Contestaţie decizie sancţionare

Dosar nr. ***

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. ***

Şedinţa publică de la ***

Completul compus din:

PREŞEDINTE ***

Asistent judiciar ***

Asistent judiciar ***

Grefier  ***

Pe rol judecarea cauzei Litigii de muncă privind pe reclamant *** şi pe pârât ***, având ca obiect contestaţie decizie de sancţionare.

Dezbaterile în şedinţă publică au avut loc la termenul din ** când tribunalul, având nevoie de timp spre a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună note scrise a amânat pronunţarea pentru astăzi când, în aceeaşi compunere, a pronunţat următoare hotărâre:

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă :

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. *** reclamantul *** a formulat, în contradictoriu cu pârâta *** contestaţie împotriva Deciziei de sancţionare disciplinară nr. *** emisă de pârâtă., prin care a fost sancţionat disciplinar cu sancţiunea avertismentului scris, decizie transmisă prin e-mail ia data de *** şi ulterior comunicată prin poştă la data de *** (denumită în cele ce urmează Decizia), solicitând ca ca, pe baza probelor administrate, să se dispună admiterea contestaţiei şi anularea Deciziei de sancţionare disciplinară nr. ***

Arată că în principal, invocă excepţia de tardivitate a emiterii Deciziei de sancţionare disciplinară nr, ***/ excepţia prescripţiei răspunderii disciplinare, fiind depăşit termenul de 6 luni prevăzut de art. 252 afin. 1 Codul muncii  iar în subsidiar, solicită anularea Deciziei de sancţionare disciplinară nr. *** urmare absenţei faptei ilicite, ca element esenţial al răspunderii disciplinare.

Solicită şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată

În esenţă arată în motivarea acţiunii că a fost salariat al Societăţii *** din anul 2008 pana la data de 22.01.2020, ocupând funcţia de ***) în cadrul Departamentului Logistică al , Angajatorului, conform Contractului individual de muncă înregistrat sub nr. *** iar la *** i+a fost comunicat convocatorul din ** prin care i se solicita prezenţa la cercetarea disciplinară

Că a fost informat că cercetarea disciplinară va fi realizată ca urmare a unei sesizări înregistrate la Societate sub nr. ***. cu privire la o serie de fapte sesizate prin acest act, ’’care au adus potenţiale atingeri intereselor Societăţii, relaţiilor de muncă din cadrul acesteia şi disciplinei muncii, respectiv - neîndeplinirea şi/ sau îndeplinirea necorespunzătoarea atribuţiilor de serviciu stabilite prin fişa postuluide a coordona şi exercita controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime având drept consecinţă distrugerea unei cantităţi semnificative de rulouri de materie primă şi panouri sandwich, în perioada 01.02.2019-01.06.2019, ca urmare a manipulării şi depozitării necorespunzătoare a acestora (i.e. în spaţii neacoperite supuse intemperiilor, pe jos şi nu pe cavaleţi, stivuite pe trei rânduri, cauzând deformarea acesteia). ”

Că de asemenea i s-a solicitat ca până la data cercetării disciplinare să nu se prezinte la locul de muncă

Că trecând în mod neîntemeiat peste apărările sale societatea a emis decizia de sancţionare disciplinară nr. *** prin care s-a decis aplicarea faţă de subsemnatul a sancţiunii disciplinare a avertismentului pentru săvârşirea faptei considerate abatere disciplinară, respectiv: neîndeplinirea şi/ sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu stabilite prin fişa postului de a coordona şi exercita controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime având drept consecinţă distrugerea mei cantităţi semnificative de rulouri de materie primă şi panouri sandwich, în perioada ***, ca urmare a manipulării şi depozitării necorespunzătoare aacestora (i.e. în spaţii neacoperite supuse intemperiilor, pe jos şi nu pe cavaleţi, stivuite pe trei rânduri, cauzând deformarea acesteia).

Arată că în cadrul cercetării disciplinare a prezentat o notă explicativă în care a arătat că şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu şi, de asemenea, a răspuns direct întrebărilor comisiei de cercetare disciplinară

Cuprivire la excepţiade tardivitate a emiterii Deciziei de sancţionare disciplinară/excepţia prescripţiei răspunderii disciplinare arată reclamantul că potrivit prevederilor art. 252 alin. 1 Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei

Că prin Decizie, Angajatorul indică o aşa zisă abatere disciplinară cu caracter continuu, plasată în intervalul ***, fără să facă referire la vreo dovadă în acest sens.

Că plasarea în timp a presupusei abateri disciplinare pe acest interval este pur artificială, în condiţiile în care ’’asaltul” conducerii Societăţii asupra sa a început în luna iulie 2019 - perioadă în care am intrat în concediu de odihnă şi apoi concediu medical (a se vedea motivarea expusă în Cap. 3 infra), urmată de multiple cercetări disciplinare - TOATE începute în luna noiembrie 2019.

Că în speţă, conform menţiunilor din Decizie, “în perioada martie - iunie s-a constatat avarierea şi/sau deteriorarea unor cantităţi... ”, dar Sesizarea care a stat la baza cercetării disciplinare este datată ***, în perioada în care s-a întors la serviciu după conflictul deschis cauzat de ***

Arată  de asemenea că nu există nici o indicaţie care să determine Angajatorul să retină o fantă cu caracter continuu, plasată în timp până Ia ***

Că singura indicaţie temporală cuprinsă în Decizie este cea în care se face vorbire despre raportul pe care chiar el l-a transmis conducerii Societăţii la data de *** prin care comunica faptul că, ”în urma verificărilor tuturor rulourilor din gestiunea producţiei, am constatat câteva rulouri deteriorate ca urmare a manipulării defectuoase cu stivuitorul”, ataşând o serie de planşe foto la acel moment.

Că mai mult, planşele foto care stau la baza aplicării sancţiunii disciplinare sunt aceleaşi cu cele ataşate de el respectivului raport, dovadă că Angajatorul s-a raportat la cele specificate de mine în raport şi datate ***

Drept urmare, motivarea Deciziei nu cuprinde alte elemente de fapt în afara menţiunilor rezultate din redarea celor sesizate de el prin e-mail-ul transmis conducerii la ***, cu menţiunea că au fost ataşate poze (’’ataşat poze” - pag. 4). Că decizia nu conţine indicarea altor cantităţi de materie primă deteriorate în afară de cea raportată de reclamant în luna martie.

Apreciază că respectivul raport transmis conducerii Societăţii reprezintă dovada certă a desfăşurării de către el a activităţii de coordonare şi control a activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime - transmiterea raportului fiind rezultatul "verificărilor tuturor rulourilor”.

Că în consecinţă, aşa cum reiese din motivele expuse de Pârâtă în Decizia de sancţionare disciplinară, stabilirea caracterului continuu al presupusei abateri disciplinare şi plasarea acesteia "în perioada *** - pag. 2, respectiv "pe o perioadă îndelungată (i.e. martie-iunie 2019)" - pag. 5 NU AU UN SUPORT REAL, Pârâta neindicând motive clare şi pertinente în măsură să plaseze comiterea faptei imputate în această perioadă de timp.

Drept urmare, apreciază că termenul de 6 luni prevăzut de art. 252 alin. 1 Codul muncii NU putea începe a curge la data de *** - data indicată de Pârâtă ca fiind data încetării presupusei abateri disciplinare, în condiţiile în care Decizia NU conţine niciun motiv care să permită acesteia să atribuie presupusei fapte ilicite un caracter continuu şi să o poziţioneze în timp în respectivul interval.

Că având în vedere singura indicaţie temporală cuprinsă în Decizie şi anume data de termenul de 6 luni putea cel mult începe să curgă de la această dată, motiv pentru care acesta era deja împlinit la data de *** când a fost emisă Decizia de sancţionare disciplinară

În ce priveşte temeinicia deciziei de sancţionare arată că lipseşte fapta ilicită, ca element al răspunderii disciplinare

Referitor la cele reţinute de Pârâtă în Decizie, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, fiind doar rezultatul manifestării relei-credinţe şi ale abuzurilor conducerii faţă de el, începând cu vara anului trecut.

Că aşa cum a arătat prin Notele scrise prezentate Societăţii cu ocazia cercetării disciplinare, în legătură cu atribuţiile sale de coordonare şi control a activităţii depozitare şi manipulare a materiei prime, în toţi cei 5 ani de când am preluat conducerea departamentului operaţional, a luat măsuri corespunzătoare pentru depozitarea şi manipularea în siguranţă a materiei prime, măsuri pe care le detaliază în cuprinsul acţiunii.

Concluzionează preliminar că a luat toate măsurile optime în cadrul responsabilităţilor privind coordonarea şi controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime, activitatea s fiind însă condiţionată de dotările/ spaţiile de depozitare pe care Societatea le-a pus Ia dispoziţie - acestea fiind ulterior extinse, dar nu suficient, ca urmare a solicitărilor repetate venite din partea reclamantului, având în vedere capacitatea redusă de depozitare comparativ cu stocurile existente. Societatea invocă în realitate propria turpitudine atunci când reţine că depozitarea materiei prime s-a tăcut ’*în spaţii neacoperite expuse intemperiilor

Referitor la cele susţinute în Decizie cu privire la faptul că ”deteriorarea unei cantităţi semnificative de rulouri de materie primă (...)” s-a datorat ”manipulării şi depozitării necorespunzătoare a acestora (în spaţii neacoperite supuse intemperiilor; pe jos, iar nu pe cavaleţi, stivuite pe trei rânduri, cauzând deformarea acesteia)”, arată că din anul 2008 (anul angajării mele la Pârâtă) şi până în 2017 când s-a realizat prima investiţie pentru depozitarea materiei prime, rulourile dc materie primă erau depozitate exclusiv în exterior. în spatii neacoperite: abia după achiziţia cortului de depozitare rulourile au început să fie ferite de intemperii, dar într-o cantitate limitată chiar si după extinderea cortului.

Arată de asemenea că recepţia si depozitarea rulourilor s-au realizat întotdeauna pe cavaleti si nu pe ios, cum se reţine greşit în Decizie; depozitarea direct pe sol reprezenta doar o măsură temporară, pentru eliberarea accesului către un rulou aflat în spate sau dedesubt, urmând ca depozitarea finală să fie făcută doar pe cavaleţi.

Că pe de altă parte, depozitarea pe cavaleti are DOAR rolul de a asigura stabilitatea si siguranţa rulourilor depozitate, pentru a nu se rostogoli; cavaletii asigură doar protecţie în ceea ce priveşte stabilitatea si posibilitatea depozitării suprapuse a rulourilor. nicidecum nu sunt folosiţi pentru a nu se deforma rulourile sau ca acestea să nu atingă solul: de altfel, există tipuri de cavaleţi care permit rulourilor să atingă solul, chiar dacă acestea au ataşaţi respectivii cavaleţi.

De asemenea, arată că, la nivelul Societăţii, depozitarea rulourilor se făcea de obicei pe 2,3 niveluri, în funcţie de tipul materiei prime şi de greutatea ruloului iar conducerea societăţii NU a interzis niciodată depozitarea pe 3 niveluri, dimpotrivă, aceasta este o practică uzuală a tuturor producătorilor şl utilizatorilor de astfel de rulouri - în acest sens, ataşând planşe foto Notelor scrise depuse în faza cercetării disciplinare - reprezentând imagini extrase de pe site-urile producătorilor ***, în care se observă depozitarea rulourilor pe mai multe niveluri.

Că mai mult, s-a practicat depozitarea rulourilor pe 3 rânduri datorită necesităţii de depozitare a unui număr mare de rulouri în spaţii limitate, în condiţiile în care Societatea NU poate acoperi logistic capacitatea depozitării rulourilor, acest aspect fiind adus la cunoştinţa conducerii de către reclamant în repetate rânduri.

Arată că este important de precizat că atingerea/ îndoirea marginilor sau a interiorului rulourilor (aşa cum indică şi planşele foto anexate raportului şi ulterior folosite de Pârâtă ca anexe ale Deciziei) este determinată de poziţionarea furcilor stivuitoarelor în momentul încercării de prindere a rulourilor şi de ridicare/ aşezare pe poziţie, procedură care comportă aceste riscuri, fără ca aceasta să semnifice nesocotirea atribuţiilor de coordonare si control a activităţilor de manipulare din partea şefului de departament. în speţă, a sa

Că de altfel în Decizie nu se indică nici o dovadă care să justifice concluzia că s-ar fi produs deteriorări majore ale unor cantităţi importante de materie primă

Pe lângă faptul că. în situaţia descrisă. NU poate fi vorba despre distrugeri masive de materii prime, cantitatea/ valoarea bucăţilor deteriorate fiind foarte mică. NU poate fi vorba nici de cauzarea de prejudicii patrimoniale (aşa cum susţine Pârâta în mod neîntemeiat), având în vedere că respectiva materie primă se folosea. în schimb. în procesul de producţie accesorii.

Că în consecinţă, în ceea ce îl priveşte NU a încălcat niciuna dintre prevederile din Contractul individual de muncă, Regulamentul intern sau Codul muncii indicate de Pârâtă In Decizie, a acţionat cu bună credinţă şi dedicat îndeplinirii atribuţiilor de serviciu privind coordonarea şi controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime şi deci nu se face vinovat de săvârşirea nici unei abateri disciplinare.

Că în realitate aplicarea sancţiunii disciplinare are la bază atitudinea evident şicanatoare a angajatorului.

Că asaltul pornit împotriva sa de către Angajator rezultă fără putere de tăgadă din faptul că într-o foarte scurtă perioadă de timp, acesta a iniţiat un număr de 7 cercetări disciplinare pentru diverse presupuse abateri disciplinare (de ex. “distrugerea halei aparţinând societăţii în perioada ianuarie - iulie 2019 ”, hala ce are o vechime de peste 10 ani, care prezintă o uzura normala, ce nu poate fi atribuita activităţii sale

Anexează în dovedirea acţiunii înscrisuri.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii.

Arată că potrivit Fişei Postului, *** şi-a asumat următoarele obligaţii/atribuţii profesionale In executarea funcţiei de *** „Participă activ la realizarea, Implementarea şl îmbunătăţirea Manualului Calităţii (procese, acţiuni, proceduri, responsabilităţi etc.) aferent departamentelor pe care le coordonează.

Asigură coordonarea dintre departamentele de suport vânzări şi logistică.

Propune procedurile de lucru pentru a asigura fluxul optim de informaţii între departamentul de vânzări - logistică şi producţie.

Coordonarea şi controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime, produselor finite, ambalajelor, etc conform regulilor de depozitare specifice produselor şi a necesităţilor interne. (...)

Coordonarea şi controlul activităţii Directorului de Producţie în conformitate cu obiectivele setate prin buget şi prin procedurile Interne."

Că în acest sens, potrivit procedurilor de depozitare furnizate de către producătorii materiei prime şi aplicabile la nivelul societăţii (ANEXA NR. 3):

• se prevede în mod expres faptul că materia primă nu trebuie depozitată în exterior, deoarece aceasta poate fi deteriorată/afectată de către intemperii (ploaie, zăpadă, temperaturi ridicate şi altele);

* se arată faptul că aceste rulouri metalice nu pot fi depozitate pe mai multe rânduri, un asemenea procedeu conducând la deteriorarea materiei;

Arată că deşi a dat dovadă de bună-credinţă în raporturile cu ***, societatea nu a beneficiat de acelaşi tratament din partea salariatului său iar în decursul anului 2015, a luat la cunoştinţă de faptul că *** a înţeles să sustragă din bunurile aparţinând societăţii în mal multe ocazii.

Astfel, societatea a aflat că *** şl-a însuşit o cantitate de aproximativ 300 kg de tablă, plătind numai 160 kg şt efectuând transportul mărfii utilizând maşinile şi echipamentul societăţii, în vederea obţinerii unor câştiguri materiale necuvenite.

De asemenea, a aflat faptul că acesta şi-a însuşit cutii de carton aparţinând societăţii *** şi alte mărfuri pe care le-a revândut cumnatului său pentru sume de 2.000-3,000 lei în multiple ocazii.

Menţionează că toate aceste aspecte au fost recunoscute de către salariat prin Declaraţia furnizată, precum şi cu ocazia testelor cu poligraful la care a înţeles să se supună în mod voluntar

Arată că în data de ***, pârâta a fost sesizată cu privire la avarierea materiei prime (printre altele, rulouri metalice) ca urmare a depozitării necorespunzătoare a acesteia, prin stivuire pe trei rânduri (pe jos şi nu pe cavaleţi) şi în locuri neacoperite, expuse intemperiilor

Că în urma acestei sesizări a procedat la inspectarea materialelor în cauză, ocazie cu care au fost realizate fotografii ale produselor avariate din cauza depozitării şi manipulării necorespunzătoarea

Verificând mai în amănunt această problemă, a descoperit o corespondenţă transmisă de către *** în data de *** prin care acesta sesiza deteriorarea unor rulouri metalice ca urmare a manipulării defectuoase - fără însă a-şi asuma responsabilitatea cu privire la cele petrecute în vreun fel

Cu titlu preliminar, arată faptul că, prin contestaţia formulată, ** înţelege să aducă o serie de argumente/nemulţumiri ce exced prezentului cadru procesual şi vizează aspecte cu totul străina procedurii disciplinare realizate în cauză de către subscrisa ca urmare a nerespectării obligaţiei de confidenţialitate de către salariat.

În acest sens, solicită a se observa  că toate aceste acuze suplimentare aduse de către reclamant sunt irelevante prin raportare la obiectul prezentei cauze care vizează strict încălcarea de către acesta a obligaţiei contractuale de confidenţialitate şi interdicţia transmiterii în afara societăţii a unor informaţii confidenţiale aparţinând ***, respectiv sancţiunea aplicată de subscrisa pentru aceste încălcări.

Sub acest aspect, arată faptul că toate discuţiile colaterale pe care reclamantul le face pe marginea altor sancţiuni disciplinare aplicate ulterior Deciziei de sancţionare nr. *** nu pot fi avute în vedere de către instanţa de judecată, legalitatea acestora urmând a fi stabilită pe cale judiciară în cadrul altor cauze, în măsura în care reclamantul va înţelege să le conteste legalitatea.

În ce priveşte excepţia de tardivitate a emiterii deciziei de sancţionare disciplinară arată pârâta că Reclamantul a beneficiat de mai multe concedii medicale cumulând 56 de zile de concediu pentru Incapacitate temporară de muncă, perioadă de timp pentru care termenul de 6 luni pentru realizarea cercetării disciplinare este suspendat de drept.

Din această perspectivă, prin raportare la data de *** (finalul perioadei pentru care subscrisa a înţeles să îl cerceteze disciplinar pe *** prin raportare la faptele sesizate) şi perioada de timp pentru care termenul de efectuare a cercetării disciplinare a fast suspendat, rezultă cu forţa evidenţei faptul că termenul de prescripţiei de 6 luni pentru emiterea Deciziei de sancţionare disciplinară a fost respectat.

Astfel, contrar susţinerilor fapta reţinută în sarcina salariatului - nerespectarea obligaţiei de a coordona şi Instruire personalul din subordine - reprezintă o faptă continuă, din moment ce *** avea obligaţia de a realiza în mod continuu aceste activităţi. Mai precis, nu se poate susţine că aceste obligaţii ar avea o natură periodică sau de altfel, Reclamantul fiind obligat să realizeze aceste activităţi în fiecare zi de muncă - obligaţie pe care nu a respectat-o.

Invocă în acest sens Decizia 16/2012 pronunţată de *** în recurs în interesul legii.

Că drept urmare, toate „criticile" Reclamantului cu privire la o pretinsă nerespectare a termenului de 6 luni de zile pentru emiterea Deciziei de sancţionarea sunt neîntemeiate.

În ce priveşte temeinicia deciziei de sancţionare arată că , potrivit obligaţiilor asumate prin Contractul Individual de Muncă încheiat, *** era responsabil de coordonarea ţl controlul activităţii de depozitare $1 manipulare, respectiv de realizarea Instructajului persoanelor aflate în subordinea sa cu privire la realizarea acestor operaţiuni, obligaţie pe care acesta nu a înţeles să o respecte.

Sub acest aspect, deşi Reclamantul susţine în mod eronat că aplicarea acestei sancţiuni disciplinare (cea mai uşoară prevăzută de Codul Muncii) a avut loc pentru faptă ce nu există, acesta susţinând că a respectat întrutotul obligaţiilor de serviciu ce îi reveneau, în realitate, depozitarea neconformă şi degradarea materiei prime sunt exact rezultatul nerespectării obligaţiilor profesionale de către ***

Astfel, în mod greşit susţine Reclamantul faptul că societatea „nu deţine spaţii de depozitare necesare" (ca o justificare a împrejurării că materialele au fost depozitate în afară, expuse intemperiilor) sau că acesta are „marele merit" de a fi îmbunătăţit modalitatea de depozitare (în contextul în care realizarea unor asemenea operaţiuni intra chiar în atribuţiile sale de serviciu).

Că în realitate, *** şi-a încălcat obligaţiile de serviciu atunci când nu a înţeles să la măsuri pentru a evita depozitarea improprie a materialelor (cum ar fi amânarea unor transporturi, solicitarea construcţiei unor spaţii noi de depozitare conducerii societăţii etc.) şl când nu a realizat instructajul necesar personalului din subordine pentru a evita deteriorarea materiei prime.

Astfel, prin afirmaţiile sale în sensul că „s-a ajuns la o depozitare defectuoasă din cauza absenţei spaţiilor de depozitare", Reclamantul îşi invocă propria culpă, din moment ce în atribuţiile sale intra inclusiv obligaţia de a propune soluţii pentru a evita supraaglomerarea în depozite sau de a iniţia demersuri pentru construirea unor spaţii noi.

Aşadar, este de necontestat faptul că *** avea obligaţia de a realiza coordonarea şi supervizarea activităţii de manipulare şi depozitare a materiei prime, atribuţie pe care şi-a realizat-o în mod neconform, din moment ce nu a înţeles să instruiască personalul din subordine cu privire la măsurile de precauţie ce trebuie luate pentru a evita distrugerea materiei.

Astfel, din declaraţiile de martori (subalternii ***), reiese faptul că aceştia nu au beneficiat de niciun Instructaj din partea societăţii cu privire la soluţiile pe care trebuie să ie implementeze pentru a evita distrugerea materiei prime în urma intemperiilor sau a modalităţii de depozitare, fapt ce a condus la distrugerea parţială a acestora.

Din această perspectivă, simpla negare a faptelor de către Reclamant nu reprezintă o veritabilă probă în sensul că acesta şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu ci, din contră, vădeşte atitudinea de rea-credinţă a Salariatului care urmăreşte prin orice mijloace evitarea atragerii răspunderii sale.

Că un exemplu elocvent în acest sens o reprezintă şi negarea totală a împrejurării că rulourile ar fi fost depozitate pe sol (iar nu pe cavaleţi cum impun procedurile interne) de către ***, în condiţiile în care martorii audiaţi au arătat că aceasta a fost depozitată pe sol şl pe aer liber (fiind expusă Intemperiilor), Iar din pozele prezentând deteriorarea mărfii se poate lesne constata că semnele de degradare sunt legate de modul său de depozitare.

Că pe de altă parte, în ceea ce priveşte pretinsele „exemple" aduse de către *** atât cu ocazia cercetării disciplinare, cât şi prin prezenta contestaţie în care arată role depozitate pe sol sau puse pe 3 rânduri de către alte firme, arătăm faptul că asemenea imagini sunt irelevante, din moment ce materialul din care sunt făcute rolele subscrisei este altul, Iar marcajele de pe acestea arată în mod precis faptul că nu pot fi depozitate pe 3 rânduri sau în zone expuse intemperiilor.

Că pe cale de consecinţă, este de necontestat faptul că ***, în calitate de coordonator şi supervizor al activităţilor de manipulare şi depozitare a materiei prime avea obligaţia de a realiza un instructaj al personalului din subordine cu privire la respectarea normelor interne cu privire la manipulare şi depozitare, obligaţie pe care acesta nu a înţeles să şi-o respecte, care se traduce printr-o abatere disciplinară.

În drept invocă dispoziţiile art. 252 C.muncii şi toate celelalte dispoziţii egale la care a făcut referire în cuprinsul întâmpinării

Anexează înscrisuri.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri şi proba testimonială, declaraţiile martorilor audiaţi fiind consemnate în separate procese verbale şi anexate la dosar.

Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile tribunalul reţine următoarele:

Reclamantul este salariatul pârâtei în funcţia de *** în cadrul ***al pârâtei în baza contractului individual de muncă înregistrat sub nr. ***

Prin Decizia de sancţionare disciplinară *** a fost sancţionat reclamantul cu avertisment scris, reţinându-se în sarcina acestuia „neîndeplinirea şi/sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu stabilite prin fişa postului de a coordona şi a exercita controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime având drept consecinţă deteriorarea unei cantităţi semnificative de rulouri de materie primă în perioada ***a urmare a manipulării şi depozitării necorespunzătoare a acestora (i.r în spaţii neacoperite expuse intemperiilor, pe jos iar nu pe cavaleţi, stivuite pe trei rânduri, cauzând deformarea acesteia”

În motivarea deciziei s-a arătat că potrivit atribuţiilor stabilite prin fişa postului reclamantului îi revenea responsabilitatea coordonării şi controlului activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime, produselor finite şi ambalajelor, etc, conform regulilor de depozitare specifice produselor şi necesităţilor interne.

De asemenea s-a reţinut că din analiza tipului de deteriorări pe care materia primă le-a prezentat rezultă că acestea se datorează manipulării şi depozitării necorespunzătoare astfel că în mod de netăgăduit răspunderea revine reclamantului.

În drept tribunalul reţine dispoziţiile art. 252 alin 1 şi 2 C.muncii conform cărora: „(1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei.

 (2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:

 a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

 b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă aplicabil care au fost încălcate de salariat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la art. 251 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;

 d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;

 e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;

 f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată”.

Analizând legalitatea deciziei de sancţionare disciplinară prin prisma dispoziţiilor legale anterior menţionate şi prin raportare la criticile formulate de reclamant, tribunalul reţine că în cuprinsul deciziei de sancţionare disciplinară s-a reţinut caracterul continuu al abaterii disciplinare săvârşite de reclamant, respectiv faptul că aceasta s-a săvârşit în perioada *** (fila 19 verso dosar) fiind sesizată conducerii societăţii *** şi înregistrată la Societate cu numărul ***

Cu toate acestea, tribunalul nu poate să nu remarce faptul că înscrisul înregistrat la Societate cu nr. *** nu constituie o sesizare ci mai degrabă o notă explicativă dată de numitul Bucur Răzvan Alexandru, prin care acesta arată că a luat la cunoştinţă de existenţa unor pagube cauzate de manipularea necorespunzătoare şi îşi ia angajamentul să ajute pe viitor la evitarea producerii unor astfel de pagube (fila 36, vol. II dosar)

De altfel, din analiza întregului material probator depus de pârâtă la dosarul cauzei tribunalul reţine că singura sesizare adresată conducerii societăţii cu privire la avarierea unor rulouri de materie primă este comunicarea mail transmisă de reclamant dlui Minuta  la 5 martie 2019 (fila 92 dosar), comunicare transmisă de altfel ca urmare a solicitării exprese a  acestuia de a îi fi comunicată situaţia stocului de rulouri lovite (fila 92 verso dosar)

În fine, din aceeaşi comunicare mail depusă de pârâtă la dosar rezultă că Societatea avea cunoştinţă despre existenţa unor produse lovite /avariate încă din data ***, data la care dna *** a solicitat ca până pe data de *** să fie identificate toate rulourile lovite/avariate, comunicarea din 5.03.2019 fiind în fapt un răspuns la această primă solicitare.

În lipsa oricărei reglementări a abaterii disciplinare continue în legislaţia muncii tribunalul urmează a avea în vedere reglementările existente în domeniile cele mai apropiate, respectiv în materie contravenţională.

Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. 13 alin 2 teza finală din OG 2/2001 privind reglementarea regimului juridic al contravenţiilor „Contravenţia este continuă în situaţia în care încălcarea obligaţiei legale durează în timp”

Aplicând prin asemănare aceste dispoziţii în materia răspunderii disciplinare tribunalul reţine că pentru a fi în prezenţa unui caracter de continuitate al abaterii disciplinare se impune ca încălcarea obligaţiilor prevăzute de contractul individual de muncă şi/sau fişa postului sau Regulamentul intern să dureze în timp.

Nu mai puţin tribunalul reţine că revine angajatorului sarcina probei în ce priveşte caracterul continuu al faptei ce constituie abatere disciplinară.

Or în cauză tribunalul reţine că la dosar nu a fost depusă nici o probă din care să rezulte că reclamantul nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de coordonare şi control ce îi reveneau conform fişei de post.

Dacă anterior datei de 5 martie o astfel de neîndeplinire a atribuţiilor ar fi putut rezulta implicit din împrejurarea că o parte dintre rolele de materie primă au fost deteriorate ca urmare a manipulării/depozitării defectuoase, ulterior acestei date şi în lipsa oricărei consecinţe identificabile a neîndeplinirii atribuţiilor o astfel de apreciere este exclusă.

Drept  urmare tribunalul reţine că în lipsa oricăror probe în acest sens nu se poate aprecia că eventuala nerespectare de către reclamant a atribuţiilor de serviciu ce îi reveneau s-ar fi întins în timp şi ulterior datei de ***, aceasta fiind aşadar data de la care începea să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 252 alin 1 C.muncii, independent de menţiunile înscrise de pârâtă în decizia de sancţionare.

Tribunalul reţine, sub acest aspect, că deşi real că revine angajatorului atribuţia de a stabili perioada la care se referă cercetarea disciplinară, stabilirea acestei perioade nu poate fi totuşi absolut arbitrară ci trebuie să fie determinată sau determinabilă prin prisma materialului probator administrat.

Nu poate fi reţinută susţinerea pârâtei conform cu care intervalul cuprins între *** ar fi justificat prin aceea că în cursul cercetării disciplinare o serie de angajaţi au arătat că nu au fost instruiţi de reclamant cu privire la manipularea rulourilor de material câtă vreme interval în care se presupune că a fost săvârşită abaterea disciplinară a fost stabilit înainte de începerea cercetării disciplinare, fapt ce rezultă din nota de convocare anexată la fila 29 dosar.

Reţinând aşadar că termenul de 6 luni prevăzut de art. 252 alin 1 C.muncii a început să curgă cel târziu la data de *** tribunalul observă că acesta se împlinea la ***, dată la care reclamantul se afla încă la serviciu (nu începuse nici concediul de odihnă şi nici concediul medical ulterior) astfel că termenul menţionat nu a fost întrerupt şi s-a împlinit la data de ***

Aşa stând lucrurile, observând că decizia de sancţionare disciplinară *** a fost emisă în afara intervalului de 6 luni prevăzut de art. 252 alin 1 C.muncii, tribunalul reţine că decizia de sancţionare disciplinară contestată apare ca nelegală şi va admite acţiunea sub acest aspect.

În ce priveşte temeinicia deciziei de sancţionare disciplinară tribunalul reţine că potrivit menţiunilor de la lit. B pct. a din fişa postului reclamantul avea ca atribuţii,. Printre altele, şi coordonarea şi controlul activităţii de depozitare şi manipulare a materiei prime, produselor finite, ambalajelor, etc conform regulilor de depozitare specifice produselor şi a necesităţilor interne.

Tribunalul reţine, odată cu pârâta, că din probele administrate nu rezultă că reclamantul ar fi instruit formal personalul direct implicat în manipularea şi depozitarea rolelor de material.

Totuşi, tribunalul nu poate să nu observe faptul că pârâta, căreia îi revenea sarcina probei potrivit C.muncii nu a depus la dosar nici o probă din care să rezulte că la nivelul societăţii au fost formalizate proceduri de depozitare a acestor role de material şi nici proceduri de instruire a personalului manipulant.

De altfel, din cuprinsul fişelor de produs anexate la filele 1-25, vol II dosar în limba engleză rezultă că în anumite condiţii aceste role pot fi depozitate şi suprapus, cu condiţia ca lele aflate pe rândul de deasupra să fie mai uşoare decât cele din rândul de la bază iar acestea din urmă să fie depozitate pe cavaleţi.

În fine, rezultă în egală măsură că rolele de material *** pot fi depozitate pentru intervale scurte de timp şi în exterior, cu condiţia ca intervalul de timp să nu fie îndelungat şi ca aceste role să nu fie supuse acţiunii intemperiilor de mare intensitate.

În fine, nu în ultimul rând tribunalul reţine că din planşele foto anexate la dosar de pârâtă (care sunt fie aceleaşi fie detalii ale planşelor foto anexate de reclamant) nu rezultă că rolele de materie primă ar fi suferit avarii din pricina depozitării necorespunzătoare, urmele de pe aceste role sugerând mai degrabă că ele au fost avariate cu ocazia manipulării.

De asemenea, pârâta nu a administrat nici o probă din care să rezulte că aceste deteriorări au produs pierderi superioare celor datorate riscului inerent al manipulării unor role de astfel de dimensiuni.

Toate acestea conduc tribunalul la prezumţia simplă că personalul implicat în manipularea şi depozitarea acestor role era instruit corespunzător, prezumţie pe care pârâta nu a răsturnat-o

În ce priveşte declaraţiile martorilor audiaţi în şedinţa publică de la ** şi la care pârâta face trimitere în notele scrise depuse, tribunalul apreciază că acestea nu sunt de natură a conduce la o altă concluzie, în primul rând deoarece ele sunt ulterioare desfăşurării cercetării disciplinare.

Or analiza instanţei se limitează la aspectele avute în vedere la demararea cercetării disciplinare, în măsura în care ele au fost probate în cursul cercetării disciplinare , rostul cercetării judecătoreşti nefiind acela de a reface cercetarea disciplinară.

În plus, tribunalul nu poate să nu reţină împrejurarea că martorul Penciu Ştefan, deşi a susţinut că nu a fost instruit cu privire la manipularea rolelor de materie primă, a arătat totuşi că ştie precis ce are de făcut datorită experienţei în câmpul muncii

De altfel acelaşi martor a arătat că şeful său direct este gestionarul iar nu reclamantul.

Pe de altă parte, ***, gestionar în depozitul pârâtei, a arătat că reclamantul trecea zilnic prin depozit iar tribunalul apreciază este greu de crezul că reclamantul făcea acest lucru doar pentru a se plimba iar nu pentru a inspecta modul de manipulare şi depozitare a materialelor, atribuţie ce îi revenea în virtutea prerogativelor sale de coordonare şi control.

Drept urmare, reţinând că nu s-a făcut în cauză dovada indubitabilă a faptelor reţinute în sarcina reclamantului tribunalul reţine că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 247 alin 2 C.muncii pentru existenţa abaterii disciplinare, ceea ce atrage nulitatea deciziei de sancţionare disciplinară contestate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea privind pe reclamant *** cu domiciliul ***şi pe pârâta *** cu sediul  ***

Anulează decizia de sancţionare disciplinară ***

În temeiul art. 453 C.pr.civ obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de *** lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Cu apel în 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei conform art. 402 C.pr.civ, astăzi, ***

*** *

Domenii speta

Spete similare