Autoritate parinteasca

Judecătoria C..........

Sentința civilă nr. .........../27.09.2016

Exercitarea autorității părintești – schimbarea locuinței minorului, aplicarea dispozițiilor articolului 497 Cod civil

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C.......... sub nr. ....., reclamanta .... a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul ....., ca pe calea ordonanței președințiale, să se suplinească consimțământul pârâtului pentru obținerea documentelor necesare, respective pașaport pentru minorul ..... și să se suplinească consimțământul pârâtului pentru deplasarea în străinătate a minorului oricând și oriunde, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, având în vedere și faptul că domiciliul minorului este stabilit la mamă.

În fapt, locuința mamei este în Spania iar pârâtul locuiește tot în Spania. După pronunțarea divorțului, deși tatăl putea oricând să viziteze copilul nu l-a revăzut pe acesta decât foarte rar, nevalorificând nici măcar timpul acordat de instanță pentru menținerea și consolidarea legăturilor afective între tată și fiu.

Mai mult, tatăl nu a înțeles să contribuie cu absolut nimic la creșterea și educarea acestuia, sens în care există deja o plângere penală pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria ...

Reclamanta, de bună-credință, a revenit în țară împreună cu minorul pentru ca acesta să își poată vizita bunicii.

În discuțiile anterioare revenirii în țară, pârâtul s-a arătat extrem de înțelegător și dispus să coopereze cu reclamanta în ceea ce privește consimțământul privind deplasarea minorului în străinătate.

La data stabilită de comun acord pentru înfățișarea la notar în vederea întocmirii actelor necesare pentru ieșirea minorului din țară însoțit doar de mamă, pârâtul, contrar bunei voințe manifestate anterior, a decis să nu se mai prezinte, fără a o anunța în prealabil și pe reclamantă de decizia sa.

Astfel, pârâtul a oscilat de la o zi la alta asupra deciziei sale, păcălind-o în repetate rânduri pe mama sa să îl aștepte fie la gară fie la notar în vederea exprimării consimțământului său.

În final acesta a hotărât că nu mai este de acord ca mama sa să plece din țară cu minorul declarând că vrea să o oblige pe aceasta să crească minorul împreună.

Deși avea dreptul de a petrece toată luna august împreună cu fiul său, pârâtul a ales să îl revadă doar trei zile, întorcându-se apoi în Spania și lăsându-și fiul în grija bunicii.

Reclamanta a încercat de fiecare dată când a avut ocazia să îl convingă să facă ce este mai bine pentru fiul lor, învederându-i tatălui că minorul se simte singur și trist departe de casa lui din Spania.

Nici măcar argumentele referitoare la faptul că urmează să înceapă anul școlar iar băiatul este înscris deja în Spania pentru clasa întâi nu l-au înduplecat pe tată să renunțe la vendeta personală pe care o are împotriva fostei soții, acesta fiind în continuare total dezinteresat de faptul că acțiunile sale o pun pe mamă să aleagă între a sta cu fiul ei în țară sau a sta în Spania pentru a putea munci în vederea asigurării unui trai decent pentru copilul lor.

Reclamanta a considerat că refuzul pârâtului de a-i permite minorului să se întoarcă lângă mama sa și să înceapă școala nu poate fi justificat și catalogat decât ca răzbunare, neavând nici măcar o legătură cu sentimentele profunde și atașamentul pe care un tată ar trebui să îl aibă față de copilul lui.

Conform legislației în vigoare interesul superior al copilului trebuie să primeze, iar în cazul de față, minorul este integrat în comunitatea în care locuiește împreună cu mama sa. Pentru el „acasă” este în Spania, acolo a urmat cursurile unei grădinițe și ar urma să înceapă clasa I.

Reclamanta a considerat că sunt îndeplinite condițiile pentru emiterea ordonanței președințiale.

În drept, art. 17 alin. 1 lit. a și alin. 2, art. 30 alin. 1 lit. b din legea nr. 248/2005, art. 23 alin. 2 din legea nr. 272/2004 și art. 996 C.p.c.

În dovedirea cererii, reclamanta a atașat înscrisuri.

La data de 20.10.2015, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat necompetența teritorială a Judecătoriei C.........., excepția autorității de lucru judecat, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Pârâtul a arătat că prin sentința civilă nr. .... pronunțată de Judecătoria ...., s-a stabilit locuința minorului la domiciliul mamei, respectiv în ...... Nu s-a menționat în hotărârea instanței că locuința minorului este la domiciliul mamei în Spania, nu s-a efectuat anchetă psihosocială la domiciliul reclamantei din Spania. Minorul locuiește pe unde apucă cu diferite persoane de sex masculin, nu are o locuință stabilă și nici condiții decente pentru a locui cu minorul.

Afirmațiile reclamantei precum că minorul a locuit  în Spania de când s-a născut sunt nefondate, minorul s-a născut la data de 01.08.2008 în .... și a locuit cu părinții săi în municipiul ... până în anul 2011 când a plecat cu părinții în Spania.

Pârâtul a arătat că nu este de acord ca reclamanta să poată călători cu minorul în străinătate oriunde și oricând, întrucât și el ca părinte trebuie să știe în permanență unde este minorul și dacă acesta este bine îngrijit și educat. Nu este de acord nici cu stabilirea domiciliului minorului în Spania, deoarece acceptând acest lucru înseamnă că nu își poate vizita copilul, conform programului de vizită încuviințat de instanță. Este în interesul minorului să locuiască în România cu ambii părinți, iar dacă mama nu dorește acest lucru să vină în vizită în România să vadă copilul.

Faptul că minorul nu este înscris și nu merge la grădiniță este numai culpa reclamantei care a plecat în Spania cu diferiți bărbați și a lăsat copilul în grija bunicilor materni care sunt buni consumatori de băuturi alcoolice și nu se îngrijesc de copil pentru a fi înscris la grădiniță și în clasa pregătitoare.

În drept, art. 201, 205, 206 C.p.c.

La termenul din data de 26.10.2015, instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială.

La data de 29.10.2015, reclamanta a formulat precizări în sensul că înțelege își întemeieze cererea pe dispozițiile de drept comun.

La termenul din data de 07.12.2015, instanța a calificat obiectul cererii de chemare în judecată ca fiind „schimbare locuință minor”, conform art. 497 C.civ..

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, anchetă psihosocială, interogatoriu și proba testimonială.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin sentința civilă nr. .... pronunțată de Judecătoria ...., s-a dispus desfacerea căsătoriei încheiate între părți și înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei .... sub nr. ...., exercitarea autorității părintești față de minorul ..... de către ambii părinți și stabilirea domiciliului minorului ..... la locuința mamei. Din cuprinsul sentinței civile indicate, rezultă că locuința minorului a fost stabilită la domiciliul mamei, care potrivit dispozitivului hotărârii era în ......

Prin acțiunea formulată, astfel cum a fost modificată, reclamanta a învestit instanța cu o cerere de modificare a locuinței minorului, în conformitate cu disp. art. 497 C.civ., solicitând stabilirea locuinței copilului la locuința sa din Spania.

Din analiza probelor administrate, respectiv a probei testimoniale în cadrul căreia a fost audiată mama pârâtului și a interogatoriului administrat de pârât reclamantei, instanța reține următoarele:

Ambii părinți ai minorului ...., locuiesc și lucrează pe teritoriul Spaniei.

Minorul s-a născut în România, la data de ....., în timpul căsătoriei părților.

De la vârsta de 3 ani a locuit în Spania, inițial împreună cu ambii părinți, iar după desfacerea căsătoriei părților, împreună cu mama-reclamantă.

În anul 2015, minorul s-a întors temporar în România, împreună cu mama sa, nemaiputând părăsi teritoriul țării întrucât pârâtul a refuzat să își dea acordul.

La data formulării acțiunii, copilul locuia împreună cu bunicii materni, în municipiul ...., nefiind înscris la școală.

Prin apărările formulate prin reprezentantul convențional, pârâtul s-a opus schimbării locuinței minorului în Spania, motivat de faptul că l-ar împiedica să aibă relații personale cu minorul conform programului de vizită încuviințat prin hotărâre judecătorească. Pe parcursul procesului, pârâtul, prin avocat, a susținut că locuiește și lucrează în România, motivul invocat de acesta pentru neprezentarea pârâtului la termenul acordat pentru administrarea probei cu interogatoriul fiind acela că este în delegație, fără a face vreo probă în acest sens.

În ceea ce privește locul de muncă al pârâtului instanța va reține declarația martorei audiate, care este chiar mama pârâtului, și care a declarat că acesta lucrează în Spania.

În drept, potrivit disp. art. 497 C.civ., dacă afectează exercițiul autorității sau al unor drepturi părintești, schimbarea locuinței copilului, împreună cu părintele la care locuiește, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt părinte.

În caz de neînțelegere între părinți, hotărăște instanța de tutelă potrivit interesului superior al copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți.

Analizând situația de fapt reținută, raportat la dispozițiile legale evocate, instanța constată că, pe de o parte, schimbarea locuinței minorului din România în Spania nu îl împiedică pe pârât să își exercite autoritatea părintească sau alte drepturi părintești, iar pe de altă parte, refuzul pârâtului de a-și da acordul pentru schimbarea locuinței minorului din România în Spania este abuziv.

Astfel, schimbarea locuinței minorului din România în Spania nu poate afecta dreptul pârâtului de a avea legături personale cu minorul, atât timp cât acestea locuiește și lucrează în Spania.

Mai mult, pârâtul nu a administrat nicio probă din care să rezulte că locuiește în România sau că va locui în România la o dată certă,  și mai ales că a respectat programul de vizită stabilit prin hotărâre judecătorească în perioada în care minorul a locuit la bunicii materni în România.

De altfel, pârâtul nu s-a prezentat la niciun termen în fața instanței, nici măcar la termenul la care a fost citat pentru administrarea probei cu interogatoriu, fără a face dovada imposibilității de prezentare și negând faptul că locuiește în străinătate, situație în care instanța ar fi putut aprecia cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor art. 356 C.p.c..

În consecință, față de dispozițiile art. 358 C.p.c.,  apreciind că pârâtul a refuzat, fără motive temeinice, să se înfățișeze și să răspundă la interogatoriul formulat de reclamantă, instanța va socoti această împrejurare ca o mărturisire deplină a pârâtului în sensul că acesta locuiește și lucrează în Spania, unde a avut relații personale cu minorul cât timp acesta a locuit cu mama sa.

Totodată instanța reține că refuzul pârâtului de a-și da acordul pentru schimbarea locuinței minorului este abuziv, pârâtul neurmărind prin această atitudine să protejeze minorul și relația minorului cu tatăl său.

Potrivit dispozițiilor legale anterior enunțate, pârâtul poate să se opună schimbării locuinței minorului numai în situația în care prin aceasta este împiedicat să își exercite autoritatea părintească sau alte drepturi părintești.

Ori, astfel cum a rezultat din probele administrate, pârâtul locuiește și muncește în Spania unde are posibilitatea de avea legături personale cu minorul conform programului de vizitarea stabilit prin hotărâre judecătorească sau potrivit înțelegerii părților.

 Declarația mamei pârâtului în sensul că acesta are intenția ca pe viitor să locuiască în România nu poate constitui un motiv legitim pentru pârât de a se opune ca minorul să locuiască în Spania.

Pe de altă parte, instanța reține că minorul a crescut de la vârsta de 3 ani în Spania, unde a fost înscris și la grădiniță. Cu ocazia ascultării minorului în camera de consiliu, instanța a observat că deși acesta vorbește limba română, aceasta că nu este prima sa limbă. Acesta a mai arătat că dorește foarte mult să se întoarcă la mama sa, unde merge și la școală.

Pentru toate aceste considerente, apreciind că este în interesul minorului, instanța va admite cererea astfel cum a fost modificată și va încuviința schimbarea locuinței minorului ....., la reședința mamei-reclamante din localitatea ..... - Spania.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea, astfel cum a fost modificată, privind pe reclamanta ....., și pe pârâtul  .....,.

Încuviințează schimbarea locuinței minorului ....., la reședința mamei-reclamante din localitatea ..... - Spania.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria C...........

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 27.09.2016.

PRESEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare