă

DECIZIA CIVILĂ NR. ***A

Şedinţa publică din data de 08.08.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE:  ***

JUDECĂTOR:  ***

GREFIER:  ***

Pe rol se află soluţionarea apelului civil formulat de către apelanţii pârâţi  ***  şi  *** împotriva sentinţei civile nr. ***/08.03.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.  *** având ca obiect evacuare, în contradictoriu cu intimata pârâtă  *** şi intimatul reclamant  *** .

Dezbaterile asupra apelului au avut loc în şedinţa publică din data de 01.08.2019 fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 08.08.2019.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 28.11.2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, sub nr.  *** , reclamantul  *** , în contradictoriu cu pârâții  *** ,  *** ,  *** , a solicitat instanței evacuarea pârâților din imobilul situat în București, ***, sector 1 , cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul a arătat că, este proprietarul exclusiv al imobilului menţionat mai sus, conform certificatului suplimentar de  mostenitor nr. ***/04.04.2018 eliberat de BNP  *** , certificat ce a fost eliberat la certificatul de moştenitor nr.20/10.11.2014.

A mai arătat reclamantul că a  dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului de pe urma defunctului  *** , decedat la data de 25.04.1997, în calitate de fiu, fiind unicul moştenitor legal. A mai precizat că autorul său a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ca bun propriu prin moştenire de la defuncta sa mamă  *** care a decedat la data de 06.05.1973, potrivit certificatului de moştenitor nr. ***/14.12.1990 emis în dosarul nr.***/1990 de fostul Notariat de Stat al sectorului 1 Bucureşti.

A mai susţinut că prin adresa nr. ***/30.03.2018 emisă de Direcţia Generală de impozite şi taxe locale a sectorului 1 Bucureşti s-a menţionat faptul că în evidenţele fiscale, figurează cu cotă de 100% asupra imobilului din  București,  *** sector 1.

De asemenea, a menționat că , la data de 18.05.2018 a notificat pârâţii prin care le-a solicitat în temeiul art.1038 şi următ. C.pr.civ, să elibereze imobilul pe care îl ocupă şi îl folosesc fără drept.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1034-1045 C.pr.civ.

Pârâții  ***  şi  *** au formulat întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Au arătat că nu este îndeplinită condiţia prevăzută la alin 1 a art.1033 c.pr.civ,respectiv ocuparea fără drept a imobilului.

Prin sentința civilă nr. 1227/08.03.2019, Judecătoria Sectorului 1 a respins exceptia lipsei calitatii procesual active ca neintemeiata. A admis cererea formulată de reclamantul  ***  în contradictoriu cu pârâţii *** ,  *** şi *** , a dispus evacuarea pârâtilor din imobilul situat în Bucuresti *** sector 1. A obligat pârâtii  la plata  către reclamant a sumei de 2580 lei cheltuieli de judecata.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecatã formulatã de cãtre reclamant, aceasta solicitã instanţei sã dispunã evacuarea pârâtilor din imobilul situat în  Bucuresti sector 1 , str  *** cu motivarea cã acestia nu deţin titlu.

Cat priveste exceptia invocata, printre condiţiile generale de exerciţiu al acţiunii civile, este cerută şi aceea a calităţii procesuale active, condiţie distinctă de cea a interesului, ce presupune în materia actiunii in revendicare existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel ce este titularul dreptului.

Legitimarea procesuală (activă şi pasivă) în cazul cererilor având ca obiect evacuarea  presupune verificarea cu prioritate a existenţei în patrimoniul părţilor a dreptului de proprietate asupra bunului cu privire la care se referă cererea formulată.

In speta, retine instanta ca reclamantul este titularul  dreptului de proprietate asupra  acestui imobil. Astfel, conform  certificatului  suplimentar de mostenitor nr ***/4.04.2018 eliberat de BNP *** , reclamantul a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în  Bucuresti sector 1, str. *** de pe urma defunctului  *** , decedat la 25.04.1997 , in calitate de fiu. Defunctul a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului ca bun propriu  de la defuncta sa mama ***  conform certificatului de mostenitor nr ***/14.12.1990 emis in dosarul nr  ***/1990 de fostul Notariat de Stat al sectorului 1 Bucuresti.

Paratii au fost notificati potrivit  art 1038 NCPC sa procedeze la evacuarea imobilului, luand in considerare ca nu justifica un titlu pentru folosinta imobilului.

Cererea reclamantei a fost întemeiatã pe dispoziţiile art. 1033-1044 din Codul de procedurã civilã. Astfel, procedura specialã a evacuãrii din imobilele folosite sau ocupate fãrã drept esta aplicabilã în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foştii locatari sau alte persoane. Legea defineşte noţiunile de “locatar” şi de “ocupant”. NCPC, dispoziţiile invocate de reclamantă în susţinerea prezentei cereri se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de foştii locatari sau alte persoane.

Totodată, potrivit art 1038 din NCPC, atunci cand proprietarul unui imobil doreste sa il evacueze pe ocupantul acestuia, dupa ce dreptul de a ocupa imobilul a incetat, proprietarul va notifica in scris ocupantul, punandu-i in vedere sa elibereze imobilul pe care il ocupa fara niciun drept, in termen de 5 zile de la comunicarea notificarii.

Instanţa a constatat cã, în speţã, pârâtii sunt ocupanti ai imobilului, fara sa justifice vreun titlu.

Astfel, paratii au invocat faptul ca autorul reclamantului nu este singurul mostenitor al defunctei  *** , depunand in sustinerea acestui aspect sentinta civila  ***/1995.

Intr-adevar, prin sentinta civila nr ***/1995 Judecatoria Sectorului 1, a fost admisa actiunea formulata  de  reclamantii *** si ***  impotriva paratului  *** , s-a dispus anularea  certificatului de mostenitor nr  ***/1990, s-a constatat calitatea de succesori ai defunctei prin reprezentare conform art 665 Cciv, dispunandu-se trimiterea  cauzei la Notariat pentru solutionarea procedurii notariale.

Insa aceasta nu justifica vreun titlu locativ paratilor de natura sa permita acestora sa locuiasca in continuare in imobilul mai sus mentionat, chiar existand alti mostenitori(avand in vedere caracterul unei actiuni in evacuare , oricare proprietar putand sa o foloseasca), retinand si ca alte inscrisuri ulterioare acestei sentinte care de altfel nu poarta mentiunea ca ar fi irevocabila, nu au fost depuse. In plus, s-a recunoscut doar calitatea de succesori si nu de mostenitori.

Ori, potrivit art. 1133 NCC, certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor , legal sau testamentar precum si dovada dreptului de proprietate al mostenitorilor acceptanti asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecaruia. Ori, transpunand in speta de fata aceste dispozitii, certificatul de mostenitor suplimentar de mostenitor nr  ***/4.04.2018 eliberat de BNP  ***  face dovada dreptului de proprietate, cat timp nu a fost anulat.

Nici inscrisul sub semnătura privata depus de parati  intitulat chitanta nu este de natura sa reprezinte un titlu pentru acestia, avand in vedere natura actului juridic încheiat între numitul ***  si ***, autorul paratilor, instanţa reţinand că necesitatea formei autentice pentru înstrăinarea terenurilor, prevăzută la data de 26.11.1958 de Decretul nr. 144/1985 sub sancţiunea nulităţii vânzării a împiedicat transmiterea dreptului de proprietate în mod valabil de la vânzător la cumpărător, astfel încât actul încheiat de părţi este apreciat de instanţă în virtutea principiului conversiunii actelor juridice ca fiind în fapt un antecontract de vânzare-cumpărare, ce rezultă din faptul prevederii  situatiei primirii preţului de catre vanzator, act juridic prin care părţile şi-au asumat o obligaţie de a face, adică de a încheia în viitor un contract de vânzare-cumpărare în forma cerută de lege.

Asadar nu constituie titlu de proprietate, nefacandu-se dovada intervenirii ulterioare a transferului de proprietate conform dispozitiilor legale mentionate, toate aspectele invocate –plangerea penala, recunoasterea platii unei sume de bani din pretul convenit prin inscrisul mai sus mentionat, trebuind sa fie avute in vedere in alt cadru procesual, in prezenta fiind fara relavanta in justificarea vreunui drept de ocupare a imobilului.

Cum paratii sunt ocupanti fara drept, reclamantul poate recurge la procedura prescrisa de art. 1038-1044NCPC, fiind proprietar care insa, prin faptul ocuparii fara temei de catre parati a imobilului, nu are prerogativa atributelor dreptului de proprietate.

Pentru aceste considerente, a respins exceptia, a admis cererea si a dispus evacuarea paratilor din imobilul situat in imobilul situat in Bucuresti sector 1, str  ***.

In temeiul art 453 Ncpc, a obligat paratii  la plata catre reclamant a sumei de 2580 lei cheltuieli de judecata-taxa de timbru  si onorariu avocat.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel pârâții  ***  și  *** , pe care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului arată, în esență, că hotărârea este nelegală în ce privește respingerea excepției lipsei calității procesual active a reclamantului, întrucât acesta nu a depus în sprijinul cererii sale nici un act autentic prin care să facă dovada că autorii săi au intrat în proprietatea imobilului.

Instanța ratifică în mod nelegal prezumția de proprietate pe baza certificatului suplimentar de moștenitor nr. ***/04.04.2018 emis de BNP  *** , din care ar rezulta că reclamantul este unicul moștenitor al imobilului.

În combaterea acestui înscris, pârâții au depus sentința civilă nr. ***/1995 pronunțată de Judecătoria Sector 3 prin care s-a anulat certificatul de moștenitor nr. ***/1990 care îi conferea autorului reclamantului calitatea de unic moștenitor al imobilului.

În mod nelegal instanța a considerat că potrivit dispozițiilor art. 1133 c.civ. suplimentul certificatului de moștenitor face dovada calității procesuale active a reclamantului, atât timp cât un certificat anterior în baza căruia acesta a fost emis, a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

În mod nelegal justifică instanța respingerea acestei excepții prin faptul că dovada anulării certificatului de moștenitor nu justifică un titlu locativ al pârâților asupra imobilului, însă nu justifică nici calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului să ceară evacuarea din imobil.

Consideră că nu este întrunită condiția prevăzută de art. 1034 alin. 1 c.pr.civ., pentru a se dispune evacuarea din imobil; autorul lor *** a cumpărat de la 2 dintre  moștenitorii defunctei ***, frații  *** și ***, în baza unui înscris sub semnătură privată, denumit chitanță la data de 04.07.1990, deci în urmă cu aproape 30 de ani.

Acest înscris a transferat posesia bunului astfel că autorul pârâților a fost un posesor de bună credință în toată această perioadă, posesia transferându-se după decesul acestuia în persoana pârâților.

Această convenție este opozabilă tuturor moștenitorilor defunctei ***, inclusiv reclamantului, prin urmare condiția esențială cerută de lege pentru evacuare, respectiv ocuparea fără drept a imobilului, nu este îndeplinită.

În perioada de aproape 30 de ani, pârâții s-au comportat ca și proprietari ai bunului, achitând impozitele și taxele, au încheiat contracte de furnizare a utilităților, efectuând lucrări de conservare majore.

Solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.

Intimatul reclamant  ***  a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței apelate și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată.

În mod corect a reținut instanța că este proprietar exclusiv al imobilul, conform certificatului suplimentar de moștenitor nr. ***/04.04.2018 eliberat de BNP  *** , lucru ce este în concordanță cu dispozițiile legale, respectiv art. 1133 c.civ.

Chiar dacă prin sentința civilă nr. ***/1995 s-a dispus anularea certificatului de moștenitor nr. ***/1990 dispunându-se trimiterea cauzei spre notariat pentru soluționarea procedurii notariale, aceasta nu justifică în nici un fel vreun titlu locativ al pârâților de natură să le permită să locuiască în continuare în imobil.

Referitor la chitanța din 04.07.1990, aceasta nu poate constitui un titlu de proprietate, fiind înscris sub semnătură privată, cerința încheierii actului în formă autentică fiind obligatorie, aceasta putând avea cel mult valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare, act prin care nu poate fi transmisă proprietatea.

În drept, invocă art. 201, 205 raportat la 471 alin. 5 c.pr.civ.

Apelanții pârâți au formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor intimatului reclamant și admiterea apelului, astfel cum a fost formulat.

Analizând sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Tribunalul reține următoarele:

Apelul este fondat.

Chiar dacă prezenta cerere de evacuare este formulată pe calea procedurii speciale prevăzute de Titlul XI – Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept, aceasta nu îl scutește pe reclamant să facă dovada îndeplinirii condițiilor generale de exercitare a acțiunii civile, una din acesta condiții, ce se impune a fi examinată cu prioritate în cauză, fiind legitimarea procesuală activă.

Potrivit art. 36 c.pr.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Calitatea procesuală activă presupune, așadar, identitatea dintre reclamantul care promovează acțiunea și titularul dreptului subiectiv civil pe care urmărește să-l valorifice pe această cale.

În cadrul procedurii reglementate în Titlul XI c.pr.civ., calitatea procesuală activă aparține, așa cum rezultă din înțelesul noțiunii de ”proprietar” expusă în art. 1034 alin. 2 lit.f) c.pr.civ., titularului dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv locatarul (procedura fiind așadar pusă și la îndemâna celui care deține un titlu locativ valabil – locatar – împotriva ocupantului în fapt al imobilului).

Fiind o condiție de exercițiu a acțiunii civile, în genere și, cu atât mai pregnant în procedura specială aleasă de reclamant, acestuia îi revine obligația de a dovedi, cu întâietate, calitatea sa de proprietar (locatar) asupra imobilului care îi conferă, în plan procesual, dreptul de a acționa.

Astfel, mai înainte de a examina caracterul legitim sau nelegitim al ocupării imobilului de către pârâți, respectiv natura și efectele juridice ale înscrisului sub semnătură privată încheiat la data de 06.07.1990 cu autorul acestora *** și posesia pe care aceștia pretind că au dobândit-o și exercitat-o asupra imobilului timp de aproximativ 30 de ani, este necesar a se stabili dacă reclamantul are calitatea activă cerută de lege și, în concret, dacă acesta are calitatea de proprietar, în accepțiunea art. 1034 alin. 2 lit.f) c.pr.civ.

În acest sens, reclamantul se prevalează de certificatul de moștenitor suplimentar nr. ***/04.04.2018 eliberat de BNP  *** , în care se menționează că, din masa succesorală a defunctului  *** , decedat la data de 25.04.1997, al cărui unic moștenitor este reclamantul, în calitate de fiu, face parte și imobilul situat în București, str. *** sector 1, compus din teren în suprafață de 250 mp și construcția edificată pe acesta, cu o suprafață desfășurată de 76 mp. Se menționează că defunctul a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ca bun propriu, prin moștenire de la defuncta sa mamă  *** , decedată la data de 06.05.1973, conform certificatului de moștenitor nr. ***/14.12.1990 emis în dosarul nr. ***/1990 de fostul Notariat de Stat al Sectorului 1 București.

Ca prim aspect, Tribunalul reține, contrar celor susținute de prima instanță, că dispozițiile art. 1133 c.civ. 2009, conform cărora certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia, nu sunt aplicabile cauzei, față de principiile aplicării intertemporale a dispozițiilor legii civile, ținând seama de faptul că, potrivit art. 91 din legea nr. 71/2011, moștenirile deschise înainte de intrarea în vigoare a codului civil (01.10.2011) sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii. Or, având în vedere că succesiunea defunctului  ***  s-a deschis la data de 25.04.1997, acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile c.civ. de la 1864, inclusiv cu privire la natura juridică şi puterea doveditoare a certificatului de moştenitor eliberat în urma dezbaterii procedurii succesorale notariale ce a avut loc ulterior intrării în vigoare a c.civ. 2009, certificatul de moștenitor făcând dovada cu privire la calitatea de moştenitor şi cota sau bunurile ce revin fiecărui moştenitor, neconstituind însă titlu de proprietate pentru moştenitori întrucât nu este constitutiv sau atributiv de drepturi reale.

Acceptând totuși că mențiunile din certificatul suplimentar de moștenitor prezentat de reclamant, cu privire la calitatea autorului său de proprietar asupra imobilului în litigiu instituie o prezumție relativă în acest sens, Tribunalul constată că această prezumție a fost combătută de către pârâți, în limitele permise de art. 1043 alin. 2 c.pr.civ. (pârâtul poate invoca apărări pe fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului).

Astfel, în apărare, pârâții au invocat și dovedit faptul că certificatul de moștenitor nr. ***/14.12.1990, menționat în certificatul suplimentar de moștenitor nr. ***/2018 ca și titlu în baza căruia defunctul  ***  a dobândit proprietatea asupra imobilului în cauză, a fost anulat prin sentința civilă nr. ***/13.07.1995 a Judecătoriei Sectorului 1, prin care s-a dispus anularea acestui certificat și a ”situației statuată prin acesta”, s-a constatat calitatea reclamanților *** și  *** de succesori ai defunctei ***, prin reprezentare și s-a dispus trimiterea cauzei la Notariatul Sectorului 1 București în vederea soluționării procedurii notariale. Este real, așa cum a sesizat și prima instanță, că această hotărâre judecătorească, în forma în care a fost depusă la dosar, nu poartă mențiunea rămânerii definitive și irevocabile, însă Tribunalul notează că reclamantul nu a administrat nicio dovadă care să combată acest caracter al hotărârii, respectiv nu s-a probat anularea, schimbarea sau retractarea acesteia prin intermediul căilor ordinare sau extraordinare de atac.

Prin urmare, Tribunalul reține că prezumția relativă de proprietate instituită în favoarea reclamantului prin certificatul suplimentar de moștenitor nr. ***/2018 a fost răsturnată prin sentința civilă nr. ***/13.07.1995, rezultând așadar că reclamantului nu i se putea transmite de către autorul său  *** , dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu câtă vreme însuși actul juridic ce a stat la baza dobândirii de către acest autor a dreptului exclusiv de proprietate a fost desființat pe cale judecătorească.

În această situație, afirmațiile intimatului reclamant în sensul că legea îi conferă legitimarea procesuală activă de a solicita evacuarea pârâților, chiar dacă nu deține un drept exclusiv, ci o cotă parte din dreptul de proprietate asupra imobilului apar ca fiind lipsite de relevanță, câtă vreme reclamantul nu a făcut dovada că ar deține măcar o cotă parte din acest drept și, cu atât mai puțin, un drept exclusiv. Anulându-se certificatul de moștenitor nr. ***/14.12.1990, eliberat de pe urma defunctei  *** exclusiv în favoarea moștenitorului  ***  (autorul reclamantului) și fără a rezulta, din probatoriul administrat, dacă și în ce modalitate a fost deferită ulterior moștenirea defunctei și, eventual, dacă s-a realizat partajul succesoral, se poate concluziona că reclamantul din cauza de față nu a făcut dovada calității clamate de proprietar asupra imobilului din care solicită evacuarea pârâților, nici în exclusivitate, nici pe cote părți.

Pe cale de consecință, Tribunalul apreciază că reclamantul nu justifică legitimare procesuală activă în cauză, excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâți fiind întemeiată, astfel încât nu se mai impune examinarea celorlalte aspecte care vizează titlul pârâților, respectiv valoarea juridică a înscrisului sub semnătură privată, invocat de aceștia și a pretinsei posesii exercitate asupra imobilului.

Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 480 alin. 2 c.pr.civ., Tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale active și va respinge acțiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Va lua act că apelanții pârâți au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

 PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

  Admite apelul civil formulat de către apelanţii pârâţi  *** , CNP *** şi  *** , CNP ***, ambii domiciliaţi în Bucureşti, str. *** sector 1 împotriva sentinţei civile nr. ***/08.03.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.  *** în contradictoriu cu intimata pârâtă  *** , cu domiciliul în Bucureşti, ***, sector  1 şi intimatul reclamant  *** , CNP ***,  cu domiciliul ales la avocat *** în Bucureşti, ***, sector 3.

Schimbă în tot sentinţa apelată în sensul că:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale active.

Respinge acţiunea, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Ia act că apelanţii pârâţi au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

DEFINITIVĂ.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 08.08.2019.

 PREŞEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

*** *** *** 

Red /dact. ***/6 ex.

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti

Jud. ***