Pensii

Potrivit Legii 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, asiguraţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 28, 29, 31 din Legea pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar după pensionarea pentru limită de vârstă.

După încetarea activităţii şi radierea din profesie, avocaţii pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie.

Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia de avocat după pensionare decât prin transferarea acesteia în pensie pentru retragerea definitivă din avocatură.

Avocaţii care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condiţiile de mai sus.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 05.12.2019

Prin cererea înregistrată pe rolul TB – Secţia a VIII-a C, CMAS  sub nr.xxx/x/xxxx, contestatoarea CA în contradictoriu cu intimata CAA din R, a formulat contestaţie împotriva Deciziei de pensionare nr.xxx/15.05.2019 emisă de intimată, solicitând obligarea intimatei la recalcularea pensiei.

În fapt, contestatoarea a arătat că pensia acordată prin decizia contestată este calculată greşit în sensul că are un cuantum prea mic faţă de perioada sa de activitate ca avocat.

A arătat că se raportează şi la colegi cu care a lucrat şi care deşi au o vechime mai mică decât a sa, cuantumul pensiei este mult mai mare.

A mai arătat şi că, decizia contestată a luat baza de calcul a deciziei din data de 02.06.1999, dată la care s-a pensionat pentru limită de vârstă.

De asemenea a arătat şi că pensia din Decizia nr.xx/02.06.1999 a fost indexată prin Decizia nr.xxx/07.04.2004, dar calculul a fost greşită, pensia fiindu-i micşorată.

Drept urmare, a formulat contestaţie împotriva Deciziei nr.xxx/07.04.2004, dar această contestaţie i-a fost respinsă.

Contestatoarea a precizat faptul că la vechimea de 26 ani în avocatură, vechime avută în anul 1999, trebuia să aibă o pensie de 18 – 19 milioane lei vechi, fiind privată de acest cuantum timp de 14-15 ani.

În susţinerea contestaţiei au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri: Decizia nr.xxx/15.05.2019 a CAA din R; situaţie diferenţe drepturi de pensie ce urmează a fi achitate pentru perioada 01.05.2019-31.05.2019 emisă de CAA din R.

Instanţa, i-a solicitat contestatoarei să completeze contestaţia.

Ca urmare, contestatoarea a formulat precizare a contestaţiei prin care a arătat că înţelege să se judece cu CAA din R în calitate de intimată, aceasta fiind emitenta Deciziei de pensionare contestată.

A arătat că pensia sa este calculată greşit, în ceea ce priveşte cuantumul prea mic faţă de perioada sa de activitate în profesia de avocat.

A arătat şi că a ajuns la această concluzie prin compararea cuantumului pensiei sale cu cuantumul pensiei colegilor avocaţi care deşi au o vechime mult mai mică decât a sa au o pensie mult mai mare cu toate că şi aceştia au avut o contribuţie ca şi ea la minimul solicitat.

Contestatoarea a precizat că solicită recalcularea pensiei fără a fi luată ca bază Decizia nr.xx/02.06.1999 indexată prin Decizia nr.xxx/07.04.2004, urmând ca la recalculare să se ţină cont de perioada în care a desfăşurat activitatea ca avocat, pensia trebuind să fie corespunzătoare celor 39 ani cât a cotizat.

 În susţinerea contestaţiei au fost depuse la dosar, în copie, înscrisuri: Decizia nr.xxx/15.05.2019 a CAA din R şi situaţie diferenţe drepturi de pensie ce urmează a fi achitate pentru perioada 01.05.2019-31.05.2019 emisă de CAA din R; Decizia nr.xxx/07.04.2004 de revizuire drepturi pensie pentru limită de vârstă; calcul pensie limită de vârstă începând cu 01.05.1999.

Intimata, CAA din R, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată.

S-a arătat că, începând cu data de 01.05.1999 contestatoarea s-a pensionat pentru limită de vârstă prin Decizia nr.xx/02.06.1999.

S-a mai arătat şi că, la solicitarea contestatoarei, BM a dispus prin Decizia nr.xx/23.04.2019, radierea contestatoarei din tabloul avocaţilor începând cu data de 01.05.2019, iar prin adeverinţa nr.xxx/23.04.2019, BM a precizat faptul că contestatoarea a exercitat profesia de avocat în perioada 02.08.1972-01.05.2019, având o vechime în profesie de 37 ani şi 10 luni.

Intimata a arătat că, contestatoarea a contribuit la fondul pentru pensia suplimentară la CAA în perioadele 01.08.1972-30.11.1979 şi 01.01.1984-05.07.1986 cu o cotă de 2%, iar în perioada 01.08.1986-31.03.1996 cu o cotă de 3% astfel încât beneficiază de o creştere a punctajului anual pentru acele perioade conform prevederilor art.128 din Legea nr.72/2016 şi aceasta a optat pentru asimilarea perioadei de 4 ani şi 10 luni , perioadă în care a urmat cursurile de zi ale FD.

Dovezile privind veniturile obţinute din exercitarea profesiei de avocat şi contribuţiile obligatorii achitate la fondul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor au fost prezentate sub proprie semnătură de către contestatoare şi confirmate de către FM a CAA.

Intimata a precizat faptul că, la stabilirea pensiei de retragere definitivă din profesie, CAA a valorificat întreg stagiul de cotizare realizat de către contestatoare, respectiv perioada 01.08.1972-01.06.2010,stagiul asimilat reprezentând perioada studiilor universitare, respectiv perioada 01.10.1967-01.08.1972 (4 ani şi 10 luni), luându-se în calcul toate veniturile şi contribuţiile asiguratei la fondurile CAA, potrivit datelor furnizate de aceasta.

Faţă de datele prezentate de contestatoare referitoare la stagiul de cotizare în avocatură, cu venituri brute obţinute din exercitarea profesiei de avocat şi contribuţiile la fondul de pensii al CAA, CCA A a procedat la recalcularea pensiei contestatoarei, stabilind în mod corect că aceasta are un stagiu în profesia de avocat de 37 ani şi 10 luni, cu un stagiu asimilat de 4 ani şi 10 luni, rezultând un punctaj total de 46,68672 puncte din care 43,45435 puncte corespunzător pensiei de asigurări sociale şi 3,23237 puncte corespunzător pensiei suplimentare, 6,26132 punctaj majorat conform art.68 din Legea nr.72/2016 şi un punctaj mediu anuala de 2,11792 puncte.

Recalculând astfel pensia de limită de vârstă în pensie de retragere definitivă din profesie s-a stabilit că începând cu data de 01.05.2019 contestatoarea beneficiază de o pensie în cuantum de 2.826 lei/lunar, pensia pentru limită de vârstă fiind în cuantum de 454 lei.

Faţă de susţinerile contestatoarei referitoare la existenţa unor pensii mai mari decât cea stabilită prin Decizia nr.xxx/15.05.2019, s-a precizat că aceste susţineri sunt greşite deoarece pensia fiecărui asigurat se calculează potrivit art.9 alin.3 din Legea nr.72/2016 în funcţie de stagiul de cotizare în profesie şi de contribuţiile legal achitate de către avocat.

Având în vedere că veniturile avocaţilor rezultate din exercitarea profesiei diferă în raport de volumul de activitate, de natura şi complexitatea cauzelor şi de onorariile practicate de fiecare avocat, iar contribuţiile legal datorate variază după volumul încasărilor, nivelul pensiilor se acordă după fiecare caz şi poate diferi de la un asigurat la altul.

Faptul că contestatoarea a exercitat profesia de avocat în aceeaşi perioadă cu alţi colegi care primesc pensii diferite şi mai mari nu conduce în mod automat la concluzia că în cazul contestatoarei pensia a fost greşit calculată, deoarece volumul încasărilor brute şi totalul contribuţiilor la fondul CAA este diferită.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.205 Cod procedură civilă.

Faţă de întâmpinarea formulată de către intimată, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că atât în anul 2004 cât şi în anul 2019, pensia i-a fost calculată în mod greşit şi a invocat situaţia unor colegi avocaţi care au ieşit la pensie in anul 2004.

De asemenea, contestatoarea a mai arătat şi că din cei 47 de ani vechime în avocatură o perioadă de 8 ani nu a cotizat, iar aceşti ani au fost excluşi din calcul prin decizia de pensionare din anul 2019, astfel că pensia i s-a calculat pentru o vechime de 39 de ani şi că deşi i-a fost calculată şi perioada facultăţii, acestea nu au avut efect asupra cuantumului pensiei.

La data de 19.09.2019 instanţa, din oficiu a invocat excepţia necompetenţei teritoriale, iar prin sentinţa civilă nr.xxx/19.09.2019 a admis excepţia necompetenţei teritoriale a TB  Secţia CMAS şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea TM.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că prin cererea de chemare în judecată s-a contestat Decizia de pensionare nr.xxx/15.05.2019 emisă de către CA A din R.

A mai reţinut şi că potrivit art.121 din Legea nr.72/2016-privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, deciziile de pensii emise de către Casa de Asigurări a Avocaţilor, pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă de la domiciliul sau sediul reclamantului.

Competenţa materială de soluţionarea unor astfel de cauze este reglementată la art.123 din legea nr.72/2016, care prevede că tribunalele soluţionează în primă instanţă, litigiile privind pensiile şi drepturile de asigurări sociale ale avocaţilor.

Instanţa a reţinut că, faţă de cadrul legislativ coroborat cu faptul că contestatoarea are domiciliul în judeţul M, drept urmare competenţa de soluţionare a cauzei aparţine TM.

Urmare a declinării, pe rolul TM Secţia CMAS s-a înregistrat dosarul nr.xxxx/x/xxx.

Tribunalul, în baza rolului activ conferit de dispoziţiile art.22 Cod proc. civ., a dispus întocmirea unei adrese către intimată pentru a depune la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii Deciziei nr.xxx/15.05.2019.

Urmare a solicitării instanţei, intimata a depus la dosar documentaţia solicitată.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamanta CA fost înscrisă pe tabloul avocaților din BM şi urmare a cererii acesteia, prin decizia nr.xx/23.04.2019 s-a dispus radierea din tabloul avocaţilor începând cu data de 01.05.2019.

Prin decizia nr.xxx/15.05.2019 emisă de CAA din R, reclamanta a devenit beneficiara unei pensii de retragere definitivă din profesie.

La data de 01.05.1999 contestatoarea fusese pensionată pentru limită de vârstă, conform deciziei nr.xx/02.06.1999  şi prin decizia nr.xxx/07.04.2004 s-a defalcat pensia pentru limită de vârstă proporţional cu stagiul de cotizare realizat în sistemul de asigurări sociale ale avocaţilor şi sistemul public de pensii, începând cu data de 01.05.2004, fiecărui sistem revenind obligaţia de a plăti pensia.

Conform adeverinţei nr.xxx/23.04.2019 eliberată de BM, reclamanta a exercitat profesia de avocat în perioada 02.08.1972-01.05.2019 având o vechime în profesie de 37 ani şi 10 luni.

FM a CAA a eliberat adeverinţa privind contribuţia reclamantei la fondul pentru pensia suplimentară în perioada 01.08.1972- 30.11.1979 cu cota de 2%, 01.01.1984- 05.07.1986 cu aceeaşi cotă şi de la 01.08.1986-  31.03.1996 cu cota de 3%. 

Dovezile privind veniturile obţinute din exercitarea profesiei de avocat şi contribuţiile obligatorii achitate la fondul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor au fost prezentate sub propria semnătură de reclamantă şi confirmate de FM a CAA.

Conform deciziei de pensie nr.xxx/15.05.2019 reclamanta a realizat un stagiu total de cotizare de 50 ani, 7 luni şi 20 zile din care în profesia de avocat  37 ani şi 10 luni din care stagiu suplimentar de 14 ani şi 5 luni;: stagiu asimilat (facultate – cursuri) 4 ani şi 10 luni şi stagiu de cotizare în sisteme neasigurate 7 ani 11 luni şi 20 zile.

S-a stabilit un număr total de puncte de 52.94804 din care numărul de puncte realizate 46.6867 ) 43.45435 corespunzător pensiei de asigurări sociale şi 3.23237 corespunzător pensiei suplimentare) şi 6.26132 punctaj majorat conform art. 9 alin 3 din Legea 72/2016. A rezultat un punctaj mediu anual de 2.11792  puncte.

Recalculând pensia pentru limită de vârstă , în pensia de retragere definitivă din profesie s-a stabilit începând cu 01.05.2019 o pensie de 2826 lei lunar, pensia pentru limită de vârstă fiind de 454 lei.

Prin contestaţia de faţă reclamanta a contestat decizia de acordare a pensiei pentru retragere definitivă din profesie motivând că în mod greşit la baza de calcul a fost luată decizia de pensie pentru limită de vârstă şi comparativ cu alţi colegi care s-au pensionat în anul 2004 la 20 ani vechime în avocatură au avut o pensie pentru limită de vârstă mai mare decât cea de care a beneficiat, deşi la acea dată a avut o vechime în profesie de 26 ani.

Contestaţia reclamantei este nefondată.

Potrivit Legii 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor asiguraţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art 28, 29, 31 din Legea pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar după pensionarea pentru limită de vârstă.

După încetarea activităţii şi radierea din profesie avocaţii pot solicita calcularea pensiei de retragere definitivă din profesie.

Pensia pentru limită de vârstă nu va mai putea fi recalculată prin luarea în considerare a perioadei în care a fost exercitată profesia de avocat după pensionare decât prin transferarea acesteia în pensie pentru retragerea definitivă din avocatură.

Avocaţii care cumulează venitul din profesie cu pensia din sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor pot valorifica stagiul de cotizare realizat după data pensionării pentru limită de vârstă numai în condiţiile de mai sus.

Faptul că alţi colegi au pensia mai mare decât cea stabilită nu este un motiv de nelegalitate al deciziei, pensia fiecărui avocat se calculează potrivit art 9 alin.3 din Legea 72/2016, în funcţie de stagiul de cotizare şi contribuţiile legale achitate de avocat, corespunzător volumului încasărilor.

Ori aşa cum s-a arătat contestaţia nu vizează modul de aplicare a dispoziţiilor legale la calculul pensiei ci numai câtimea pensiei în comparaţie cu alţi colegi, aspecte care nu atarg nelegalitatea deciziei de pensie.

Domenii speta

Spete similare