Salarizare

Dacă după încetarea contractului individual de muncă prin pensionare în condiţiile art.56 lit,c) Codul muncii, reclamanta a ocupat un post similar prin participarea la concurs are calitatea de persoană nou încadrată.

Ca atare,  salarizarea reclamantei se face în conformitate cu art. 39 din Legea 153/2017 care prevede că, până la aplicarea integrală a dispoziţiilor legale (legea se aplică etapizat) pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/ încadrat în aceeaşi instituţie/ autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare don cadrul instituţiilor/ autorităţilor publice în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora în cazul în care nu există o funcţie similară.

Conform alin.4 art. 39, în aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.

Este lipsit de relevanţă că înainte de încheierea noului contract individual de muncă reclamanta şi-a desfăşurat activitatea la ISJ M în aceeaşi funcţie, deoarece de la data pensionării până la data încheierii noului contract individual de muncă, reclamanta a fost detaşată în condiţiile art. 47 Codul Muncii.

În ceea ce priveşte sporul de stabilitate acesta a fost reglementat de Legea 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi potrivit anexei 5 cap II Metodologia de calcul al drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic auxiliar se acordă pentru o vechime de peste 10 ani în învăţământ şi se calculează prin aplicarea unui spor de 15 % la salariul de bază.

De sporul de stabilitate în cuantum de 15% din salariul de bază se bucura strict cadrul didactic, cadrul didactic de conducere, îndrumare și control și cadrul didactic auxiliar, cu contract de muncă într-o unitate sau instituție de învățământ ori într-un inspectorat școlar.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 28.11.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, reclamanta CS a chemat în judecată în calitate de pârât IŞJ M, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la:

- reîncadrarea salarială conform dispoziţiilor art.36 din Legea nr.153/2017, raportat la art.38 şi art.39 (modificat prin OUG nr.91/2017), începând cu data de 01.04.2019, mai exact înţelege să solicită stabilirea salariului ca fiind al unei persoane reîncadrate potrivit art.36 din Legea nr.153/2017 şi nu al unei persoane începătoare, aşa cum a fost ea încadrată, cu consecinţa includerii în salariu a procentului de majorare de 25%, precum şi a sporurilor de audit şi de stabilitate care nu i-au fost acordate;

- plata drepturilor salariale calculate potrivit petitului nr.1, începând cu data de 01.04.2019-la zi (drepturi care să includă procentul de majorare de 25%, precum şi a sporurilor de audit şi de stabilitate), sumă ce se va actualiza cu rata inflaţiei şi la care se va aplica dobânda legală;

- plata cheltuielilor de judecată prilejuite de purtarea procesului.

În fapt, reclamanta a arătat că este economistă, pensionară pentru limită de vârstă şi este încadrată în funcţia de auditor intern în cadrul pârâtului IŞJ M.

A arătat şi că a deţinut această funcţie, de auditor intern, în perioada 23.04.1996-13.11.2017, devenind pensionară începând cu data de 13.11.2017, iar în perioada 14.11.2017-14.11.2018 a ocupat aceeaşi funcţie de auditor intern, prin detaşare.

Urmare a faptului că începând cu data de 01.01.2019 postul de auditor a fost vacantat, în şedinţa CA al ISJ M din data de 25.03.2019 prin Hotărârea nr.xxx, s-a aprobat ocuparea postului de auditor intern prin detaşare de către reclamantă, până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 6 luni începând cu data de 01.04.2019.

Prin Decizia nr.xxxx/19.04.2019 a ISJ M i s-au stabilit drepturile salariale în sumă de 5.735 lei (salariu-5.388 lei şi indemnizaţie de hrană-347 lei).

Această decizie a fost contestată, solicitându-se revocarea acesteia (contestaţia nr.xxxx/29.05.2019).

A mai arătat şi că, în şedinţa CA al ISJ M din data de 15.04.2019 (la 15 zile calendaristice de la ocuparea postului prin detaşare) prin Hotărârea nr.xxx s-a stabilit organizarea unui concurs pentru postul de auditor, precum şi suplimentarea cu încă un post de auditor, ambele posturi fiind scoase la concurs.

Reclamanta a arătat că a participat la concurs, promovând examenul şi fiindu-i încheiat contractul individual de muncă nr.xxxx/x/31.05.2019, contract ce a fost încheiat fără ca în prealabil clauzele contractuale să fie convenite de părţile contractuale, comunicându-i-se acest contract în data de 13.06.2019, dată la care a şi fost înregistrat al pârât, sub nr.xxx/13.06.2019, iar la data de 07.06.2019 acest contract a fost înregistrat în REVISAL, contrar prevederilor Legii nr.53/2003.

A mai arătat faptul că salariul a rămas cel stabilit prin Decizia nr.xxxx/x/19.04.2019 şi că deşi au fost consemnate în contract drepturile sale salariale, pârâtul a emis şi Decizia nr.xxxx/x/11.06.2019 prin care au fost menţionate drepturile salariale stabilite prin contract, la art.2 din această decizie arătându-se că această decizie constituie act adiţional la contractul individual de muncă.

Reclamanta a precizat faptul că a semnat cu obiecţiuni contractul individual de muncă, iar la solicitarea I ŞG prin adresa nr.xxx/14.06.2019 a detaliat obiecţiunile, primind răspunsul nr.xxxx/01.07.2019 prin care i s-a comunicat că în termen de 20 de zile lucrătoare urmează să i se încheie un nou act adiţional al contractul individual de muncă, act adiţional ce a fost încheiat cu nr.xxxx din data de 01.07.2019 şi prin care i s-au corectat parţial erorile din contractul individual de muncă dar menţinându-i-se salariul.

Reclamanta a arătat şi că faţă de prevederile art.36 din Legea nr.153/2017 raportate la art.38 şi 39 din Legea nr.153/2017 consideră că pârâtul, cu prilejul reîncadrării sale, nu a procedat corect în sensul că deşi a fost reîncadrată, i s-a stabilit salariul de începător nefiindu-i aplicat la salariul fixat majorarea de 25% ce a fost acordată începând cu data de 01.01.2018 şi nu i s-a acordat sporul de stabilitate şi sporul de audit.

În acest sens, reclamanta a precizat că pornind de la faptul că OUG nr.91/2017 permite identificarea unor funcţii similare în cadrul instituțiilor subordonate sau în cadrul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare, ar fi trebuit să fie încadrată la acelaşi nivel cu auditorii ISJ S şi ISJ H.

A mai arătat şi că în perioadele la care face referire a beneficiat de următoarele drepturi salariale:

-începând cu 01.01.2017 – 4.687 lei (Decizia nr.xxx/xx/30.01.2017);

-începând cu 14.11.2017 – 4.687 lei (Decizia nr.xxxx/15.11.2017);

-începând cu 01.01.2018 – 5.859 lei (Decizia nr.xxx/x/14.01.2018) – la salariul de

4.687 lei (decembrie 2017) începând cu luna ianuarie 2018 s-a adăugat o creştere de 25% care reprezintă includerea contribuţiilor angajatorului în salariul brut al angajatului.

A mai arătat şi că începând cu data de 01.01.2019 a fost acordat un spor de complexitate de 15%, o cotă de ¼ şi indemnizaţia de hrană.

Tot prin acţiune, reclamanta a arătat că la stabilirea salariului său începând cu data de 01.04.2019, s-a luat ca bază situaţia privind drepturile salariale din luna martie 2019 de la ISJ S, dar cele acordate unui auditor nou angajat care nu avea aceeaşi gradaţi, vechime în muncă şi vechime în învăţământ şi care la data de 01.07.2017, respectiv decembrie 2017 nebeneficiind de sporul de audit şi sporul de stabilitate în învăţământ (nefiind angajat al instituţiei la acea dată), deşi în situaţia privind drepturile salariale ale ISJ S exista un auditor IAS care în luna decembrie 2017 avea acelaşi salariu cu ea, respectiv 5.859 lei.

A mai arătat şi că a solicitat să i se aplice această încadrare, dar pârâtul i-a comunicat faptul că are un nou raport de muncă cu unitatea şi este considerată ca nou angajat.

Reclamanta a precizat că pârâtul, în anul 2019 a mai procedat la reîncadrarea un alt pensionar pentru limită de vârstă, căruia i-a aplicat corect prevederile Legii nr.153/2017, angajatul în cauză fiind consilierul de la compartimentul tehnic-investiţii.

De asemenea, a precizat şi că a solicitat compartimentului normare-salarizare să i se comunice sub semnătură componenţa salariului brut stabilit prin decizia de încadrare, dar a fost refuzată, şi drept urmare a încercat să reconstituie componenţa salariului stabilit de compartimentul normare-salarizare, neluând în calcul sporul de audit şi sporul de stabilitate în învăţământ şi aplicând creşterile salariale legale ajungând la concluzia că i s-a acordat salariul stabilit prin Decizia nr.xxxx/15.11.2017 în sumă de 4.687 lei la care s-a aplicat sporul de complexitate acordat începând cu 01.01.2019 şi s-a adăugat indemnizaţia de hrană.

Urmare acestui calcul a reieşit că nu i-a fost acordată majorarea de 25% prevăzută începând cu data de 01.01.2018, faţă de nivelul salariului din luna decembrie 2017, care reprezintă de fapt introducerea obligaţiilor angajatorului în salariul brut şi nu o creştere efectivă a salariului, nefiindu-i acordat nici sporul de audit şi nici cel de stabilitate.

Drept urmare a înregistrat sesizarea nr.xxx/20.06.2019, prin care a informat pârâtul că atât ISJ cât şi majoritatea unităţilor şcolare nu publică pe pagina de internet a instituției Lista funcţiilor şi veniturilor aferente acre să cuprindă elementele precizate la art.33 alin.1 din Legea nr.153/2017, sesizare la care i s-a răspuns prin adresa nr.xxxx/05.07.2019 prin care s-a arătat că lista funcţiilor este publicată.

Reclamanta a precizat că, practic a fost încadrată ca şi nou angajat, începătoare, după mulţi ani de muncă, de participare la cursuri pe teme din Cadrul specific (finanţate din bugetul inspectoratului şcolar), după experienţă în domeniu chiar în cadrul ISJ M (a început să lucreze pe funcţie de control începând cu 23.04.1996) şi că în opinia sa nu poate fi reîncadrată ca angajat nou prin încălcarea voită a prevederilor Legii nr.153/2017 modificată prin OUG nr.91/2017, nefiind începătoare.

Prin nerespectarea prevederilor legale referitoare la stabilirea drepturilor salariale i s-a creat un prejudiciu de 1.391 lei/lunar începând cu data de 01.04.2019.

În drept acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.36, art.38 şi art.39 din Legea nr.153/2017 modificată prin OUG nr.91/2017, pe dispoziţiile art.453 Cod proc, civ.

În susţinerea acţiunii au fost depuse la dosar, înscrisuri.

Pârâtul, IŞJ M, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată.

A fost invocată excepţia inadmisibilităţii acţiunii pe considerentul că reclamanta a formulat o acţiune doar în ceea ce priveşte reîncadrarea şi plata drepturilor salariale conform prevederilor legale invocate şi nu a contestat actele administrative de care face vorbire în acţiune.

A fost invocată şi excepţia necompetenţei materiale a Secţiei de CMAS a TM, arătându-se că competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Secţiei de CAF a TM, deoarece prin acţiune se face referire la anumite acte administrative.

Tot prin întâmpinare a fost invocată şi excepţia prematurităţii introducerii acţiunii întrucât reclamanta, în primul rând, trebuia să conteste actele administrative de care înţelege să se folosească .

Pe fond, pârâtul a menţionat faptul că reclamanta a fost corect încadrată şi că salarizarea acesteia a fost făcută cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv a reglementărilor prevăzute de Legea cadru nr.153/2017, act normativ în care se specifică în mod clar în ce condiţii este plătit personalul care este plătit din fonduri publice.

S-a arătat şi că reclamanta este în eroare, deoarece face vorbire de faptul că a fost reîncadrată începând cu data de 01.04.2019 şi că beneficiază de aceleaşi drepturi salariale pe care le avea până la data de 14.11.2018.

În fapt nu este vorba despre o reîncadrare ci de o detaşare de la un alt angajator la ISJ M având în vedere necesitatea ocupării acestui post întrucât era imperios necesar ca o persoană să întocmească lucrările care veneau pe acest compartiment, respectiv compartimentul de audit intern lucrări care nu sufereau amânare.

În acest sens, ISJ M a făcut o solicitare la angajatorul reclamantei, aceasta fiind detaşată în cadrul instituției începând cu data de 01.04.2019, ţinându-se cont şi de experienţa acumulată de reclamantă cu privire la activitatea de auditor,dar acest lucru nu obliga instituţia să îi plătească reclamantei aceleaşi drepturi salariale de care beneficiase anterior pe considerentul că aceasta a întrerupt activitatea desfăşurată până la data de 14.11.2018 şi revenind ca detaşată începând cu data de 01.04.2019 nu mai putea beneficia de acele sporuri la care aceasta face referire prin acţiune.

Ulterior, reclamanta a ocupat prin concurs postul pe care a fost detaşată, iar salarizarea a fost menţinută dat fiind faptul că erau aceleaşi condiţii de salarizare şi acelaşi post doar că reclamantei i-a fost încheiat un nou contract individual de muncă în urma promovării concursului pentru ocuparea de la ISJ M.

Pârâtul a făcut precizarea că reclamanta dă o interpretare eronată a prevederilor Legii cadru nr.153/2017 în sensul că aceasta nu ocupa o funcţie nouă, ci că beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi atunci când a fost încadrată până la încetarea activităţii la ISJ M, fapt total eronat în sensul că acesteia i-a fost încheiat un nou contract individual de muncă după promovarea concursului, respectiv contractul individual de muncă nr.xxxx/2019, din care rezultă în mod clar că reclamanta ocupă o funcţie ce intră sub incidenţa unui contract nou încheiat şi salarizarea acesteia nu mai cade sub aceleaşi condiţii de salarizare pe care le avea atât timp cât a ocupat acest post până la data de 14.11.2018.

La data de 10.10.2019, instanţa a respins excepţia necompetenţei materiale a Secţiei CMAS, excepţie invocată de pârât prin întâmpinare, având în vedere că între reclamantă şi pârât există raporturi de muncă iar obiectul prezentei cauze îl reprezintă plata unor drepturi salariale ce rezultă din raporturile de muncă dintre părţi și a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece pricina conform art.208 şi art.210 din Legea dialogului social nr.62/2011.

La aceeaşi dată, 10.10.2019, reprezentantul pârâtului a arătat că întrucât a fost respinsă excepţia necompetenţei materiale a Secţiei CMAS nu mai susţine excepţia inadmisibilităţii acţiunii însă susţine excepţia prematurităţii acţiunii conform motivelor din întâmpinare.

Urmare a susţinerilor părţilor, instanţa prin încheierea din 10.10.2019, în baza art.248 alin.4 Cod proc.civ. a unit odată cu fondul cauzei excepţia prematurităţii acţiunii, excepţie invocată de pârât prin întâmpinare şi a pus în vedere reclamantei să îşi exprime punctul de vedere faţă de această excepţie.

De asemenea, instanţa faţă de obiectul cauzei, cele menţionate în cererea de chemare în judecată şi înscrisurile aflate la dosar, în baza rolului activ reglementat de dispoziţiile art.22 alin.2 Cod proc. civ. a solicitat reclamantei să dezvolte în fapt şi în drept cererea de chemare în judecată respectiv:  să precizeze data încetării raporturilor de muncă prin pensionare, locul de muncă pe care l-a ocupat după pensionare şi unitatea de la care a fost detaşată la IŞJ M; să precizeze motivele pentru care solicită plata drepturilor salariale începând cu data de 01.04.2019; să precizeze sporurile de care a beneficiat sau pe care le solicită a fi acordate, data acordării acestora şi actul normativ în care sunt prevăzute.

Ca urmare, reclamanta a formulat precizare de acţiune prin care a arătat că solicită obligarea pârâtului la reîncadrarea conform dispoziţiilor art.36 din Legea nr.153//2017, raportate la art.38 din Legea nr.153/2017, începând cu data de 01.04.2019-dată de la care a fost detaşată conform adresei nr.xxxx/25.03.2019 a ISJ M, la plata drepturilor salariale calculate potrivit petitului nr.1 al acţiunii începând cu data de 01.04.2019-la zi sumă ce se va actualiza cu rata inflaţiei şi la care se va aplica dobânda legală precum şi plata cheltuielilor de judecată.

A precizat că lucrează în învăţământ din data de 15.03.1994 şi că în opinia sa în salariul fixat de pârât nu se regăsesc sporul de audit, sporul de stabilitate şi majorarea de 25% prevăzută începând cu data de 01.01.2018, faţă de nivelul salariului din luna decembrie 2017 (aceasta reprezintă de fapt introducerea obligaţiilor angajatorului în salariul brut şi nu o creştere efectivă a salariului).

Reclamanta a arătat că aceste drepturi se regăsesc în salariul stabilit prin Decizia nr.xxxx/19.12.2012, salariu de bază la care s-au acordat creşterile salariale succesive ulterioare, respectiv majorarea cu 15% începând cu data de 01.12.2015 conform OG nr.83/2014 şi OG nr.54/2015 (Decizia nr.xxx/x/01.12.2015), majorarea cu 15% începând cu data de 01.01.2017 conform OUG nr.9/2017 (Decizia nr.xxx/xx/30.01.2017), majorarea de 25% începând cu data de 01.01.2018 conform OUG nr.79/2017 (Decizia nr.xxxx/14.02.2018).

Reclamanta a mai arătat şi că începând cu data de 13.11.2017 s-a pensionat pentru limită de vârstă, ulterior în perioada 14.11.2017-14.11.2018 a ocupat aceeaşi funcţie de auditor în cadrul intimatei, dar prin detaşare, detaşare ce a fost solicitată de către pârât prin adresa nr.xxxx/13.11.2017 de la SC VC SRL, societate unde desfăşura şi desfăşoară activitate cu timp parţial conform contractului individual de muncă nr.xx/16.01.2012.

De asemenea, reclamanta a mai arătat şi că pentru perioada detaşării drepturile salariale au fost stabilite prin Decizia nr.xxx/15.11.2017 (perioada 14.11.2017-31.12.2017) şi Decizia nr.xxxx/x/14.02.2018 (perioada 01.01.2018-14.11.2018) şi că la calcularea drepturilor salariale au fost luate în calcul sporul de stabilitate în învăţământ şi sporul de audit.

Începând cu data de 01.04.2019, a fost detaşată din nou la pârât, detaşarea fiind solicitată de pârât prin adresa nr.xxxx/25.03.2019 de la aceeaşi societate, fiind emisă Decizia nr.xxxx/x/19.04.2019 prin care s-au stabilit drepturile salariale fără a se lua în calcul sporul de stabilitate şi cel de audit.

A mai arătat şi că începând cu data de 10.06.2019, ocupă prin concurs postul de auditor, în baza unui contract de muncă, salariul stabilit prin contractul individual de muncă dar şi prin Decizia nr.xxx/x/11.06.2019 nu cuprinde sporul de stabilitate în învăţământ şi sporul de audit.

De asemenea, reclamanta a precizat şi faptul că urmare a pensionării a pierdut vechimea în învăţământ şi sporul de audit.

A mai precizat şi că solicită acordarea drepturilor începând cu data de 01.04.2019 deoarece începând cu această dată a fost din nou detaşată la pârât. 

Reclamanta a depus la dosar, în copie, înscrisuri.

Reclamanta a formulat note scrise prin care a arătat că lucrează în învăţământ, ca personal contractual, din 15.03.1994, iar în cadrul pârâtului ISJ M, începând cu data de 23.04.1996.

A arătat şi că, în anul 2000 în cadrul pârâtului a fost creată structura de audit intern (compartiment) care a funcţionat cu un singur post de auditor intern, post pe care l-a ocupat în baza Dispoziţiei nr.xx/2000 – începând cu data de 01.07.2000 şi până la data de 13.11.2017 (dată la care s-a pensionat).

Urmare a evaluărilor interne şi externe efectuate de către organul ierarhic superior a fost promovată, în anul 2008 ajungând auditor intern 1AS, fapt ce a determinat transformarea postului în auditor intern 1AS, post care se regăseşte şi în prezent în statul de funcţii al ISJ M.

Promovarea a determinat şi acordarea drepturilor de natură salarială corespunzătoare nivelului postului, precum şi a unor sporuri care se regăsesc în drepturile salariale stabilite prin Dispoziţia nr.xxx/23.06.2008 respectiv sporul de 15% de stabilitate în învăţământ şi sporul de 25% de complexitate (sporul de audit).

A arătat şi că începând cu data de 14.11.2017 a ocupat postul de auditor intern prin detaşare pe o perioadă de 1 an (14.11.2017-14.11.2018).

Prin detaşare obligaţiile contractuale fiind preluate, începând cu data de 01.01.2018 a fost reîncadrată conform art.38 alin.3 din Legea nr.153/2017 beneficiind de majorarea de 25% (introducerea contribuţiilor în salariu), iar pe toată perioada detaşării a beneficiat de sporul de stabilitate în învăţământ şi de sporul de audit.

Începând cu data de 01.04.2019 a fost din nou detaşată la pârât de la aceeaşi societate, respectiv SC VC SRL, stabilindu-i-se drepturile salariale în baza Deciziei nr.xxx/x/19.04.2019 fără a se lua în calcul sporul de stabilitate şi cel de audit (spor de complexitate), drepturile salariale fiind mai mici decât cele prevăzute în statul de funcţii întocmit la data de 01.10.2018.

A mai arătat şi că ocupa încă postul de auditor prin detaşare la data la care s-a organizat concursul la care a participat fără a întrerupe activitatea, iar la cea de a doua detaşare a observat că la încheierea contractului individual de muncă nu s-au respectat dispoziţiile Legii nr.153/2019.

A arătat şi că a contestat Decizia nr.xxx/x/19.04.2019, prin care i s-au stabilit drepturile salariale începând cu data de 01.04.2019, ISJ M comunicându-i şi un punct de vedere al MEN odată cu adresa nr.xxxx/11.06.2019.

Faţă de precizările reclamantei, pârâtul a formulat punct de vedere prin care a arătat că reclamanta a fost corect încadrată şi că salarizarea a fost făcută cu respectarea prevederilor legale, respectiv a prevederilor Legii nr.153/2017.

A arătat că reclamanta este în eroare cu privire la faptul că a fost reîncadrată începând cu data de 01.04.2019 şi că beneficiază de aceleaşi drepturi salariale avute până la data de 14.11.2018, în cazul său nefiind vorba despre o reîncadrare ci de o detaşare de la un alt angajator, detaşarea operând de la data de 01.04.2019, dar acest fapt nu înseamnă că angajatorul era obligat să îi plătească aceleaşi drepturi salariale de care beneficiase anterior pe considerentul că aceasta a întrerupt activitatea pe care o desfăşurase până la data de 14.11.2018 şi revenind ca detaşată începând cu data de 01.04.2019, nu mai putea beneficia de acele sporuri la care face referire prin acţiune.

Ulterior, reclamanta a ocupat prin concurs postul pe care era detaşată şi salarizarea a fost menţinută dat fiind faptul că erau aceleaşi condiţii de salarizare şi acelaşi post, diferenţa fiind dată de faptul că reclamantei i-a fost întocmit un nou contract individual de muncă ca urmare a promovării concursului.

Faţă de susţinerile părţilor instanţa a apreciat că se impune solicitarea de la pârât să comunice: care a fost salariul de bază al reclamantei şi sporurile de care a beneficiat aceasta la data încetării raporturilor de muncă prin pensionare; care a fost salariul de bază şi sporurile de care a beneficiat la data detaşărilor reclamantei; dacă aceste drepturi au fost stabilite prin decizie emisă de conducătorul unităţii.

Ca urmare, pârâtul a răspuns solicitărilor instanţei prin adresă la care a ataşat înscrisuri doveditoare.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Prin întâmpinare pârâta a invocat excepţia prematurităţii acţiunii motivat de faptul că nu a contestat actele administrative invocate în cererea de chemare în judecată.

Faţă de poziţia reprezentantului pârâtului, care cu ocazia judecării în fond a cauzei a arătat că nu mai susţine această excepţie, instanţa nu o va mai analiza.

Pe fondul cauzei se reţin urmtăoarele:

Reclamanta CS a devenit pensionară pentru limită de vârstă conform deciziei nr.xxxx din 23.02.2018 emisă de CJP M, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu data de 13.11.2017.

Ultimul angajator al reclamantei înainte de pensionare a fost IŞ M, unde reclamanta a îndeplinit funcţia de auditor intern.

După data pensionării reclamanta a fost salariată a SC VC SRL cu contract individual de muncă cu timp parţial.

La data de 13.11.2017 IŞJ M a solicitat detaşarea reclamantei pe o perioadă de 1 an începând cu data de 14.11.2017, iar prin decizia nr.x/14.11.2017 a fost aprobată delegarea pentru o perioadă de un am la IŞJ M pe postul de auditor intern.

Prin decizia nr.xxxx/15.11.2017 a IŞJ M, începând cu data de 14.11.2017 au fost stabilite drepturile salariale ale reclamantei în baza Legii cadru 284/2010, Legii 63/2011, OUG 54/2015, OUG 20/2016, OUG 9/2017.

Astfel reclamanta a beneficiat de un salariu de bază de 1739 lei, spor de stabilitate de 15%, spor neuropsihic de 18 %, spor de vechime de 25 % şi spor de audit în sumă de 590 lei.

Tot în perioada detaşării prin decizia nr. xxxx/14.02.2018, s-a stabilit începând cu data de 01.01.2019 un venit brut lunar de 5859 lei, compus din salariu tarifar de 1739 lei, spor de stabilitate de 15 %, spor neuropsihic de 18%, spor de audit de 25 % şi spor de vechime de 25 %.

De asemenea reclamanta a beneficiat şi de majorarea de 25 % prevăzută de art. 38 alin.3 din Legea 153/2017.

La data de 25.03.2019, IŞJ M  a solicitat de la SC VC SRL detaşarea unui salariat pe postul de auditor I AS începând cu data de 01.04.2019 până la ocuparea postului prin concurs, dar nu mai mult de 6 luni, solicitare acceptată de angajatorul reclamantei care prin decizia nr x/29.03.2019 a dispus detaşarea reclamantei pe postul de auditor intern în cadrul IŞJ.

CA al IŞJ a aprobat detaşarea reclamantei începând cu data de 01.04.2019 până la ocuparea prin concurs a postului de auditor intern, dar nu mai mult de 6 luni.

Prin decizia nr.xxx/x/19.04.2019 a fost stabilit venitul brut lunar al reclamantei de 5735 lei din care indemnizaţia de hrană de 347 lei.

Conform precizărilor IŞJ, componenţa veniturilor este: salariul tarifar 1739 lei, spor neuropsihic de 18%, spor de vechime de 25%, total salariu de bază la 31.07.2019 fiind de 4245 lei (incluse fiind şi majorările salariale). De asemenea reclamanta a beneficiat şi de creşterea de ¼ din diferenţe de salariu de bază pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2018 şi de spor de complexitate de 15% şi indemnizaţia de hrană.

Conform deciziei la stabilirea drepturilor salariale s-au avut în vedere dispoziţiile art. 18 alin.1 din Legea 153/2017 şi Anexa 1, cap. 1, lit. A pct. 2 şi art. 5 din Anexa I, cap. I, lit. B din Legea cadru 153/2017 şi Ordinul ME nr. 5315/2018 privind stabilirea gradelor pentru funcţiile de conducere din Ministerul EN şi din instituţiile aflate în subordinea acestuia.

Postul ocupat de reclamantă prin detaşare a fost scos la concurs, prin Hotărârea nr.xxx/13.04.2019 a CA al IŞJ, aprobându-se componenţa comisiilor de concurs şi contestaţii în vederea ocupării postului vacant de audit intern.

Reclamanta a participat la concurs, pe care l-a promovat şi a fost încadrată pe postul respectiv, conform contractului individual de muncă nr.xxx/31.05.2019 începând cu data de 10.06.2019.

Drepturile salariale au fost stabilite prin contract, respectiv un salariu brut lunar de 5735 lei, spor de vechime de 25 %, spor neuropsihic 18 % şi spor de complexitate de 15%.

Ulterior, acelaşi venit brut a fost stabilit şi prin decizia nr.xxx/x/11.06.2019.

S-au avut în vedere art. 36 alin.1, art. 37, art. 38 alin.3 lit. A alin 4, 6, 7 Legea 153/2017, OUG 114/2018, art. 18 alin.1 Legea 153/2017, anexa I cap I lit. A pct. 2 şi art. 5 Anexa I cap I lit. B din Legea 153/2017.

Prin contestaţia de faţă şi precizările ulterioare, reclamanta a solicitat reîncadrarea începând cu data de 01.04.2019, conform art. 36 raportat la art. 38 din Legea 153/2017, acordarea sporului de audit de 25 % prevăzut de Legea 672/2002 deoarece începând cu anul 2000 a desfăşurat doar activitate de audit, iar prin adresa nr.xxx/20.11.2003 MECT– DA a confirmat acordarea sporului de stabilitate dacă a îndeplinit condiţiile acordării sporului de stabilitate în învăţământ (10 ani).

A mai precizat că în luna iunie2017 aceste sporuri se regăseau în salariu său, menţinut până în decembrie 2017 la care s-a aplicat mărirea din 01.01.2018 şi de care a beneficiat până la 14.11.2018 pe durata primei detaşări.

Solicitările reclamantei nu sunt întemeiate.

Aşa cum s-a arătat reclamanta a devenit salariata IŞJ M, începând cu data de 10.06.2019, conform contractului individual de muncă nr.xxxx, până la acea dată ea ocupând postul prin detaşare de la alt angajator (SC VC SRL).

Ca atare salarizarea reclamantei se face în conformitate cu art. 39 din Legea 153/2017 care prevede că, până la aplicarea integrală a dispoziţiilor legale (legea se aplică etapizat) pentru personalul nou încadrat, pentru personalul numit/ încadrat în aceeaşi instituţie/ autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare don cadrul instituţiilor/ autorităţilor publice în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora în cazul în care nu există o funcţie similară.

Conform alin4 art. 39, în aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate.

În acest sens la stabilirea salariului reclamantei s-a avut în vedere nivelul maxim al salariului de bază pentru situaţia similară cu cea a reclamantei de la IŞJ S.

Este lipsit de relevanţă că înainte de încheierea noului contract individual de muncă reclamanta şi-a desfăşurat activitatea la ISJ M în aceeaşi funcţie, deoarece de la data pensionării până la data încheierii noului contract individual de muncă, reclamanta a fost detaşată în condiţiile art. 47 Codul Muncii.

Începând cu data celei de-a doua detaşări 01.04.2019, au fost stabilite drepturile salariale conform dispoziţiilor legale arătate. iar susţinerea reclamantei că la această dată trebuiau avute în vedere drepturile salariale pe perioada primei detaşări sunt neîntemeiate.

Art. 42 alin.2 Codul Muncii prevede că, pe durata detaşării salariatul (care încasează drepturile salariale de la angajatorul la care s-a dispus detaşarea) beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat.

Drepturile mai favorabile sunt stabilite prin comparaţia drepturilor salariale de la cei doi angajatori (IŞJ M şi SC VC SRL) şi nu prin comparaţie cu drepturile salariale încasate de reclamantă pentru prima perioadă de detaşare la IŞJ M.

În ceea ce priveşte sporul de stabilitate acesta a fost reglementat de Legea 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi potrivit anexei 5 cap II Metodologia de calcul al drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic auxiliar se acordă pentru o vechime de peste 10 ani în învăţământ şi se calculează prin aplicarea unui spor de 15 % la salariul de bază.

De sporul de stabilitate în cuantum de 15% din salariul de bază se bucura strict cadrul didactic, cadrul didactic de conducere, îndrumare și control și cadrul didactic auxiliar, cu contract de muncă într-o unitate sau instituție de învățământ ori într-un inspectorat școlar

Legea 153/2017 intrată în vigoare la 01 iulie 2017 a menţinut sporul calculat la salariul de bază şi în Metodologia de calcul al drepturilor salariale ale personalului didactic auxiliar s-a precizat componenţa salariului brut al personalului didactic auxiliar.

Ori reclamanta nu se încadrează în categoria personalului didactic auxiliar, fiind personal nedidactic angajat al IŞJ.

Referitor la sporul de audit solicitat şi care reclamanta a precizat că este sinonim cu sporul de complexitate din componenţa salariului stabilit la data încheierii noului contractului individual de muncă rezultă că aceasta beneficiază de acest spor.

Acest spor este de 15% însă reclamanta nu a contestat mărimea sporului ci neacordarea lui.

Faţă de aceste considerente acţiunea de faţă va fi respinsă ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare