Revendicare (acţiuni, bunuri, drepturi)

Prin cererea înregistrată pe rolul (...) la data de (...), reclamantul (...) a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii: (.../...), pronunţarea unei hotărâri prin care aceştia din urmă să fie obligaţi să lase liberă proprietatea şi posesia suprafeţei de teren de (...) mp situat în (...) T (...), parcela (...), punct (...)-intravilan, obligarea pârâtilor să-şi rectifice cartea funciară şi totodată, obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea cererii, reclamantul a arătat că, în anii (...) a constatat că pârâţii i-au acaparat (...) mp. şi nu a putut finaliza lucrarea de cadastru, fiind invocată Sentinţa civilă nr.(...) prin care li se recunoaşte dreptul de proprietate pentru suprafata de (...) mp.

Cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 555 şi 876 şi urm. NC civ., art.451 şi urm. N.C.pr.civ.

În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriu pârâților, proba testimonială, expertiză topografică.

Au fost anexate cererii înscrisuri.

La data de (...) pârâtii au formulat intampinare şi cerere reconvenţională solicitând respingerea actiunii în revendicare a reclamantului ca neîntemeiată şi grăniţuirea celor două imobile prin stabilirea liniilor de hotar, în baza actelor de proprietate şi a înscrisurilor cadastrate deţinute de părţi.

S-a arătat că nu este culpa pârâţilor că reclamantul a apelat la personal insuficient calificat pentru măsurătoarea proprietăţii sale de (...) mp. atâta timp cât pârâţii, au cumpărat imobilul ce se învecinează cu terenul în litigiu, prin act autentic care avea carte funciară la data achiziţionării.

În drept, au fost invocate prevederile art. 205, art. 209 şi urm., art. 451 alin. 1 pct. 2 din C.pr.civ.

Au fost ataşate înscrisuri.

In cauză au fost administrate proba cu înscrisuri în cadrul căreia s-au solicitat relatii de la (...), proba cu expertiză tehnică topografică (...)

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În drept, potrivit art. 555 C.civ., „proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de  bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege”.

Potrivit art. 563 C.civ. ”Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul. (2) Dreptul la acţiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune altfel.(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credinţă, în condiţiile legii, este pe deplin recunoscut.(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură civilă”.

Prin urmare, acțiunea în revendicare este acțiunea formulată de proprietarul neposesor împotriva unei alte persoane, posesor sau detentor, ce nu deține și proprietatea imobilului, în vederea recuperării posesiei asupra bunului deținut în proprietate iar pentru a fi admisă, reclamantul trebuie să facă dovada unui titlu de proprietate asupra bunului revendicat.

Față de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța constată că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de (...) mp, situat în comuna (...), conform sentinței civile nr. (...) pronunțată de (....), în dosar nr. (...)

Astfel, prin această hotărâre judecătorească a fost admisă acțiunea completată de reclamantul (...) împotriva pârâților (.../...). S-a constatat că între părți a avut loc o convenție în urma căreia s-a încheiat o chitanță sub semnătură privată, la (...), prin care reclamantul a cumpărat de la pârâți, suprafața de (...) mp, situat în (...), cu vecinătățile (...)

În ce privește titlul de proprietate al pârâților, acesta este reprezentat de Contractul de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea de autentificare nr. (...) de către Biroul Notarului Public (...)

Potrivit acestui contract, (.../...), în calitate de vânzători au vândut lui (...) în calitate de cumpărătoare, teren fâneață, în suprafață de (...) mp, situat în intravilanul  (...), parcela F (...), tarla (...)

Terenul a fost întabulat în cartea funciară, după cum rezultă din Încheierea nr. (...)în dosar nr. (...) emisă de (...)

Prin titlu în materia acțiunii în revendicare se înțelege actul juridic, actul jurisdicțional sau chiar actul administrativ translativ, constitutiv ori chiar declarativ de proprietate, care generează o prezumție de proprietate în favoarea persoanei care îl invocă, mai exact, o prezumție de existență a unui mod de dobândire a dreptului de proprietate. În literatura de specialitate s-a arătat că noțiunea de titlu are, în primul rând, accepțiunea de mod de dobândire a proprietății, iar, în al doilea rând, accepțiunea de înscris care dovedește un anumit mod de dobândire a proprietății, fiind inclusă în noțiunea de titlu (în materia acțiunii în revendicare) contractul de vânzare, convenția sau hotărârea de partaj.

Efectul ce i se atribuie titlului, în accepțiunea arătată mai sus, este acela de a crea o prezumție simplă în legătură cu calitatea de proprietar a persoanei care îl produce, prezumție care poate fi răsturnată de partea adversă, inclusiv prin invocarea unui titlu propriu de natură să genereze o prezumție mai puternică, dar tot susceptibil de a fi combătută.

Conform Raportului de expertiză tehnică topografică (...) suprafața rezultată din măsurători a terenului proprietatea pârâților, S= (...) mp, corespunde în totalitate cu suprafața cumpărată de către aceștia S=(...) mp. Expertul a mentionat că din analiza conturului terenului indicat în planul de amplasament si delimitare a numărului cadastral nr. (...) comparativ cu conturul terenului identificat, măsurat și împrejmuit, se constată diferențe mari în ce privesc forma și dimensiunile acestuia. Sub acest din urmă aspect, expertul a conchis că, față de împrejurarea că limitele de hotar ale terenului proprietatea pârâților, nu au fost modificate niciodată, de la data dobândirii, documentația cadastrală a numărului cadastral (...) a fost eronat întocmită și avizată.

Cu privire la suprafața reclamantului din (....), s-a mentionat că acest teren este parțial împrejmuit cu gard de lemn. S-a mai menționat că în urma măsurătorilor topografice, după limitele de hotar indicate de reclamantul (...), a rezultat o suprafață totală de S = (...) mp-conform plan de situație – anexa nr. 1 iar suprafața terenului proprietatea reclamantului, conform sentinței civile nr. (...) a (.....), este de (...) mp. Cu privire la această diferență în minus, expertul a terenul proprietatea reclamantului este parțial împrejmuit, iar reclamantul nu cunoaște cu exactitate limitele de hotar ale acestuia.

Se mai reține că expertul a specificat că numărul cadastral (...) al proprietății pârâților, este eronat întocmit și avizat, ceea ce a determinat ca în planul de situație anexa nr. (...) la raport ,  ce reflectă situația reală transpusă peste situația conform titlurilor de proprietate și a cadastrelor avizate, ”o presupusă acaparare de teren, pe conturul  (...) din terenul proprietatea reclamantului. Expertul a explicat că a folosit expresia ”presupusa acaparare„ deoarece această acaparare fizic în teren nu există, fiind consecința întocmirii si avizării eronate a documentației cadastrale a terenului pârâților.

În acest sens, expertul a întocmit si un plan de situație anexa nr. 1 la raport în care a evidențiat situația reală existentă în teren, împrejmuirile cu garduri, reale existente actualmente, ale terenurilor proprietatea părților.

Conform situație reale existente în teren, rezultă că aliniamentul format de punctele de inflexiune (...) reprezintă gardul de pe latura de (...) a terenului proprietatea pârâtului (linia de hotar a terenului pârâtului) iar porțiunea dintre  alinaimentul (...) si (...) reprezintă parte din albia minoră si albia majoră a (...), porțiune care nu poate fi determinată cu exactitate ca si suprafață de teren deoarece aceasta este stabilită în timp, firul apei (albia minoră), putându-și modifica oricând cursul --răspuns la obiecțiuni la raportul de expertiză tehnică judiciară).

Altfel spus, potrivit situației reale, astfel cum a fost evidențiată pe planul de situație anexă  nr. 1 la raport, cele două terenuri nu se învecinează, ci proprietatea reclamantului se învecinează cu (...) (aspect care reiese si din sentinta civilă nr. (...) pronunțată de (...), în dosar nr. (...), în care la vecinătăți se specifică (…) (...)), iar proprietatea pârâților, care pe aliniamentul (...) cu gard, se învecinează cu (...)

Pentru toate aceste considerente, raportat la probele administrate în cauză, cu precădere reținând concluziile raportului de expertiză, instanța urmează a respinge capătul de cerere având ca obiect revendicare, ca neîntemeiat, nefiind făcută dovada că pârâtii au acaparat suprafața de circa (...) mp.

În ce privește capătul de cerere având ca obiect grănițuire, ce face obiectul cererii reconvenționale:

Acțiunea în grănițuire este acțiunea prin care se urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre două proprietăți vecine; prin aceasta reclamantul pretinde ca, în contradictoriu cu pârâtul, instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate.

Astfel, potrivit art. 560 C.civ., proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.

Rezultă că grănițuirea, fiind menită să apere dreptul de proprietate, se poate cere atât în cazul inexistenței unei delimitari între proprietăți, cât și în situația în care astfel de semne exterioare există, dar sunt contestate de părți. Totodată, este necesar ca o grănițuire dispusă prin hotărâre judecătorească să rezolve contestațiile și pretențiile părților cu caracter revendicativ, dar și să nu țină seama de transformările produse în configurația terenurilor din cauze care nu le sunt imputabile.

Raportând aceste prevederi la cauza de față instanța reține concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză. în acord cu care, raportat la actele de proprietate ale părților si situația reală din teren, cele două terenuri nu se învecinează, între ele existând o vâlcea-(...) astfel că nu se poate stabili o linie de hotar între două terenuri care nu se învecinează.

Prin urmare, nefiind terenuri învecinate în sensul dispoziilor legale care reglementează grănițuirea, nu se poate apela la această instituție juridică, în cauza de față, astfel că instanța va respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională, având ca obiect grănițuirea proprietăților părților din prezenta cauză.

În temeiul principiului disponibilității acțiunii civile, instanța va lua act că reclamantul îşi va rezerva dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

În ce privește cererea pârâților de obligare a reclamantilor la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de onorariul de avocat, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 453 C.proc.civ., „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată, iar când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putându-se dispune compensarea cheltuielilor de judecată”.

Având în vedere soluția cu privire la cererea principală, constatând culpa procesuală a reclamantului în declanșarea prezentului demers judiciar, cât și soluția cu privire la cererea reconvențională, instanța va admite în parte cererea.

Astfel, va obliga reclamantul să plătească pârâţilor suma de (...) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, parte din onorariul de avocat astfel cum a fost redus .

Domenii speta

Spete similare