Anulare proces verbal de constatare contravenţie. Apel. Contravenţie constatată printr-un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic. Dovada contrară.

Asupra apelului civil  de  faţă, constată următoarele:

Prin  sentinţa  civilă nr. XXXXX din XXXXX, pronunţată  de Judecătoria  XXXXX, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea contravenţională formulată de petentul XXXXX, împotriva procesului-verbal de contravenţie seria XXXXX nr. XXXXX, în contradictoriu cu intimatul XXXXX.

Pentru  a pronunţa această  sentinţă,  Judecătoria a  avut  în  vedere următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenţie seria XXXXX nr. XXXXX, intimatul l-a sancţionat contravenţional pe petent cu amendă în sumă de XXXXX lei, echivalentul a 9 puncte-amendă şi cu reţinerea permisului de conducere, pentru o perioadă de 90 de zile, reţinându-se în sarcina acestuia comiterea contravenţiei prevăzute de art. 121 alin.1 din ROUG nr.195/2002, constând în faptul că la data de XXXXX,  a condus triciclul marca XXXXX, cu nr. de înmatriculare XXXXX, pe XXXXX, în interiorul localităţii XXXXX, fiind înregistrat şi filmat de aparatul XXXXX, montat pe autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXX, caseta XXXXX, cu viteza de 104 km/h (+54) km/h peste limita legală.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa a  reţinut  că în mod corect s-a reţinut in sarcina petentului săvârşirea contravenţiei menţionate mai sus, acesta fiind depistat de către agenţii constatatori că a săvârşit fapta de a circula cu autoturismul pe drumurile publice, în interiorul localităţii XXXXX, judeţul XXXXX, cu o viteză de 104 Km/h, fiind înregistrat şi filmat  cu aparatul RADAR, montat pe autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXX,  motive pentru care i s-a aplicat sancţiunea amenzii în cuantum de XXXXX lei, conform art.102 alin.3 lit. a din OUG nr. 195/2002 , măsura complementară de reținere a permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile.

În dovedirea săvârşirii contravenţiei de către petent şi în acord cu dispoziţiile legale amintite anterior, intimatul a depus la dosarul cauzei suportul optic cu înregistrarea video a abaterii, din care se poate observa că petentul a condus  triciclul marca XXXXX în interiorul localităţii, cu depăşirea vitezei maxime admise de lege, aşa cum s-a reţinut în actul sancţionator. 

Art. 121 (1) prevede că, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă şi pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum şi cea impusă prin mijloacele de semnalizare.  (2) Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către poliţiştii rutieri, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic.

 S-a  reţinut  că procesul-verbal de contravenţie a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale de către un agent constatator care a constatat  cu ajutorul aparaturii tehnice săvârşirea faptei de către petent, in acest caz actul sancţionator se bucură de prezumţia de legalitate care se asociază cu prezumţiile de autenticitate si veridicitate, respectiv actul sancţionator reflectă in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă.

Deşi prin asigurarea accesului liber la justiţie petentul a avut posibilitatea să răstoarne prezumţiile de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal de contravenţie, acesta nu a înţeles să propună şi să  administreze probe de natură să dovedească susţinerile din plângerea formulată.

Împotriva sentinţei  civile  mai  sus  menţionate  a declarat  în  termen legal apel  petentul XXXXX,  care a invocat netemeinicia  hotărârii apelate. 

Prin motivele  de apel,  apelantul  - petent a solicitat  admiterea apelului formulat şi,  pe cale de consecinţă, să se dispună  schimbarea în tot a hotărârii apelate, admiterea plângerii contravenţionale formulate de apelant şi anularea procesului-verbal de constatare şt sancţionare a contravenţiei seria XXXXX nr. XXXXX („Procesul-verbal") şi  obligarea intimatei şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers judiciar, în temeiul art. 453 şi urm. din Codul de procedură civilă.

 A  susţinut apelantul –petent că, prima instanţă nu s-a pronunţat asupra criticilor apelantului privind expirarea buletinului de verificare metrologică a aparatului radar.

Din conţinutul buletinului reieşea faptul că înscrisul a fost emis în data de XXXXX, ora XXXXX având un termen de valabilitate de 1 an de zile, valabilitatea verificării expirând la data de XXXXX, dată de la care intimata era obligată să supună aparatul radar unei noi verificări, pentru a se asigura funcţionarea acestuia în parametrii normali.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză, apelantul a menţionat faptul că buletinul era expirat la momentul săvârşirii presupusei fapte contravenţionale, respectiv în data de XXXXX, motiv pentru care se impunea anularea procesului-verbal.

Prin hotărârea pronunţată, instanţa de judecată a respins cererea apelantului, precizând, la modul general, faptul că procesul verbal întocmit de agentul constatator îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege, fără a răspunde criticilor avansate de către apelant privind expirarea buletinului, mai ales că intimatei nu i-a fost pus în vedere să facă dovada unei eventuale reînnoiri a termenului de valabilitate a Buletinului.

Or, precizarea generală privind faptul că procesul verbal îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege, fără a argumenta de ce criticile apelantului privind expirarea termenului de valabilitate al buletinului sunt neîntemeiate, reprezintă o veritabilă nemotivare a hotărârii apelate.

 Sub acest aspect s-a pronunţat şi literatura de specialitate, aceasta statuând următoarele:

„Obligaţia judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit ta soluţia dată, pentru ce a admis susţinerile unei părţi şi le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit bună o probă şi nesinceră o altă probă de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare, este o obligaţie esenţială, a cărei încălcare duce la desfiinţarea hotărârii. Motivarea se face în concret, simpla afirmaţie că un fapt rezultă din probele dosarului, fără să arate în ce constau aceste probe, constituind în realitate o nemotivare".

În prezenta speţa, Judecătoria XXXXX nu şi-a exprimat şi argumentat punctul de vedere cu privire la criticile apelantului în ceea ce priveşte perioada de valabilitate a buletinului, aspect de o importanţă majoră în soluţionarea cauzei având în vedere că răspundea la întrebarea privind funcţionarea aparatului radar în parametrii normali.

Or, având în vedere că buletinul depus de către intimată la dosar era expirat la momentul constatării faptei contravenţionale, deduce că este foarte probabil ca aparatul radar să nu fi funcţionat în parametrii normali la momentul în care apelantul a fost surprins conducând, aspect care atrage anularea Procesului-verbal.

Prima instanţă de judecată doar a precizat, la modul general, că Procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale de către agentul constatator, fără a răspunde în concret la criticile Apelantului privind valabilitatea Buletinului depus de Intimată.

Cu privire la argumentul general al instanţei de judecată, ICCJ  a statuat că:

„Este întemeiată critica referitoare la nemotivare hotărârii, care nu răspunde apărărilor pârâtei decât printr-o simplă afirmaţie, generică, în sensul că acestea „vor fi înlăturate pentru aceleaşi considerente pentru care a fost admisă acţiunea reclamanţilor". Or, poziţia procesuală a fiecărei în cadrul litigiului s-a sprijinit pe argumente diferite, neputându-se spune că primindu-se susţinerile unei părţi au fost respinse, de o manieră implicită, cele ale celeilalte părţi, fără ca acestea să mai primească o analiză punctuală".

 Sentinţa civilă nr. XXXXX este neîntemeiată, întrucât procesul verbal nu a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale, buletinul fiind expirat la momentul constatării faptei contravenţionale

În situaţia în care instanţa de apel  consideră că hotărârea primei instanţe de judecată a fost motivată în mod corespunzător, urmează să se constate  că, din lecturarea prezentului dosar se poate observa că intimata a depus o serie de înscrisuri, printre care şi buletinul aparatului radar XXXXX, cu scopul de a demonstra faptul că aparatul radar cu care a fost surprins apelantul conducând pe XXXXX ar fi fost verificat conform normelor legale în vigoare.

Astfel cum a demonstrat, la momentul constatării contravenţiei imputate apelantului, aparatul radar XXXXX  nu fusese verificat metrologic, ultima verificare a acestuia expirând cu aproximativ 3 luni de zile în urmă.

Nefiind verificat metrologic conform prevederilor legale, există serioase dubii cu privire la valabilitatea măsurătorilor realizate cu aparatul radar pentru măsurarea vitezei pe care apelantul o avea la momentul surprinderii acestuia pe drumul european 70, motiv pentru care apreciază că prezumţia de nevinovăţie, prevăzută de art. 6 din CEDO, nu a fost răsturnată în prezenta cauză.

Hotărârea primei instanţe de judecată este nelegală deoarece, în conformitate cu dispoziţiile imperative ale regulamentului, întrucât fapta contravenţională imputată apelantului a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic, organul constatator trebuia să încheie procesul-verbal în forma prevăzută în Anexa 1D din Regulament, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 139/2006, iar nu în forma prevăzută în cuprinsul Anexei IA, aşa cum s-a întâmplat în fapt.

În al doilea rând, faptul că în prezenta cauză se impunea anularea Procesului verbal reiese inclusiv din art. 225 din Regulament potrivit căruia: „Anexele nr. 1A-1E fac parte integrantă din prezentul regulament".

Din coroborarea art. 225 cu art. 180 şi art. 181 din Regulament, reiese ca legiuitorul a instituit o cauză de nulitate a procesului-verbal, în situaţia în care organul constatator nu respectă cerinţele expres prevăzute de lege pentru forma procesului-verbal. O interpretare în sens contrar nu ar putea fi primită întrucât ar presupune că, fără nicio justificare, agentul constatator ar putea aplica în mod arbitrar dispoziţiile Regulamentului.

În situaţia în care Procesul-verbal s-ar fi încheiat în forma din Anexa 1D, ar fi existat mal multe informaţii şi date referitoare la aparatul RADAR, fapt ce i-ar fi permis acestuia să dovedească, mai uşor, faptul că viteza autovehiculului pe care-l conducea nu a fost determinată în mod corect. Or, această vătămare nu poate fi îndreptată decât prin anularea Procesului-verbal.

Astfel cum rezulta inclusiv din imaginile depuse către intimata la dosar, la momentul surprinderii apelantului cu aparatul radar, acesta se afla în câmp deschis şi nu pe raza localităţii XXXXX, după cum în mod greşit susţine prima instanţă de judecată în cuprinsul hotărârii apelate.

Totodată, se poate observa din proba video depusă la dosar că după ieşirea din satul XXXXX, în direcţia XXXXX, se află o porţiune lungă în care nu se mai regăseşte nicio casă sau alt imobil locuibil pe nicio parte a drumului, ci doar terenuri agricole cultivate şi arate, aspect din care reiese că acel sector de drum se află în afara localităţii.

Mai mult, faptul că apelantul se afla în afara localităţii este confirmat şi din faptul că triciclul se deplasa în coloană (aspect menţionat şi de către Apelant în cuprinsul procesului-verbal) şi că autovehiculele din urma sa circulau în coloană cu vitezele inferioare tocmai pentru că se aflau în afara localităţii, aspect care confirmă faptul ca menţiunile făcute în Procesul verbal de către agentul constatator nu sunt întemeiate.

Chiar reprezentanţii intimatei conduceau pe acel sector de drum cu nerespectarea limitei maxime de viteză, aceştia conducând cu 65 km/h pe acea porţiune a carosabilului, astfel cum rezultă din înregistrarea depusă la dosar de către Intimată.

Având în vedere că din probele depuse de către intimată nu reiese în mod neîndoielnic faptul că apelantul nu se conducea pe raza localităţii XXXXX la momentul surprinderii cu aparatul radar, cât şi faptul că aparatul radar avea Buletinul expirat la acel moment, vinovăţia acestuia nefiind dovedită în mod neechivoc, prima instanţă de judecată trebuia să facă aplicarea principiului in dubio pro reo şi să dispună admiterea plângerii contravenţionale.

Aşadar, pentru aceste motive apreciază că se impune admiterea apelului formulat de către apelant, schimbarea în tot a hotărârii pronunţate de Judecătoria XXXXX în sensul admiterii plângerii contravenţionale şl anularea procesului-verbal.

În drept, apelul  a fost  întemeiat  pe  dispoziţiile art. 466 şi urm. din Codul de procedură civilă, precum şi pe celelalte dispoziţii legale la care a făcut referire în cuprinsul prezentei plângeri.

Prin  întâmpinarea  formulată intimatul  XXXXX a solicitat  respingerea cererii ca vădit neîntemeiată şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.

Abaterea a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, conform prevederilor art. 109 alin. 2 din OUG 195/2002 Rep. fiind înregistrată cu aparatura video din dotarea XXXXX. înregistrarea video ce dovedeşte cele consemnate în procesul-verbal de constatare a contravenţiei a fost depusă la dosarul cauzei.

Cu privire la legalitatea procesului-verbal contestat, nu există vreun motiv de nulitate absolută dintre cele prevăzute la art. 17 din OG nr. 2/2001.

Procesele-verbale de contravenţie se bucură, datorită calităţii de reprezentant al statului a celui care le încheie, de o prezumţie relativă de validitate şi temeinicie, prezumţie care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii de către petent.

Instanţa de fond a analizat întregul probatoriu, acordând părţilor dreptul să propună orice probe şi menţinând echilibrul între cele două prezumţii relative, a celei de veridicitate a faptelor consemnate în procesul-verbal şi cea de nevinovăţie. De asemenea, conform prevederilor Cpc. cel care face o afirmaţie, trebuie să o şi dovedească". A făcut dovada faptelor reţinute, astfel că sarcina probei contrare revine petentului, care nu au făcut-o.

În drept,  a invocat  prevederile  OG nr. 2/2001, OUG 195/2002/R şi Codul de procedură civilă.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu, potrivit dispoziţiilor art.479, alin.1 Cod procedura civilă, instanţa de apel retine următoarele considerente:

Din cuprinsul art.478 si art.479 din Cod Proc. Civ. se degaja limitele efectului devolutiv al apelului determinate de ceea ce s-a supus judecăţii in prima instanţa si dispozitiile speciale privind judecata. Astfel, se remarca faptul ca legiuitorul  stipuleaza expres la art. 479 al.1 ca ,,Instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei de fapt si aplicare a legii de catre prima instanta. Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu”.Al. 2 al aceluiasi articol specifica: ,,Instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate la prima instanta, în cazul in care considera ca sunt necesare pentru soluţionarea cauzei, precum si administrarea probelor noi propuse in condiţiile art.478 alin.2”.

Faţă de dispoziţiile legale sus arătate, motivele susţinute de apelant, precum şi probele administrate deja de către parți în primă instanță, instanţa de apel, constată că soluţia pronunţată este legală şi temeinică, context în care, apreciază Tribunalul ca nu sunt fondate motivele de apel invocate de apelant, pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Viteza autovehiculului condus de apelant a fost măsurată cu aparatul radar montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare XXXXX, iar ataşat întâmpinării a fost depus la f.32 dosar fond buletinul de verificare metrologică nr. XXXXX cu data emiterii XXXXX valabil 1 an, prin urmare alegaţiile din cererea de apel privind aspectul că aparatul radar avea verificarea metrologică expirată nu sunt susţinute de probele administrate, de altfel se observă că apelantul face referire, în cererea de  apel, la un buletin de verificare nr. XXXXX cu data emiterii XXXXX care nu are legătură cu cauza.

Critica privind neîntocmirea procesului verbal pe formularul prevăzut de anexa 1D la ROUG 195/2002 nu poate atrage anularea actului sancţionator decât în măsura în care petentul ar fi probat o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel, ceea ce nu este cazul în speţă.

În acest sens, trebuie avută în vedere inclusiv decizia nr. XXII pronunţată la data de 19 martie 2007, în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în care instanţa supremă a statuat că exclusiv nerespectarea normelor art.17 din OG nr.2/2001 constituie caz de nulitate absolută expresă, pentru care vătămarea se prezumă, conformarea faţă de dispoziţiile acestuia impunându-se a fi cercetate din oficiu de către instanţe, potrivit legii.

Din examinarea probelor administrate în cauză, respectiv înregistrarea video şi capturile -planşe foto extrase din înregistrare, Tribunalul reţine că intimatul a probat fără dubiu că la momentul înregistrării viteza autovehiculului condus de apelant era de 104 km/h, precum şi că acesta circula în interiorul localităţii unde limita de viteză era de 50km/h, aspectul că ar fi existat în localitate şi porţiuni de teren viran, după cum invocă apelantul, nu este de natură să conducă la o altă concluzie,  din moment ce nu a probat că pe sectorul de drum respectiv exista indicator ce permitea deplasarea cu o viteză mai mare, ori indicator ce indica ieşirea din localitate.

In concluzie, raportat la prevederile art.476-478 cod pr. civ. Tribunalul reţine că, în speţă, contravenţia a fost constatată printr-un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic, în conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din O.U.G. nr. 195/2002 şi ale art.181 din H.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, respectiv cu ajutorul aparatului radar, verificat metrologic, astfel cum reiese din buletinul depus la fila 32 dosar fond, iar din înregistrarea video aferentă reiese că la momentul înregistrării, autovehiculul condus de apelant rula cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum cu limită de 50km/h.

Prin urmare, Tribunalul constată că apelantul nu a probat o alta situaţie de fapt decât cea reţinuta în sarcina sa de către agentul constatator, fiind administrate elemente probatorii care se coroborează și care confirmă actul constatator de acuzare, iar critica apelantului cu privire la aspectul că nu ar fi circulat în localitate cu viteza menţionată, nu poate fi primită doar pe baza unor simple afirmaţii, instanţa de fond făcând o corectă apreciere a probatoriului.

In consecinţă, se vor respinge criticile apelantului sub aspectul împrejurării ca instanţa de fond a aplicat fără justificare prezumţia de temeinicie si legalitate a actului sancţionator conturata de jurisprudenţa CEDO, în detrimentul prezumţiei de nevinovăţie, căci, alături de aceasta prezumţie sunt incidente şi dispoziţiile dreptului intern, coroborate cu mijloacele de proba administrate de părţi.

Faţă de faptul că a fost probată vinovăţia contravenţională, Tribunalul constată că prezumţia de nevinovăţie a apelantului a fost răsturnată, ceea ce conduce la concluzia că procesul-verbal analizat este legal şi temeinic, context în care sancţiunile aplicate nu au rămas fără fundament şi nu se impune a fi înlăturate, în raport de pericolul social reprezentat de fapta acestuia dat fiind că a pus în pericol iminent pe ceilalţi participanţi la trafic, prin conduita voluntară de a conduce cu viteză excesivă în localitate.

Nu este necesar să se producă efectiv un accident de circulaţie pentru a fi în prezenţa unui grad de pericol ridicat care să justifice aplicarea unor sancţiuni similare celor aplicate apelantei, ci fapta imputată acestuia prin circumstanţele în care a fost comisă, aduce atingere relaţiilor sociale, a căror încălcare constituie elementele unei contravenţii, iar sancţiunile aplicate justifică realizarea scopului general al aplicării unei sancţiuni contravenţionale, acela de a atrage atenţia contravenientului asupra faptei săvârşite şi de a-l determina să adopte pe viitor un comportament adecvat în societate.

În raport de cele prezentate, Tribunalul constată că soluţia primei instanţe este corectă, considerentele sentinţei fiind completate cu cele al prezentei decizii, motiv pentru care, în raport de dispoziţiile art. 480 Cod de procedură civilă, va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare