Exproprieri. Despăgubiri. Art. 9 din Legea nr. 255/2010.

Asupra apelului civil  de faţă, constată:

Prin sentinţa civilă nr. 96 de la 04 aprilie 2019, Tribunalul Gorj a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. V. C., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, reprezentat de Ministerul Transporturilor prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., având ca obiect expropriere.

A fost obligat pârâtul să emită în baza art. 20 din Legea nr. 255/2010 hotărârea de stabilire a despăgubirilor pentru reclamant pentru suprafaţa de 1923 m.p., expropriată prin H.G. nr. 689/19.08.2014.

Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut următoarele :

Prin H.G. nr. 689/19 august 2014 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Varianta de ocolire Tg - Jiu”, la art. 2 s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național  ,,Varianta de ocolire Tg - Jiu” pe raza localităților Tg - Jiu şi Bumbeşti - Jiu din județul Gorj, expropriator fiind Statul Român, reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură, Investiții Străine, Parteneriat Public Privat şi Promovarea Exporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naționale din România - S.A.

Prin anexa 2 la această hotărâre s-au stabilit proprietarii sau deținătorii imobilelor supuse exproprierii potrivit alineatului 1, cât şi sumele individuale aferente despăgubirilor, constatându-se că la poziţia 1080 figura reclamantul B. V. C. cu suprafaţa de 1923 m.p., teren agricol, situat în T 360, parcela 355, pentru suma de 2153, 30 lei, drept care în mod corect s-au invocat dispozițiile art. 18 din Legea nr. 255/2010, în baza cărora în termen de 5 zile de la data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul (în speţă CNADNR, actual CNAIR) numește comisia de verificare a dreptului de proprietate, care constată acceptarea sau neacceptarea cuantumului despăgubirilor de către proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii.

Tribunalul a reţinut că până în prezent nu s-au purtat negocieri în sensul art. 19 din același act normativ, astfel încât reclamantul nu avea o decizie propriu-zisă de stabilire a despăgubirilor pe care să o poată contesta în faţa instanţei de judecată, în baza art.  22 alin. (1), sau la care să îşi exprime adeziunea.

Prin urmare, cererea acestuia este întemeiată, cu atât mai mult cu cât de la data emiterii deciziei de expropriere, moment la care s-a şi transferat dreptul de proprietate către expropriator şi până la data introducerii acţiunii – 11.01.2019 a trecut un interval considerabil de timp, motiv pentru care apărările ridicate prin întâmpinare privitoare la neîntocmirea documentației cadastrale nu au putut fi primite, în virtutea principiului că nimeni nu îşi poate invoca propria culpă, iar în Legea nr. 255/2010 şi în normele metodologice aferente secțiunea legată de întocmirea acestor documentații se află situată topografic în text după etapa acordării despăgubirilor.

De altfel, art. 44 alin. (1)  din Constituție instituie principiul justei şi prealabilei despăgubiri, motiv pentru care pârâta avea obligația de a face demersurile necesare, chiar anterior exproprierii, pentru a se întocmi documentațiile cadastrale individuale şi, contrar susținerilor din întâmpinare, etapele expuse de expropriere sunt imperative, neputându-se susține că pârâta a fost de bună - credință în tergiversarea stabilirii unei despăgubiri în favoarea reclamantului, într-un interval de aproximativ 5 ani.

Astfel, faptul că nu ar fi existat planuri parcelare pentru UAT Tg – Jiu, nu a putut aduce atingere dreptului consacrat constituțional la justa și prealabila despăgubire.

Aşadar, pentru toate considerentele expuse, cererea de chemare în judecată fiind  întemeiată,  a fost admisă în baza art. 20 din Legea nr. 255/2010, astfel că a fost  obligat pârâtul să emită hotărârea de stabilire a despăgubirilor pentru reclamant pentru suprafaţa de 1923 m.p., expropriată prin  H.G nr. 689/19.08.2014.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul Statul Român prin Ministerul Transporturilor - prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regionala de Drumuri şi Poduri Craiova, criticând soluţia primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Apelantul pârât Statul Român prin Ministerul Transporturilor - prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA prin Direcţia Regionala de Drumuri şi Poduri Craiova a invocat următoarele :

În fapt, prin Hotărârea de Guvern nr 689/19.08.2014 s-a aprobat declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata ce constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publica de interes naţional „Varianta de ocolire Tg Jiu", iar in lista, anexa ce face parte integranta din aceasta, cuprinzând imobilele supuse exproprierii se regăseşte şi imobilul reclamantului  B. V. C.

În acest sens a  fost emisă decizia de expropriere nr 1038/13.10.2014 modificata ulterior prin decizia nr 660/14.07.2015, prin care se stipulează faptul ca acest document reprezintă titlu executoriu fără alte formalităţi pentru predarea bunurilor imobile cuprinse în anexa nr 2 din H.G. nr. 689/19.08.2014.

Apelantul pârât  a învederat instanţei faptul că  Legea nr. 255/2010 stabileşte la art 4 etapele ce trebuie parcurse în mod obligatoriu în instituţia exproprierii.

Tot Legea nr. 255/2010 stabileşte si succesiunea etapelor, astfel că  emiterea hotărârilor de stabilire a despăgubirilor nu poate fi anterioară întocmirii documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a imobilelor expropriate şi înscrierea în cartea funciară  a terenului rămas în proprietatea persoanei expropriate, după  expropriere.

Conform art 5 din Legea nr. 255/2010 si a art 4 din H.G. nr.  53/2011 identificarea iniţială  a imobilelor afectate de coridorul de expropriere se face numai în baza unui studiu de fezabilitate şi în baza evidentelor OCPI şi a evidentelor unităţilor administrativ-teritoriale.

Astfel, conform Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate

publică , necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările

şi completările ulterioare, etapele exproprierii sunt următoarele :

a)aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local ;

b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentând plata despăgubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere şi afişarea listei proprietarilor imobilelor;

c) transferul dreptului de proprietate ;

d) finalizarea formalităţilor aferente procedurii de expropriere .

În acest sens a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 689/19.08.2014 prin care s-a aprobat declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată ce constituie coridorul de expropriere al lucrărilor de utilitate publică de interes naţional „Varianta de ocolire Tg Jiu", iar în lista, anexa ce face parte integrantă din aceasta, se regăsesc şi imobilele reclamantei.

Astfel a fost emisă decizia de expropriere nr 1038/13.10.2014 modificată  ulterior prin decizia nr 660/14.07.2015, prin care s-a  stipulat  faptul că acest document reprezintă titlu executoriu fără alte formalităţi pentru predarea bunurilor imobile cuprinse, în anexa nr 2 din H.G. nr.  689/19.08.2014.

Apelantul pârât  a menţionat  instanţei că între etapa emiterii H.G. nr. 689/2014 şi etapa emiterii hotărârii de stabilire a despăgubirilor pentru imobilul expropriat de la reclamant, expropriatul trebuie să  parcurgă etapele reglementate de următoarele dispoziţii legale:

Potrivit art 9 din Legea  nr. 255/2010: (1) În termen de 5 zile lucrătoare de la expirarea termenelor prevăzute la art.8, expropriatorul are obligaţia emiterii deciziei de expropriere.

(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil, atât împotriva celor expropriaţi, cât şi împotriva celor care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a litigiului legat de proprietatea bunului imobil expropriat. Contestaţia asupra deciziei de expropriere nu suspendă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile în cauză.

(5) După efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicită intabularea dreptului de proprietate asupra culoarului de expropriere în baza unei documentaţii întocmite pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile. Ulterior operaţiunii de intabulare, expropriatorul are obligaţia de a începe lucrările într-un termen considerat rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora.

(6) În vederea clarificării situaţiei juridice a zonelor afectate de expropriere, expropriatorul va întocmi documentaţiile cadastrale conform dispoziţiilor legale aplicabile.

(7) În situaţia în care se expropriază doar o parte dintr-un imobil care nu este înscris în cartea funciară, pe baza măsurătorilor executate de expropriator se determină atât suprafaţa expropriată, cât si cea neexpropriată. Numărul cadastral se acordă numai pentru suprafaţa neexpropriată.

Potrivit art 11 din Legea nr.  255/2010 : (1) Documentaţiile cadastrale pentru imobilele expropriate se întocmesc prin grija expropriatorului, avându-se în vedere si dispoziţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2)Documentaţiile vor cuprinde şi date privind încadrarea lucrării în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu excepţia lucrărilor prevăzute la art.6 alin.(1), precum şi planuri cu amplasamentul lucrării care se recepţionează în termen de 10 zile lucrătoare de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale. După recepţionarea documentaţiilor cadastrale, oficiile în a căror rază teritorială de activitate sunt situate imobilele expropriate vor preceda din oficiu la atribuirea numărului cadastral pentru suprafaţa neexpropriată şi vor emite încheiere de respingere pentru imobilele aflate în coridorul de expropriere.

(3) Planul cu amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ-teritorială, care conţine delimitarea imobilelor - teren cu sau fără construcţii - expropriate va fi însoţit de anexa cu indicarea numelor deţinătorilor, precum şi a ofertelor de despăgubire, pe categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizaţi, se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde va rămâne afişat până la finalizarea procedurii de expropriere, şi prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.

(4) Tabelele cu imobilele proprietate privată expropriate în condiţiile prezentei legi, cuprinzând judeţul, localitatea, numărul cadastral, suprafaţa în metri pătraţi şi numele/denumirea proprietarului/deţinătorului, conform documentaţiei cadastrale, vor fi aduse la cunoştinţa publică prin afişare la sediul consiliului local al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale pe raza căreia se află imobilele expropriate şi pe pagina proprie de internet a expropriatorilor, cu 10 zile înainte de data începerii activităţii comisiei prevăzute la art. 18.

(5) Data începerii activităţii comisiei prevăzute la art. 18 şi data la care vor fi afişate tabelele prevăzute la alin. (4) se vor aduce la cunoştinţa persoanelor interesate prin publicarea unui anunţ într-un ziar local.

(6) În situaţia în care, drept consecinţă a revizuirii studiului de fezabilitate, a definitivării proiectului tehnic sau a detaliilor de execuţie, amplasamentul lucrării se modifică, expropriatorul va proceda la actualizarea datelor de identificare a imobilelor supuse exproprierii, prin întocmirea unor documentaţii cadastrale şi actualizarea tabelelor prevăzute la alin. (4), cu respectarea reglementărilor în vigoare.

(7) Înainte de data începerii activităţii comisiei prevăzute la art. 18, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăţilor imobiliare, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România - ANEVAR, va întocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administraiiv-teritorială, pe fiecare categorie de folosinţă.

Art 7 din Normele Metodologice nr 53/2011 de aplicare a Legii  nr. 255/2010 prevede următoarele: (1)În vederea clarificării situaţiei juridice a zonelor afectate, de expropriere, expropriatorulvaîntocmi documentaţiile cadastrale individuale conform dispoziţiilor legale aplicabile, pe baza planurilor parcelare întocmite pe sectoare cadastrale.

(2)Coridorul de expropriere trebuie suprapus peste planurile parcelare afectate de expropriere, întocmite

conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobareaRegulamentuluiprivindprocedura de constituire, atribuţiile si funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv planurile de amplasament şi delimitare a imobilelor recepţionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin  unităţile sale teritoriale. În situaţia în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate. În zonele foste necooperativizate suprapunerea se face peste planurile cadastrale şi de carte funciară.

(3) Pentru lucrările prevăzute la art. 1 alin. (3) coridorul de expropriere se va suprapune cu planurile cadastrale existente în baza de date a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

(4) În cazul în care nu există documentaţie cadastrală şi se expropriază o parte dintr-un imobil, expropriatorul va întocmi o documentaţie cadastrală pentru suprafaţa care rămâne expropriatului şi o documentaţie cadastrală pentru suprafaţa expropriată. Numărul cadastral se va acorda doar pentru suprafaţa neexpropriată. Documentaţia cadastrală pentru suprafaţa expropriată va fi respinsă cu menţiunea că aceasta a fost înscrisă în cartea funciară pe numele expropriatorului.

(5) În cazul în care există documentaţie cadastrală şi se expropriază doar o parte dintr-un imobil care este

înscris în cartea funciară, pe baza măsurătorilor executate de expropriator se determină atât suprafaţa

expropriată, cât şi cea neexpropriată. Numărul cadastral se acordă doar pentru suprafaţa neexpropriată.

Documentaţia cadastrală pentru suprafaţa expropriată va fi respinsă cu menţiunea că aceasta a fost înscrisă în cartea funciară pe numele expropriatorului.

(6)În cazul în care documentaţiile cadastrale din arhiva Agenţiei Nationale de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară sunt executate în sistem local de coordonate, expropriatorul este obligat să integreze documentaţia

în sistemul naţional de proiecţie STEREOGRAFIC 1970, păstrând toate elementele definitorii ale planului de amplasament si delimitare.

(7) Având în vedere caracterul de excepţie al măsurilor de expropriere, în cazul documentaţiilor cadastrale aferente imobilelor înscrise în cartea funciară, actualizarea informaţiilor tehnice se face cu acordul proprietarului, iar în lipsa consimţământului acestuia, cu acordul preşedintelui comisiei, locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului sau al reprezentantului expropriatorului, după o prealabilă notificare prin poştă a proprietarului.

(8) Documentaţiile cadastrale pentru imobilele expropriate se recepţionează în termen de 10 zile lucrătoare de la depunere de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale.

Potrivit art 18 din Legea  nr. 255/2010 :  În termen de 5 zile de la emiterea deciziei de expropriere, expropriatorul numeşte comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia cererea a fost formulată şi constată acceptarea sau, după caz, neacceptarea cuantumului despăgubirii de către proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii.

Potrivit art 19 din Legea nr. 255/2010 : (1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.

(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu şi actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copil legalizate, va fi depusă în termen de 10 zile de la data aducerii la cunoştinţa publică, prin afişare la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.

Faţă de dispozitiile legale de mai sus apelantul pârât a solicitat  să fie avute  în vedere următoarele:

1. După emiterea deciziei de expropriere nr.1038/13.10.2014, Statul Român prin CNADNR a făcut demersurile de intabulare a coridorului de expropriere afectat de proiectul « Varianata de ocolire a Municipiului Tg. Jiu », procedura finalizată.

2. După intabularea coridorului de expropriere, în baza prevederilor art.11 din Legea  nr. 255/2010 şi ale art.7 din H.G. nr. 53/2011, expropriatorul a continuat procedura exproprierii cu etapa întocmirii documentaţiilor cadastrale individuale de dezmembrare a imobilelor expropriate, etapa nefinalizată, documentaţiile cadastrale fiind respinse la avizare de către OCPI Gorj, din cauza lipsei planurilor parcelare pe UAT Tg. Jiu.

Astfel, în prezent Procedura de expropriere se afla în etapa de întocmire a documentaţiilor cadastrale individuale de dezmembrare a imobilelor expropriate, etapa reglementată prin art.11 din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, neceară realizării unor obiective de interese naţional, judeţean şi local cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de întocmire a documentaţiilor este reglementată de art.7 din Normele de aplicare ale Legii nr. 255/2010.

Finalizarea acestei proceduri este împiedicată de inexistenţa planurilor parcelare pentru terenurile situate în localitatea Tg. Jiu.

Potrivit art.7 alin.(2)  din H.G. nr. 53/2011, în situaţia în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate.

Apelantul pârât a  menţionat  faptul că în prezent planurile parcelare sunt în curs de întocmire, procedura a fost demarată de comisiile aparţinând UAT Tg. Jiu la începutul anului 2015 şi nu este finalizată.

Procedura de întocmire şi avizare a documentaţiilor individuale nu poate fi finalizată până la avizarea planurilor parcelare.

Lipsa planurilor parcelare împiedică expropriatorul în identificarea tuturor persoanelor afectate de procedura exproprierii, în iedentificarea corectă a categoriei de folosinţă a terenurilor expropriate şi a suprafeţelor afectate.

Documentaţiile cadastrale individuale nu pot fi avizate de OCPI Gorj, fără existenţa planurilor parcelare.

3. După finalizarea acestei etape şi recepţionarea documentaţiilor cadastrale de către OCPI Gorj, în baza art.11 alin.(7) din Legea  nr. 255/2010, un expert evaluator specializat în evaluarea proprietăţilor imobiliare, membru al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România-ANEVAR va întocmi, raportul de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, pe fiecare categorie de folosinţă.

Dupa întocmirea raportului de evaluare, Comisia de aplicare a Legii  nr. 255/2010 se va întruni pentru a analiza cererile depuse de expropriaţi, respectiv pentru a încheia procesele-verbale cu expropriaţii şi pentru a emite mai apoi hotărârile de stabilire a cuantumului despăgubirii.

În cadrul şedinţelor comisiei de aplicare a Legii nr.  255/2010 se vor încheia procesele verbale cu expropriaţii şi se vor adopta hotărârile de stabilire a despăgubirilor pentru fiecare expropriat în parte.

După comunicarea hotărârilor de stabilire a cuantumului despăgubirii, expropriaţii nemulţumiţi de cuantumul despăgubirii se pot adresa instanţei potrivit dispoziţiilor art 22 din Legea  nr. 255/2010.

Concluzionând, apelantul pârât  a solicitat  să se constate ca expropriatorul nu  a refuzat  şi nu  a dat dovadă  de rea credinţă în îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de Legea nr. 255/2010, termenul rezonabil pentru îndeplinirea acestor obligaţii nu poate fi respectat din motive obiective, şi anume lipsa planurilor parcelare din zona afectată  de coridorul de expropriere, iar finalizarea etapei de întocmire a documentaţiilor cadastrale individuale fiind condiţionată  de întocmirea planurilor parcelare de catre comisia de punere în aplicare a legilor proprietăţii.

Hotărârea de stabilire a despăgubirilor nu poate fi emisă decât dupa finalizarea etapei de evaluare a imobilelor expropriate.

A încerca obligarea unor instituţii a statului, prin intermediul unei hotărâri judecătoreşti, la a face sau a nu face o anumita acţiune, la care oricum este obligată  prin puterea legii, înseamnă  a schimba ordinea firească a lucrurilor şi succesiunea logică  a etapelor impuse de Legea nr.  255/2010.

Faţă  de totalitatea considerentelor expuse deasupra, apelantul pârât  a solicitat  să  se constate că  hotărârile de stabilire a despăgubirilor nu pot fi emise anterior finalizării etapelor privind întocmirea documentaţiilor cadastrale individuale şi mai apoi a raportului de evaluare şi pe cale de consecinţă a  solicitat  să fie respinsă acţiunea ca fiind neîntemeiată.

În drept apelantul pârât şi-a întemeiat  cererea pe dispoziţiile art. 466-482 noul Cod de procedură civilă, art 22 alin (1) din Legea nr. 255/2010, art 11 alin (7),(8) şi (9) din Legea nr.255/2010 şi art 8 alin (1),(2) şi (3) din H.G. nr. 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.255/2010.

Apelantul pârât a  înţeles  să se folosească de proba cu înscrisuri.

 Cu  privire la motivele de apel nu a  fost depusă întâmpinare. 

Apeluleste  nefondat.

Curtea, analizând sentinţa prin prisma criticilor invocate, a apărărilor formulate, a dispoziţiilor legale relevante şi a art.479 alin.(1) teza a II-a  şi urm., din Codul de procedură civilă, constată că nu subzistă nici motive de ordine publică şi nici alte motive care să poată  duce  la schimbarea sau anularea acesteia.

Legea nr. 255/2010 este un act normativ cu caracter special, care stabileşte o procedura de expropriere simplificată şi accelerată în vederea realizării unor obiective de construcţii, cuprinzând norme derogatorii de la procedura de drept comun prevăzută de Legea nr. 33/1994, tocmai pentru a răspunde necesităţii de finalizare mai rapidă a formalităţilor de expropriere.

În acest cadru, în vederea exproprierii, sunt stabilite obligaţii doar în sarcina expropriatorului, persoana expropriată având obligaţii decurgând din respectarea unor termene prevăzute pentru realizarea procedurii de încasare efectivă a despăgubirii.

Procedura de expropriere şi sarcinile expropriatorului au fost corect reţinute de prima instanţă, reluarea dispoziţiilor legale, prin motivele de apel, fiind neavenită în condiţiile în care conţinutul textelor legale nu a fost ignorat sau redat eronat de către Tribunal.

Nu este fondată apărarea apelantului-pârât în sensul că nu i se poate imputa întârzierea în emiterea hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirii şi că, pentru această întârziere, culpa aparţine comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar, care nu a emis planurile parcelare.

Astfel, indiferent care este obiectivul de investiţii în vederea căruia se dispune exproprierea, întreaga procedură porneşte de la principiul constituţional că trecerea unui imobil din proprietatea privată a unor particulari în proprietatea publică se poate face doar în condiţiile respectării dreptului individual de proprietate, ceea ce presupune ca expropriatului să-i fie recunoscut dreptul de a încasa o justă, prealabilă şi echitabilă despăgubire, într-un termen rezonabil.

Faptul că Legea nr. 255/2010 obligă la finalizarea procedurii de expropriere într-un termen scurt rezultă din stabilirea unor termene scurte, de 5 sau de 10 zile, pentru îndeplinirea unor obligaţii, iar dreptul expropriatului de a încasa despăgubirea reală într-un termen rezonabil este consecinţa faptului că transferul dreptului de proprietate are loc chiar de la începutul procedurii, înainte ca valoarea de înlocuire a bunului să intre în patrimoniul fostului proprietar.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 255/2010.

Prin motivele de apel, apelantul-pârât arată că, în prezent, procedura de expropriere se află în faza de întocmire a documentaţiilor cadastrale, fără a se indica însă şi un termen cert de finalizare, în paralel lucrările de construire a variantei de ocolire a mun. Tg. Jiu fiind în stadiu avansat de execuţie.

Lipsa planurilor parcelare, la care face referire art. 7 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010, nu poate constitui motiv pentru tergiversarea procedurii de încasare a despăgubirilor băneşti de către reclamantă.

Este de subliniat că dispoziţiile din Normele metodologice nu pot veni în contradicţie cu dispoziţiile legii în vederea aplicării căreia au fost adoptate şi nu pot aduce modificări sau completări acestei legi, rolul lor fiind acela de a lămuri aspecte procedurale.

În plus, chiar dispoziţiile art. 7 alin. (2) din aceste norme, invocate prin motivele de apel, prevăd că, în lipsa planurilor parcelare, necesare în vederea suprapunerii cu coridorul de  expropriere, comisiile locale au obligaţia întocmirii lor cu celeritate, condiţia urgenţei procedurii fiind recunoscută şi în acest caz.

Aşadar, în timp ce imobilul care a fost proprietatea reclamantei a ieşit din patrimoniul acesteia la data de 13.10.2014, fără a-i fi plătită despăgubirea reprezentând valoarea lui de circulaţie, expropriatorul se află în etapa de întocmire a documentaţiilor cadastrale, potrivit art. 11 din lege, o perioadă de peste 4 ani pentru această procedură, încă nefinalizată, fiind corect considerată de prima instanţă ca nerezonabilă.

În condiţiile în care legea prevede în sarcina expropriatorului obligaţii referitoare la întocmirea documentaţiilor cadastrale, este inadmisibil ca acesta să invoce imposibilitatea executării propriilor obligaţii din cauza inactivităţii sau activităţii defectuoase a unui organ al administraţiei publice locale.

Perioada de timp avută la dispoziţie atât de comisia locală, cât şi de expropriator, pentru a înscrie în cartea funciară terenurile expropriate şi pe cele rămase la dispoziţia expropriaţilor a fost suficient de mare, impunându-se finalizarea procedurii tocmai pentru că reclamantei i se neagă de către expropriator dreptul de a primi o justă despăgubire.

Dreptul reclamantului de a nu-i fi afectat patrimoniul prin actul de expropriere, drept consacrat atât la nivel constituţional, cât şi prin art. 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi realizat cu o întârziere de câţiva ani, aşa cum este cazul în speţă, pentru că amânarea fără un termen cert ar echivala cu încălcarea principiului de bază al exproprierii.

Nefiind întemeiate nici restul criticilor invocate de către apelant, în temeiul  art.480 alin. (1)  C. proc. civ., Curtea va respinge apelul  ca nefondat, şi va  păstra soluţia instanţei ca fiind legală şi temeinică.

Domenii speta

Spete similare