Menținere poprire

În fapt, împotrivă debitoarei AP a fost începută executarea silită pentru recuperarea sumei de 4384,59 lei reprezentând contravaloare facturi energie termică şi a sumei de 2082,28 lei reprezentând penalităţi de întârziere, conform Sentinţei civile nr. 2941/2016 din 09.03.2016 pronunţată de Judecătoria Iaşi în dosarul nr. 30583/245/2015, fiind emisă o adresă de înființare a popririi pentru sumele datorate sau pe care le va datora în viitor terţul poprit în calitate de membru al Asociaţiei.

Creditorul MI, a emis adresa de înfiinţare a popririi nr. 21331/01.02.2019  asupra veniturilor datorate debitoarei de către terţul poprit MPD, până la concurenţa sumei de 8710,03 lei la data de 30.01.2019, reprezentând sume restante şi cele viitoare datorate către debitoarea AP.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 236 alin. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, „sunt supuse executării silite prin poprire orice sume urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti în lei şi în valută, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, deţinute şi/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de către terţe persoane sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.”

Potrivit art. 236 alin. 9 lit. a şi alin. 10 din Legea nr. 207/2015, „terţul poprit este obligat să plătească, de îndată sau după data la care creanţa devine exigibilă, organului fiscal suma reţinută şi cuvenită, în contul indicat de organul de executare silită. În situaţia în care, la data comunicării adresei de înfiinţare a popririi, terţul poprit nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit sau nu va datora în viitor asemenea sume în temeiul unor raporturi juridice existente, înştiinţează despre acest fapt organul de executare silită în termen de 5 zile de la primirea adresei de înfiinţare a popririi.”.

Conform prevederilor art. 781 alin.5 litera a) din Codul de procedură civilă : Nu sunt supuse executării silite prin poprire sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie, aceste prevederi fiind aplicabile şi în materia executării silite a creanţelor fiscale, raportat la dispoziţiile art. 2 din C. proc. fiscală.

Raportat la aceste dispoziţii legale, rezultă că la momentul soluţionării unei cereri de menţinere a popririi instanţei îi revine obligaţia de a verifica îndeplinirea condiţiilor art. 236 alin. 8 - 10 din Legea nr. 207/2015, modificată, referitoare la comunicarea adresei de înfiinţare a popririi către terţul poprit şi îndeplinirea de către acesta a obligaţiilor ce îi reveneau ulterior acestui moment, dar şi existenţa şi valabilitatea raportului juridic obligaţional dintre debitoare şi terţul poprit la data emiterii adresei de înfiinţare a popririi.

Pe de altă parte, instanţa este chemată să analizeze şi titlul cu care sunt datorate sumele de bani pe care terţii popriţi trebuie să le achite debitoarei.

Această concluzie se impune, cu valoare de principiu, din decizia nr. 84/2018 pronunţată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a statuat că în interpretarea dispoziţiilor art. 781 alin. 5 lit. a) din Codul de procedură civilă, art. 46 - 48 din Legea nr. 230/2007, art. 12 pct. B lit. c din Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel cum sunt determinate de legislaţia în materie.

Pentru a pronunţa această decizie, Înalta Curte a reţinut că în ceea ce priveşte cheltuielile Asociaţiilor de proprietari, este vorba despre mai multe categorii de cheltuieli, în privința cărora dispozițiile art. 46 din Legea nr. 230/2007, coroborat cu art. 12 pct. B lit. c) din Normele metodologice, dispun că plata trebuie să se efectueze, în avans sau la termenul stabilit, pe baza facturilor emise, corespunzător cotei de contribuție ce revine fiecărui proprietar, inclusiv cele aferente fondurilor asociației de proprietari.

Astfel, potrivit art. 28 din Legea nr. 230/2007, asociația de proprietari poate intermedia servicii între furnizori și proprietarii consumatori, în special cu privire la serviciile publice de utilități, pe baza unor contracte de prestări servicii sau de furnizare cu caracter individual, drepturile și obligațiile aparținând, pe de o parte, furnizorului și, pe de pe altă parte, proprietarului.

În ceea ce priveşte natura sumelor datorate și repercusiunea afectațiunii lor asupra posibilității urmăririi prin poprire, Înalta Curte a reţinut că sumele datorate în cadrul cheltuielilor de întreținere lunare au mai multe destinații, de natură să acopere consumul de utilități și plata diferitelor servicii prestate pentru buna funcționare a proprietății individuale și a părților comune ale condominiului.

Așa fiind, plata și, corelativ, stingerea creanțelor diferiților furnizori sau prestatori de servicii trebuie să se facă respectându-se destinația fiecărei sume, calculată în mod corespunzător, potrivit clauzelor contractuale, pe baza facturilor emise (regăsindu-se, ca atare, pe listele de plată afișate lunar de asociație).

Este evident însă că un creditor nu va putea urmări întreaga sumă pe care un proprietar o datorează lunar asociației, pentru că, așa cum s-a arătat, în componența acestei sume intră debite ale acestuia către diferiți alți furnizori care au, în egală măsură, calitatea de creditori și deci interes în valorificarea creanței proprii.

În acest sens trebuie respectată destinația fiecărei sume și apare astfel afectațiunea specială la care face referire art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă, de natură să atragă indisponibilizarea sumelor de bani care au altă afectațiune decât cea a cărei realizare, prin poprire, o urmărește creditorul (de exemplu, un furnizor de energie termică nu va putea popri și sumele datorate pentru consumul de apă rece sau canalizare ori pentru energia electrică etc.).

 Altminteri s-ar putea ajunge ca, în valorificarea unei creanțe, prin indisponibilizarea întregii sume plătite cu titlu de cheltuieli de întreținere de către un debitor, să fie paralizat dreptul la valorificarea creanței al altui creditor.

În esenţă, raportat la considerentele reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă faptul că, în măsura în care un creditor face dovada că terţul poprit datorează asociaţiei de proprietari sume de bani reprezentând contravaloarea serviciului pe care l-a prestat sau a utilităţii furnizate, validarea popririi pe care o solicită nu poate fi împiedicată de invocarea dispoziţiilor art. 781 alin. 5 lit. a din Codul de procedură civilă, întrucât nu este vorba despre o sumă de bani având o afectaţiune specială, alta decât cea necesară satisfacerii creanţei respective, iar pe de altă parte, pentru că nu este vorba despre sume de care debitorul nu ar putea dispune.

Aşadar, validarea popririi în astfel de situaţii este posibilă numai pentru sumele de bani ce reprezintă contravaloarea serviciului furnizat de creditorul care solicită validarea.

Raportând aceste dispoziţii legale la situaţia de fapt reţinută în prezenta cauză, şi prin prisma apectelor reţinute de instanţa supremă, instanţa constată faptul că cererea creditorului de menţinere a popririi este neîntemeiată, urmând să fie respinsă ca atare.

Astfel, având în vedere că sumele datorate de către debitoarea AP creditorului MI, reprezintă contravaloarea energiei termice şi penalităţile de întârziere aferente acesteia, în baza sentinţei civile nr. 2941/2016 a Judecătoriei Iaşi, pronunţată în dosarul nr. 30583/245/2015, iar din probatoriul administrat în cauză nu se poate reţine că terţul poprit datorează debitoarei sume de bani având această natură, respectiv sume de bani datorate pentru serviciile de energie termică prestate de creditorul urmăritor mun. Iaşi, în perioada martie 2012 – noiembrie 2012,  aşa cum se menţionează în titlul executoriu de care se prevalează creditorul – reclamant, instanţa va respinge ca neîntemeiată  prezenta cerere.

Pe de altă parte, instanţa are în vedere faptul că din lista de plată aferentă lunii octombrie 2019 (depusă la filele 46-47), ce poartă ştampila Asociaţiei şi semnătura cenzorului, rezultă faptul că terţul poprit MPD nu figurează înregistrat cu restanţe la plata cheltuielilor datorate Asociaţiei de Proprietari, ci doar cu o sumă de 32.379,15 lei, reprezentând penalităţi, fără a fi probat însă că aceasta este aferentă serviciilor de energie termică prestate de creditorul urmăritor mun. Iaşi.

Faţă de aceste împrejurări, în temeiul art. 237 alin.1 din Legea nr. 207/2015, va desfiinţa poprirea instituită prin adresa de înfiinţare a popririi nr. 21331/01.02.2019 faţă de terţul poprit MPD, în dosarul de executare nr. ....

Domenii speta

Spete similare