Ajutor nerambursabil din feadr. Cerere de finanţare respinsă unui solicitant întreprindere individuală

„Prin acţiunea de contencios administrativ înregistrată la instanţă sub dosar nr.de mai sus, reclamanta R ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ a solicitat, în contradictoriu cu pârâta P, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea următoarelor acte administrative, respectiv notificarea nr. …/21.03.2017 emisă de A, nr. …/16.05.2017 emisă B şi nr. …/26.07.2017 emisă de P.

În motivare reclamanta arată că C prin A si B au emis actele administrative: notificarea cu nr. … din 21.03.2017 emisă de A, nr. … din 16.05.2017 emisă de B şi  nr. … din 26.07.201 7 emisă de P.

Arată reclamanta faptul că împotriva primelor notificări, în termenul legal, în baza art. 7 din Legea 554/2004, a formulat plângere prealabilă, iar în data de 26.07.2017 P, a comunicat decizia nr. … prin care a respins contestaţia. Mai mult, arată că nu a fost analizat motivul de neeligibilitate ci criteriile de punctaj, care nu sunt criterii de eligibilitate şi nu prezintă subiectul contestaţiei.

De asemenea, reclamanta înţelege să învedereze următoarele aspecte:

Ca răspuns la licitaţia de proiecte … pentru cererea de finanţare cu titlul … înregistrată cu nr. …, depus la „D", arată că a primit notificarea cu nr. … din 21.03.2017 de la A, prin care a fost informată ca proiectul este neeligibil.

Urmare a acestei notificări, deoarece motivele invocate nu erau de neeligibilitate, reclamanta arată că a înregistrat on-line către B contestaţia cu nr. ….

I.1. În fapt, arată că proiectul a fost declarat neeligibil deoarece solicitantul nu îndeplineşte criteriul de evaluare EG2 si anume, conform Fişei de evaluare generală a proiectului EG2 se prevede: A2. EG2- Investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsura 6.4 este neîndeplinit având în vedere următoarele: Conform Ghidului Solicitantului: "Precizări cu privire la structurile de primire turistice de tipul pensiunilor agroturistice, eliberată de Primăria E din care rezultă desfăşurarea activităţilor agricole de către titularul persoana fizică al solicitantului, d-na R si cerere de plată APIA 2016 din care rezultă că persoana fizică R figurează cu suprafeţe. S-au efectuat verificări în bazele de date APIA/ANSVSA şi nu s-au identificat suprafeţe/animale/exploataţii apicole înregistrate pe numele solicitantului persoană juridică.

I.1. În drept, arată că autoritatea contractantă prin actul atacat prin contestaţie a încălcat două texte legale şi anume:

1.Ordonanţa  de  Urgenţă  nr. 44/2008  din  16  aprilie 2008  privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, Secţiunea a 3-a – art.30 (1), pe care-l citează în continuare.

În cazul în speţă fiind vorba de un singur membru al întreprinderii, nu a fost constituit patrimoniul de afectaţiune.

2.Decizia nr. 1/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 23.02.2016, Partea I, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia 1 penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor integrate în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.44/2008 rezultă că nu sunt întrunite, în cazul Întreprinderii individuale, cele trei elemente constitutive ale persoanei juridice prevăzute de art.187 din Codul civil.

Pe de o parte, arată că exprimarea legiuitorului relevă caracterul facultativ al constituirii patrimoniului de afectaţiune, în contrast cu obligativitatea constituirii unui patrimoniu propriu de către orice entitate susceptibilă a fi calificată persoana juridică. Pe de altă parte, arată că se impune observaţia de principiu că patrimoniul persoanei juridice, ca element constitutiv al acesteia, nu se confundă cu patrimoniul de afectaţiune, primul constituind totalitatea drepturilor si obligaţiilor patrimoniale care au ca titular însăşi persoana juridică, pe când cel de-al doilea, doar o formă de divizare a patrimoniului unic, o masă în cadrul acestuia din urmă, cu o anumită afectaţiune.

În acelaşi timp, reclamanta arată faptul că se constată lipsa de consecvenţă a autorităţii D, care admite extrasul de carte funciară emis pe numele solicitantului persoană fizică, deoarece legislaţia în vigoare din România nu permite emiterea unui CF pentru orice tip de întreprindere familială, dar în acelaşi timp nu acceptă documentele de la Registrului Agricol si bazele de date APIA pentru acelaşi tip solicitant.

Totodată, arată că în Anexa Indicatori de monitorizare - parte componentă a proiectului este specificat foarte clar tipul solicitantului.

3. Tipul beneficiarului: Solicitanţi înfiinţaţi în baza OUG 44/2008 şi nu Persoana juridică aşa cum se invoca în notificarea D.

Contestaţia, arată reclamanta, a fost admisă parţial, iar rezultatul Comisiei de Contestaţii a fost tot neeligibil si comunicat cu Notificarea nr. … din 16.05.2017.

Precizează reclamanta că a considerat, deoarece a consultat persoane de specialitate - notar, Registrul Comerţului, avocaţi, etc., că motivele invocate prin notificare nu sunt legale şi a programat o audienţă la MADR, unde nu au putut să-i dea un răspuns corect şi bine justificat. În această situaţie, reclamanta arată că a înaintat o Plângere Prealabilă către MADR prin poştă şi care a fost înregistrată la MADR în data de ZZ.LL.2017.

Învederează că în data de ZZ.LL.2017 a fost înregistrat răspunsul MADR cu nr. …, care a fost tot negativ. Mai mult de această dată, nu a fost analizat motivul de neeligibilitate ci criteriile de punctaj, care nu sunt criterii de eligibilitate. Criteriul invocat în răspuns, CS 1.1 nici măcar nu a fost luat în calcul la obţinerea punctajului acestui proiect.

Pe cale de consecinţă, având în vedere aspectele de fapt si de drept precizate mai sus, reclamanta solicită revocarea actelor atacate.

În plus, deoarece la evaluarea proiectelor se ţine cont nu doar de autoevaluarea punctajului, ci de situaţia reală prezentată, reclamanta menţionează faptul că la criteriile de selecţie a proiectului, a omis din calcul ''Principiul localizării întregii activităţi a solicitantului în spaţiul rural", criteriu scorat cu 15 puncte, criteriu ce poate fi verificat în serviciul on-line RECOM,. Astfel punctajul total al proiectului este 65 de puncte.

În drept, invocă dispoziţiile art.11 şi următoarele din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Prin întâmpinarea formulată de pârâta P (filele 45-51), aceasta solicită respingerea acţiunii formulată ca neîntemeiată.

În motivare pârâta învederează, în susţinerea apărărilor sale, atât cadrul general care reglementează activitatea P., cât şi modul de evaluare şi selectare în vederea încheierii unui contract având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil prin FEADR.

Arată că scopul Agenţiei, potrivit art. 5 alin 1 din OUG nr. 41/2014, îl constituie implementarea tehnică, în condiţiile delegării de funcţii de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală, precum şi implementarea financiară (plata) FEADR prin Programul naţional de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 (PNDR 2014-2020).

PNDR 2014-2020 - reprezintă documentul programatic, în sensul art.6 din regulament, în care sunt prevăzute măsurile şi sumele alocate României din FEADR care se aprobă de Comisia Europeană prin decizie.

Precizează că venind să răspundă nevoilor imediate de dezvoltare a spaţiului rural, au fost lansate o serie măsuri şi submăsuri cadrul PNDR. Printre acestea se regăseşte şi sub-măsura 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole" care se încadrează, conform Regulamentului nr.(CE)1305/2013, art. 19, în măsura 06 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor" şi contribuie la domeniile de intervenţie:

- 5C - Facilitarea furnizării şi a utilizării surselor regenerabile de energie, a sub-produselor, a deşeurilor şi reziduurilor şi a altor materii prime nealimentare, în scopul bio-economiei;

- 6A - Facilitarea diversificării, a înfiinţării şi a dezvoltării de întreprinderi mici, precum şi crearea de locuri de muncă.

În esenţă, arată că fondurile nerambursabile sunt destinate finanţării proiectelor care dezvoltă spaţiul rural, creează noi locuri de muncă şi generează profit pentru investitori - beneficiari ai fondurilor nerambursabile.

De asemenea, submăsura va beneficia de o alocare financiară anuală, iar alocarea financiară publică a submăsurii aferentă perioadei de depunere continue, criteriile de selecţie, punctajele de selecţie, criteriile de departajare şi pragul minim sunt realizate la iniţiativa AM PNDR cu consultarea prealabilă a Comitetului de Monitorizare. Pentru fiecare sesiune anuală continuă se face un anunţ de lansare a licitaţiei în care se vor prezenta: alocarea anuală corespunzătoare domeniilor de intervenţie, intervalul de depunere a proiectelor, pragul minim şi pragurile de calitate lunare.

Precizează că depunerea continuă a proiectelor în cadrul sesiunii anuale se opreşte înainte de termenul limită, atunci când valoarea publică totală a proiectelor depuse având un punctaj estimat (autoevaluare/pre-scoring) mai mare sau egal decât pragul de calitate aferent lunii respective ajunge la nivelul alocării sesiunii anuale. Toate proiectele depuse într-o lună calendaristică, ce au punctajul mai mare sau egal decât pragul de calitate corespunzător lunii respective, vor fi evaluate de către P. Celelalte proiecte vor fi evaluate în lunile următoare, atunci când punctajul estimativ (autoevaluare/pre-scoring) va deveni mai mare sau egal cu pragul de calitate corespunzător lunii respective, şi vor intra în competiţie cu proiectele depuse în lunile respective.

Arată că selecţia proiectelor eligibile se face în ordinea descrescătoare a punctajului de selecţie, în cadrul alocării disponibile pentru selecţia lunară ce reprezintă diferenţa dintre alocarea anuală şi valoarea publică totală a proiectelor selectate prin rapoartele de selecţie lunare anterioare.

Mai arată că P are responsabilitatea selectării acelor proiecte viabile, în măsură să asigure realizarea obiectivelor generale şi strategice, pornindu-se de la criteriul competitivităţii avut în vedere la elaborarea PNDR 2014 -2020, în sensul asigurării finanţării acelor proiecte viabile, bine întocmite, reflectate în fapt printr-un punctaj cât mai mare.

Astfel, arată că după depunerea dosarelor cererilor de finanţare de către solicitanţi şi declararea acestora ca şi conforme, acestea intră în procedura de verificare şi evaluare a eligibilităţii cererii de finanţare, urmată de etapa de verificarea în teren a acesteia şi respectiv de ultima etapa, selecţia proiectelor ce urmează a fi contractate în raport de punctajul obţinut de fiecare solicitant.

Învederează că verificarea eligibilităţii este efectuată în baza documentelor depuse de către solicitant, pe suport letric şi arată că verificarea eligibilităţii tehnice şi financiare constă în: verificarea eligibilităţii solicitantului; verificarea criteriilor de eligibilitate; verificarea planului de afaceri şi a tuturor documentelor anexate.

Verificarea eligibilităţii tehnice şi financiare a proiectelor se concretizează în completarea "fişei de evaluare generală a proiectului - El.2 şi cuprinde 2(două) secţiuni, respectiv:

Secţiunea I:

A - verificarea condiţiilor de eligibilitate a proiectului

B - verificarea criteriilor de selecţie a proiectului

Secţiunea II:

C - Verificarea conformităţii si eligibilităţii documentelor solicitate, pentru toate proiectele selectate, în vederea contractării

D - Verificare conformitate copie cu originalul pentru toate proiectele selectate în vederea contractării.

Arată că aceste prevederi au fost făcute cunoscute solicitanţilor prin prevederile Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri, inclusiv pentru măsura 6.4 şi respectiv prin reglementările referitoare la Măsura 6.4.

Totodată, pârâta subliniază că toate informaţiile legate de evaluarea proiectelor, precum cele referitoare la procedura de selecţie şi cea de soluţionare a contestaţiilor sunt actualizate şi prezentate în Ghidurile solicitantului şi anexele acestuia, pe site-urile oficiale ale M.A.D.R. şi P, fiind puse în permanenţă la dispoziţia potenţialilor beneficiari spre consultare.

În speţă, arată pârâta, în cadrul licitaţiei de proiecte … reclamanta a depus la D cererea de finanţare cu titlul „…", cerere înregistrată cu nr. …, iar în urma verificării şi evaluării cererii de finanţare proiectul a fost declarat neeligibil, prin prisma neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate EG3 şi EG5, fiind emisă Notificarea cererilor de finanţare …/21.03.2017.

Mai arată că împotriva acestei Notificări reclamanta a formulat contestaţie, cale de atac administrativă soluţionată de B prin emiterea Notificării solicitantului privind contestaţia depusă nr. …/16.05.2017. Prin acest act administrativ structura regională  a  admis în  parte contestaţia  solicitantului, în ceea ce  priveşte criteriul de eligibilitate EG5, menţinând totuşi soluţia dispusă de prima structură, proiectul fiind exclus de la finanţare prin neîndeplinirea criteriului de eligibilitate EG3.

Apreciază pârâta că actele administrative emise de structurile teritoriale sunt temeinice şi legale, pentru motivele pe care le expune în continuare.

Raportat la criticile reclamantei, arată următoarele:

Învederează că, odată cu întocmirea documentaţiei cererii de finanţare solicitantul avea obligaţia consultării documentaţiei publicate pe site-ul P - secţiunea submăsura 6.4 - investiţii în crearea si dezvoltarea de activităţi neagricole, unde sunt ataşate atât documentele obligatorii de depus în vederea obţinerii unei finanţări nerambursabile, modalitatea de calcul a punctajului privind criteriile de selecţie şi modalitatea verificării eligibilităţii solicitantului (El.2 - Fişa de evaluare SM6.4), dar şi actele normative incidente.

Arată că a făcut această menţiune deoarece reclamanta avea obligaţia de a consulta Ordinul Ministrului nr. 1731 din 13 iulie 2015 privind instituirea schemei de ajutor de minimis „Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole", unde se regăseşte definiţia întreprinderii start-up, respectiv art. 9, alin. 1, lit. f, pe care-l citează.

De asemenea, în continuare face invocă Manualul de procedură pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte de investiţii aferente Submăsurii 6.4.

Menţionează că potrivit cererii de finanţare depusă, solicitantul acestui ajutor comunitar este ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ R, nu persoana fizică R, deoarece Întreprinderea Individuală ar fi devenit beneficiarul finanţării nerambursabile.

Astfel, experţii ei au fost nevoiţi, în primă fază, să verifice în baza de date ANSVSA/APIA şi Registrul Agricol al Primăriei dacă solicitantul din Cererea de finanţare a desfăşurat o formă de activitate legată de agricultură (creşterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, exploatarea livezilor etc.), însă în urma acestor verificări a reieşit că solicitantul ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ R nu a efectuat niciuna din activităţile specifice, identificând persoana fizică R cu activitate agricolă şi terenuri înregistrate.

Pe cale de consecinţă, arată că experţii evaluatori au procedat la pasul doi procedural al analizei, respectiv acela de a verifica dacă solicitantul ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ … este o întreprindere nou-înfiinţată (start-up), singura situaţie premisă în care se putea asimila activitatea persoanei fizice titular R activităţii solicitantului ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ. Or, conform datelor existente entitatea juridică a fost înfiinţată în anul 2007, aspect ce a reieşit şi din verificarea RECOM, astfel că nu este îndeplinită condiţia referitoare la înfiinţarea în anul depunerii cererii, iar declaraţia 200 prezentată de persoana fizică arată activitate desfăşurată în ultimii 3 ani fiscali (2013, 2014 şi 2015), însă nu activitate specifică, rezultând neîndeplinirea şi celei de-a doua condiţii.

Precizează că într-adevăr situaţia expusă anterior ar putea crea o stare de confuzie, iar instanţa ar putea să-şi pună întrebarea, legitimă de altfel, de ce experţii evaluatori au apreciat că nu face dovada desfăşurării unei activităţi însă consideră că nu este start-up deoarece există dovada unei activităţi.

Răspunsul este unul simplu, arată pârâta, respectiv activitate specifică agricolă înregistrată de solicitantul ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ R, deoarece dovada realizării activităţii printr-o declaraţie (anulându-ţi în fapt singur condiţia lipsei de activitate aferentă ultimilor 3 ani fiscali), nu poate fi luată în considerare dacă acea activitate nu este înregistrată la APIA/ANSVSA sau Registrul agricol al Primăriei, ca activitate specifică agricolă desfăşurată de solicitant (a se vedea declaraţia 200 din care rezultă venituri aferente cod CAEN 7490 - alte activităţi profesionale, ştiinţifice si tehnice depusă de reclamantă precum şi Declaraţia 221, specifică veniturilor rezultate din activităţi agricole, care nu este coroborată cu restul documentelor depuse la cerere si nici nu este înregistrată la ANAF).

Un ultim aspect pe care îl învederează pârâta are în vedere susţinerea reclamantei referitoare la Decizia nr. 1/2016 a ÎCCJ, decizie care în opinia ei nu are relevanţă. Instanţa supremă a stabilit că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispoziţiilor O.U.G nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică şi, prin urmare, nu poate răspunde penal în condiţiile prevăzute de art. 135 Cod penal, însă în prezenta cauză nu discutăm despre statutul juridic al entităţii reclamante ci chiar despre activitatea agricolă pe care forma de activitate economică organizată de R în temeiul dispoziţiilor O.U.G nr. 44/2008 ar fi trebuit să o dovedească.

De asemenea, pârâta învederează, Ghidul solicitantului care arată „Cazurile în care expertul evaluator poate solicita informaţii suplimentare sunt următoarele..." iar Manualul de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor pentru proiectele aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 stabileşte că „în cazul în care expertul din Compartimentul Evaluare consideră că pentru verificarea unui criteriu de eligibilitate sunt necesare informaţii suplimentare...".

Astfel fiind, fiecare solicitant este răspunzător de modul de completare a propriei cereri de finanţare cât şi a declaraţiilor depuse în cadrul cererii de finanţare urmând ca în urma analizării în ansamblu şi coroborării tuturor declaraţiilor depuse şi anexelor la cererea de finanţare să se procedeze la o evaluare a eligibilităţii proiectului depus, Autoritatea neavând obligaţia permanentă de a solicita informaţii suplimentare, beneficiarul având obligaţia de a furniza toate informaţiile şi documentele reale, raportat la propriul interes în a obţine finanţarea.

De altfel, arată că procesul de evaluare şi selectare a cererilor de finanţare este reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor cofinanţate din FEADR prin PNDR, cu modificările şi completările ulterioare iar potrivit art. 30 alin. 2 din HG nr. 226/2015 „Solicitantul/Beneficiarul trebuie să depună toate diligentele pentru a lua cunoştinţă despre informaţiile publice referitoare la măsura/submăsura PNDR 2014-2020/schema de ajutor pentru care depune proiectul."

Concluzionând, pârâta solicită respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.

În drept, invocă dispoziţiile: art. 205 şi următoarele Cod procedură civilă; Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; Codului de procedură civilă; OUG nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit; Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, disponibil pe site-ul ww.afir.info sau www.afir.info, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008)3831 din 16.07.2008, cu modificările şi completările ulterioare; Ghidului solicitantului aferent Submăsurii 6.4; Manualului de procedura pentru evaluarea si selectarea cererilor de finanţare/ajutor (secţiune generala si specifică) - fise specifice SM 6.4, aprobat prin Ordinul MADR nr. 861/20.07.2016; Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Prin răspunsul la întâmpinare (filele 57-60), reclamanta solicită respingerea apărărilor pe fondul cauzei invocate de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiate, învederând următoarele:

I. Conform observaţiei pârâtei, de a consulta documentele puse la dispoziţie de P, pentru întocmirea proiectului, poate sublinia faptul că tocmai datorită unei foarte bune informări si consultări cu P, a întocmit acest proiect, care are doar această problemă, a unei confuzii pentru persoana juridică şi persoana fizică. Arată că a aflat de la firmele de consultanţă în domeniu, că această confuzie este destul de des întâlnită si că unele Întreprinderi Individuale au pierdut finanţări doar din acest motiv.

II. Notificările primite pentru respingerea proiectului, invocă nerespectarea criteriului de eligibilitate EG3. Mai exact: "Cu ocazia verificărilor efectuate asupra cererii de finanţare si a documentelor anexate, s-a constatat ca solicitantul nu face dovada desfăşurării linei activităţi legata de agricultura la momentul depunerii cererii de finanţare. Astfel, solicitantul a depus copie conform cu originalul a Registrului Agricol, eliberată de Primăria E din care rezultă desfăşurarea activităţilor agricole de către titularul persoana fizică al solicitantului, d-na R  si cerere de plată APIA 2016 din care rezultă că persoana fizică R figurează cu suprafeţe."

În drept, reclamanta arată că Documentul care atestă acest lucru este „Doc.4 "al proiectului, pe care-l citează şi se constată astfel, lipsa de consecventă a autorităţii D, care admite extrasul de carte funciară emis pe numele solicitantului persoana fizică, deoarece legislaţia în vigoare din România nu permite emiterea unui CF pentru orice tip de intreprindere familială, dar în acelaşi timp nu acceptă documentele de la Registrului Agricol si bazele de date APIA emise pe numele solicitantului persoana fizică.

În fapt, în E 1.2 Fişa de evaluare generală a proiectului pentru criteriul de evaluare EG3, pentru Doc. 4. Extras din Registrul agricol, expertul trebuie să verifice dacă solicitantul desfăşoară activitatea agricolă la momentul depunerii cererii de finanţare, prin informaţiile din Planul de Afaceri (doc.1) si din Baza de date APIA/Registrul Exploataţiei ANSVSA/extras din Registru Agricol de la Primărie.

În acest sens, arată că se verifică dacă:

1.Solicitantul este înscris în baza de date APIA/Registrul ANSVSA/Registrul Agricol;

În drept, coroborând cerinţa doc. 4 din Ghidul solicitantului si cerinţa E 1.2 Fişa de evaluare generală a proiectului pentru criteriul de evaluare EG3, pentru Doc. 4, documentul prezentat în proiect corespunde.

În fapt, în aceeaşi notificare se face referire la condiţia a doua pentru doc.4, din E 1.2 Fişa de evaluare generală a proiectului.

2.„În cazul start-up-urilor, activitatea agricolă poate fi dovedita si în cazul în care acţionarul majoritar absolut (care deţine minimum 50%+1 din acţiunile/părţile sociale ale solicitantului) a desfăşurat activitate agricolă la momentul depunerii Cererii de Finanţare (în situaţia în care solicitantul - persoana juridică, nu a desfăşurat activitatea agricolă);"

În drept, precizează că aşa cum se arată şi în întâmpinarea pârâtei, pag.5, experţii evaluatori trec la pasul doi doar dacă nu este îndeplinită prima condiţie. În cazul reclamantei, documentul cerut demonstrează calitatea de membru al gospodăriei agricole. Dacă este îndeplinită prima condiţie, a doua nu mai este nevoie să fie verificată, decât în cazul unui SRL, tocmai pentru a demonstra ca acţionarul majoritar este membru al gospodăriei agricole cu putere de decizie, adică deţinător a 50%+1 din acţiunile/părţile sociale.

Ori în cazul unei Întreprinderi Individuale, persoana fizică deţine proprietatea în totalitate, deci are calitatea de membru al gospodăriei agricole şi puterea de luare a deciziilor, iar registrul agricol demonstrează şi în cazul său acest lucru.

În fapt, arată că în aceeaşi Notificare, care invocă nerespectarea criteriului de eligibilitate EG3 se arată: „S-au efectuat verificări în bazele de date APIA/ANSVSA si nu s-au identificat suprafeţe/animale/exploataţii apicole înregistrate pe numele solicitantului persoana juridică."

În drept, în Anexa Indicatori de monitorizare - parte componentă a proiectului a ales:

3. Tipul beneficiarului: Solicitanţi înfiinţaţi în baza OUG 44/2008 şi nu Persoana juridică aşa cum se invocă în notificarea D.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr.44/2008 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale – Secţiunea a 3-a Regimul juridic al întreprinderii familiale – art.30 şi Decizia nr. 1/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie publicată în Monitorul Oficial nr. 138 din 23.02.2016, Partea I, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, întreprinderea individuală nu este nici titulara unui patrimoniu propriu, afectat fiinţării sale ca entitate distinctă de întreprinzătorul titular.

Aşa cum se arată şi în actul de întâmpinare al pârâtei P îşi rezervă dreptul de a solicita documente sau informaţii suplimentare dacă, pe parcursul verificărilor şi implementării proiectului, se constată că este necesar.

Precizează reclamanta faptul că în cazul proiectului său nu au fost cerute informaţii suplimentare, iar la criteriile de selecţie a proiectului, a omis din calcul "Principiul localizării întregii activităţi a solicitantului în spaţiul rural", criteriu scorat cu 15 puncte, criteriu ce poate fi verificat în serviciul on-line RECOM. Astfel punctajul total al proiectului este 65 de puncte.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Examinând acţiunea reclamantei prin prisma motivelor de fapt şi de drept invocate de aceasta, a apărărilor pârâtei, a stării de fat rezultate din probele administrate în cauză şi a dispoziţiilor legale aplicabile, tribunalul o găseşte ca fiind fondată, pentru următoarele considerente:

Reclamanta R INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ a participat la licitaţia de proiecte … cu cererea de finanţare a proiectului „…”. Cererea de finanţare a fost depusă la  „D" şi a fost înregistrată sub nr. ...

În urma verificării şi evaluării cererii de finanţare, proiectul reclamantei a fost declarat neeligibi, sens în care a fost emisă şi comunicată reclamantei Notificarea nr. … din 21.03.2017 a A. Potrivit notificării antemenţionate, proiectul a fost apreciat neeligibil pentru nerespectarea criteriului de eligibilitate EG2, adică nedesfăşurarea unei activităţi agricole de către solicitatnt, precum şi pentru neîndeplinirea criteriului de eligibilitate EG5, adică nedemonstrarea pe baza unei documentaţii tehnico-economice a viabilităţii economice a investiţiei.

Reclamanta a contestat rezultatul licitaţiei de proiecte în privinţa cererii sale de finanţare, contestaţie soluţionată de către Comisia de contestaţii aferente licitaţiei de proiecte … în sensul admiterii parţiale, respectiv admisă pentru criteriul de eligibilitate EG5, dar respinsă pentru criteriul de eligibilitate EG2, ceea ce a făcut ca proiectul să fie, de asemenea, declarat neeligibil. (Notificarea nr. …/16.05.2016).

Nemulţumită fiind, în totalitate, de modul de soluţionare a contestaţiei, reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ cu prezenta acţiune.

În opinia tribunalulul, acţiunea reclamantei este fondată.

Aprecierea de către pârâtă a caracterului neeligibil al proiectului reclamantei este dat, după soluţionarea contestaţiei, doar pentru criteriul de eligibilitate EG2, criteriu potrivit căruia investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsura 6.4, iar în opinia pârâtei încadrarea nu este îndeplinită deoarece reclamanta/solicitantă a cererii de finanţare nu face dovada desfăşurării unei activităţi agricole la momentul depunerii cererii de finanţare şi nici nu este în situaţia start-up-urilor.

În esenţă, în activitatea de verificare şi evaluare a cererii de finanţare, precum şi în activitatea de soluţionare a contestaţiei, pârâta are în vedere împrejurarea că proiectul pentru care a fost depusă cererea de finanţare este o structură de primire turistică de tipul pensiunilor agroturistice, caz în care conform Ghidului solicitantului, beneficiarul/solicitantul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă, or reclamanta R INTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, solicitant persoană juridică în opinia pârâtei, înfiinţată în anul 2007, nefiind astfel un start-up, nu face dovada desfăşurării unei activităţi legate de agricultură, ci persoana fizică R figurează cu suprafeţe de teren în Registrul agricol al E şi desfăşoară activităţi agricole.

Tribunalul reţine că argumentele reclamantei în susţinerea pretenţiei deduse judecăţii sunt corecte şi fondate.

Potrivit art. 2 lit. g) din OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, întreprinderea individuală este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.

În baza art. 22 din acelaşi act normativ, text ce reglementează regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale „Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului.”

Or, dacă Întreprinderea individuală nu are personalitate juridică, nu se poate face o disticţie între persoana fizică constituită în Întreprindere individuală şi reprezentantul întreprinderii individuale care e persoana fizică.

Pe de altă parte, Întreprinderea individuală nu are un patrimoniu propriu distinct de patrimoniul persoanei fizice titulară a Întreprinderii individuale. Persoana fizică titulară a Întreprinderii individuale poate afecta anumite bunuri sau o parte a patrimoniului însă normele legale nu impun acest fapt deoarece, în baza art. 26 din OUG nr. 44/2008 răspunderea pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice aparţine, oricum, persoanei fizice titulară a Întreprinderii individuale, fie cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune fie, dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, cu celelalte bunuri ale sale.

Chestiunea de drept referitoare la faptul că Întreprinderea individuală nu are calitatea de persoană juridică deoarece nu are patrimoniu propriu şi astfel nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 187 Codul civil, a fost dezlegată prin Hotărârea nr. 1/2016 dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Copletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Chiar dacă problema de drept supusă dezlegării viza răspunderea penală a întreprinderii individuale în condiţiile prevăzute de art. 135 C.penal, obligativitatea pentru instanţe, în baza art. 477 alin. 3 C.pr.penală vizează toate chestiunile de drept dezlegate. Or, prin Decizia nr. 1/2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie „Stabileşte că întreprinderea individuală, formă de activitate economică organizată de întreprinzătorul persoană fizică în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, nu are calitatea de persoană juridică şi, prin urmare, nu poate răspunde penal în condiţiile prevăzute de art. 135 din Codul penal.”

Din perspectiva celor mai sus menţionate, opinia pârâtei expusă în Fişa de Evaluare Generală a Prioectului (fila 80 vol I), referitoare la aprecierea ca neeligibil a proiectului – condiţia EG2, în sensul că se puteau întruni condiţiile de eligibilitate dacă persoana fizică R ar fi constituit petrimoniu de afectaţiune în favoarea întreprinderii individuale, este nelegală.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 1,8,10,18 din Legea nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor legale cuprinse în prezenta hotărâre, tribunalul admite acţiunea reclamantei conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza art. 453 C.pr.civilă şi a principiului disponibilităţii părţii, fără cheltuieli de judecată.”

Domenii speta

Spete similare