Rectificare carte funciară. Apel. Casarea hotărârii instanţei

Prin sentinţa civilă nr. .../ZZ.LL.2017 pronunţată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria ... a respins cererea de repunere pe rol şi a respins cererea de chemare în judecată formulata de reclamanţii A şi B, ambii domiciliaţi în ... în contradictoriu cu pârâţii C, domiciliată în ..., D, domiciliat în ..., E, domiciliat în ... şi F, domiciliată în ..., ca inadmisibilă şi a obligat reclamanţii, în solidar, să plătească pârâtei F suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că reclamanţii sunt coproprietari ai terenului înscris in CF nr. 100604 ..., nr. cadastral 100604 (CF vechi 451 N ..., nr. cadastral vechi 3174), teren intravilan in suprafaţă de 2122 mp in acte, respectiv 1904 mp suprafaţă măsurată. Pârâţii sunt coproprietari ai imobilului înscris in CF nr. 100606 ..., nr. cadastral 100606 (CF vechi 385 N ..., nr. cadastral vechi 3111), teren intravilan in suprafaţă de 2117 mp în acte, respectiv 2078 mp suprafaţă măsurată.

În esenţă, instanţa a reţinut că prin acţiunea modificată s-a solicitat modificarea limitelor de proprietate si a suprafeţei imobilelor teren intravilan in suprafaţă de 2122 mp, înscris în CF nr. 1000604 ..., nr. cad./top 100604, proprietatea reclamanţilor şi teren intravilan in suprafaţă de 2117 mp înscris in CF 100606 înscris in CF nr. 100606, ..., nr. cad/top 100606, proprietatea pârâţilor, ca imobile învecinate, cu suprafaţa măsurată de 1951 mp pentru fiecare imobil conform coordonatelor punctelor 1-8 stabilite prin planurile de amplasament si delimitare a numerelor cadastrale 100604 şi 100606 din documentaţiile cadastrale de modificare limite de proprietate si modificare suprafaţă imobil, întocmite de ing. G.

Din motivarea cererii modificate, dincolo de aspectele care au fost invocate în cadrul acţiunii privind grăniţuirea, acţiune înregistrată sub nr. .../.../2016, aflată în apel, suspendată până la soluţionarea definitivă a prezentului litigiu, instanţa a reţinut faptul că  reclamanţii reclamă faptul că în anul 2013 s-a efectuat o repoziţionare virtuală (care în esenţă a implicat şi o repoziţionare faptică a imobilelor), repoziţionare care a dus la încălcarea dreptului lor de proprietate si la micşorarea suprafeţei de teren. Prin acţiunea introductivă reclamanţii au solicitat modificarea (actualizarea) documentaţiei cadastrale întocmite de ing. G cu ocazia înscrierii iniţiale cât şi de repoziţionare a imobilului cu nr. cadastral 100604.

În primul rând, instanţa a reţinut faptul că repoziţionarea virtuală a terenului cu nr. cadastral 100604 (provenit din nr. cadastral de pe hârtie 3174) s-a dispus prin încheierea nr. 30670 din ZZ.LL.2013, încheiere comunicată reclamantului H in data de ZZ.LL.2013 (f. 148). Din adresa nr. .../ZZ.LL.2016 a OCPI ..., instanţa a reţinut faptul că repoziţionarea imobilului cu nr. cadastral 100604 a fost solicitată de persoana fizică autorizată I prin cererea nr. 30670/ZZ.LL.2013. Din aceiaşi adresă instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt care a dus la această repoziţionare virtuală: prin cererea nr. .../ZZ.LL.2013, numita Î prin persoana fizică autorizată J a solicitat recepţia documentaţiei cadastrale de primă înscriere a imobilului cuprins în titlul de proprietate nr. ..., parcela nr. 985, situat in intravilanul satului .... Cu ocazia corectitudinii încadrării limitelor imobilului cu imobilele existente în baza de date grafică, inspectorul de cadastru a constatat o suprapunere a imobilului din documentaţie cu imobilele de sub nr. 3018 si 3111, recepţionate cu nr. de aviz 153/ZZ.LL.2009 si 160/ZZ.LL.2009, ambele întocmite de persoana fizică autorizată I. Prin nota de completare nr. .../ZZ.LL.2013 întocmită de inspectorul de cadastru căruia i s-a repartizat verificarea lucrării, acesta a convocat persoanele autorizate pentru clarificarea situaţiei, concluzionându-se că repoziţionările sunt virtuale. Deoarece imobilul cu nr. cadastral 3111 era limitrof cu imobilul cu nr. cadastral 3174, recepţionată cu nr. de aviz .../ZZ.LL.2009 (proprietatea reclamanţilor) repoziţionarea imobilului cu nr. cadastral 3111 nu se putea efectua fără repoziţionarea şi a imobilului cu nr. cadastral nr. 3174.

De asemenea, instanţa a reţinut din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în faza apelului în cadrul dosarului înregistrat sub nr. .../.../2014 (raport de expertiză care în prezenta cauză are valoarea probatorie a unui înscris), faptul că „linia de hotar reprezentată în planurile de amplasament si delimitare ce au stat la baza înscrierii în CF nu este corectă, ea nu reprezintă nici realitatea din teren, nici forma si dimensiunile reprezentate în planurile cu puneri in posesie”. De altfel din planul de amplasament si delimitare a imobilelor (anexa a raportului de expertiză sus menţionat), precum si din anexa 1 a respectivului raport se observă diferenţa evidentă dintre forma imobilelor conform planurilor de amplasament si delimitare care au stat la baza înscrierii in CF si forma imobilelor conform folosinţei actuale. Raportat la acţiunea introductivă de instanţă, este evident faptul că modificarea documentaţiei cadastrale care a stat la baza înscrierii in CF conform folosinţei reale nu ar afecta doar imobilele părţilor, ci şi pe vecinii aceştia, care şi-au realizat ulterior documentaţiile cadastrale (aşa cum rezultă din adresa OCPI menţionată mai sus), la realizarea respectivelor documentaţii ţinându-se cont si de planurile de amplasament si delimitare ale vecinilor înscrişi in acel  moment in CF. Astfel, dincolo de inadmisibilitatea acţiunii introductive, inadmisibilitate dată de faptul că documentaţiile cadastrale sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară şi se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice privitoare la acestea ( Legea 7/1996 art. 9-16 coroborat cu Ordinul nr. 700/2014), instanţa reţine că admiterea unui asemenea capăt de cerere (care in fond presupune anularea vechii documentaţii cadastrale care a stat la baza înscrierii in CF) ar duce la modificări semnificative ale situaţiei juridice cu privire la terenurile învecinate, ducând in cele din urmă la anularea documentaţiilor cadastrale ale vecinilor.

În ceea ce priveşte cererea modificatoare, instanţa a constatat că aceasta este inadmisibilă. Astfel, instanţa a reţinut că articolele invocate de reclamantă în susţinerea cererii se referă la operaţiunea desfăşurată în faţa Oficiului de Cadastru şi Proprietate Imobiliară. Astfel, ipoteza prevăzută de art. 104 alin. 2 din Ordinul 700/2014 presupune că operaţiunea cadastrală de modificare a limitei de proprietate se va efectua dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: există două sau mai multe imobile învecinate înregistrate în sistemul integrat de cadastru şi carte  funciară; imobilele în cauză au cel puţin o latură comună si  operaţiunea nu presupune un transfer al dreptului de proprietate.

Din chiar formularea capătului din cererea modificatoare, instanţa a reţinut că se doreşte modificarea suprafeţei imobilelor teren prin atribuirea fiecărui imobil învecinat a suprafeţei de 1951 mp (conform extrasului de carte funciară, imobilul cu nr. cadastral 100604 aparţinând reclamanţilor are suprafaţa in acte de 2122 mp si suprafaţa măsurată, la momentul înscrierii in CF, de 1904 mp, iar terenul cu nr. cadastral 100606 aparţinând pârâţilor are suprafaţa în acte de 2117 mp si suprafaţa măsurată, la momentul înscrierii in CF, de 2078 mp).

Astfel, instanţa a reţinut că printre condiţiile impuse de art. 104 din Ordinul 700/2014 se numără existenţa declaraţia autentică de voinţă între părţi sau hotărârea judecătorească definitivă. Instanţa a constatat că apărările pârâţilor sub acest aspect sunt întemeiate, respectiva hotărâre judecătorească neputând fi chiar hotărârea pronunţată în temeiul art. 104 din Ordinul 700/2014.

Astfel, reţinând faptul că reclamanţii nu au atacat în termenul legal încheierea prin care s-a dispus repoziţionarea terenului lor, cu toate că aceasta le-a fost comunicată, precum şi faptul că pronunţarea unei hotărâri în temeiul art. 104 din Ordinul 700/2014 care practic să suplinească acordul părţilor cu privire la modificarea limitei şi a suprafeţei de teren este inadmisibilă, instanţa a respins cererea modificată, ca inadmisibilă.

În temeiul art. 453 Cod proc.civ. instanţa a dispus obligarea reclamanţilor, în solidar, la plata sumei de 2000 lei către pârâţi cu titlu de cheltuieli de judecată, respectiv onorariu avocaţial redus. Instanţa a apreciat că se impune reducerea onorariului avocaţial în cuantum de 3000 lei (conform chitanţei nr. 739/25.10.2016) solicitat de pârâţi raportat la activitatea desfăşurată de avocat în cauză. 

Împotriva acestei hotărâri reclamanţii au declarat apel, în principal, sub forma admiterii căii de atac şi trimiterea cauzei spre rejudecare pentru cercetarea fondului, cu înlăturarea excepţiei inadmisibilităţii şi, în subsidiar, admiterea acţiunii, prin schimbarea în tot a hotărârii şi evident cu o consecinţă a admiterii căii de atac, în ambele situaţii, cu cheltuieli de judecată.

Se arată cu titlu de critici, în cererea şi motivele apelului că instanţa de fond reţine că există o diferenţă evidentă între starea de drept şi, respectiv starea de fapt în teren sau mai concret între planul de amplasament şi delimitare a imobilelor care au stat la baza înscrierii în cartea funciară şi  forma imobilelor conform folosinţei actuale.

Refuzul instanţei de a corecta această neconcordanţă, ca urmare  a refacerii documentaţiei cadastrale, se întemeiază pe un motiv greşit, în sensul că această rectificare ar afecta şi documentaţia cadastrală a vecinilor cu încălcarea Ordinului ANCPI nr.700/2014. Repoziţionarea virtuală realizată odată cu întabularea dreptului de proprietate asupra titlului deţinut de părţi (CF 10060 ...) este în fapt o suprapunere reală, cu afectarea efectivă a dreptului de proprietate.

Motivarea instanţei de fond că apelanţii nu au atacat Încheierea nr..../ZZ.LL.2013 este superfluă, atât timp cât repoziţionarea virtuală indicată de ing.P.F.A. G prin cererea nr. .../ZZ.LL.2013, se are în vedere documentaţia de sub nr.3018 şi 31111, recepţionate cu nr. .../ZZ.LL.2009 şi nr. .../ZZ.LL.2009, ambele întocmite de aceeaşi persoană fizică autorizată G, iar Pârâta Î este adevărat că şi ea a solicitat repoziţionarea virtuală cu nr. .../ZZ.LL.2013, însă nu s-a respectat câmpul virtual ce s-a repoziţionat faptic, în mod real fără ca reclamanţii să cunoască situaţia efectivă la acel moment. Aşadar, este inadmisibil ca reclamanţii să rămână după repoziţionarea virtuală din totalul de 2122 mp. cu doar suprafaţa de 1904 mp., deşi repoziţionarea virtuală nu afectează dreptul de proprietate al părţilor.

În consecinţă, reţinând că s-a produs această vătămare a dreptului de proprietate pentru reclamanţi este nevoie de anularea documentaţiilor cadastrale, refacerea lor şi punerea în acord cu situaţia faptică, condiţii în care acţiunea nu este inadmisibilă, excepţie ce a fost reţinută în mod greşit de către prima instanţă şi solicită retrimiterea cauzei pentru cercetarea efectivă pe fond a pretenţiei.

În drept, invocă art.113, 114, 116 din Ordinul ANCPI nr.700/2014.

Împotriva aceleiaşi sentinţe au declarat apel şi pârâţii solicitând admiterea apelului şi schimbarea în parte a hotărârii atacate privitor la obligarea lor la plata tuturor cheltuielilor de judecată dovedite.

În motivarea căii de atac exercitate apelanţii-pârâi arată că instanţa de fond a respins pe fond acţiunea reclamanţilor, dar a apreciat că se impune reducerea cuantumului cheltuielilor de judecată acordate pârâţilor, reducând onorariul avocaţial „raportat la activitatea desfăşurată de avocat în cauză”.

Învederează că potrivit prev.art.451 Cod proc.civ., reducerea onorariului avocaţial se poate efectua doar dacă acesta este vădit disproporţionat în raport cu obiectul, valoarea cauzei sau cu munca avocatului.

Precizează că prezenta cauză nu este nicidecum simplă, complexitatea ei, aşa cum se poate uşor observa, fiind generată de multiplele cereri cu care reclamanţii au investit instanţa pe parcursul judecării procesului.

Pentru pregătirea şi efectuarea apărării în cauză, a fost necesară nu numai documentarea la birou, ci şi la cartea funciară, elaborarea unor lucrări scrise ieşite din tiparele obişnuite şi, nu în ultimul rând, susţinerea intereselor noastre, în instanţă, la termene repetate, unde s-au pus în discuţie o multitudine de excepţii procedurale, respectiv de chestiuni incidente. Toate aceste activităţi complexe, pretenţioase, au necesitat studiu, muncă, rigoare şi asistenţă judiciară acordată la repetate termene de judecată.

A lăsa impresia, în atari condiţii, că munca avocatului nu ar fi justificat onorariul plătit, reprezintă, în opinia apelanţilor-pârâţi, fie o eroare gravă de cunoaştere a specificului acestei munci, fie o apreciere cu totul eronată a acesteia.

Indiferent de resortul care a stat la baza acestei decizii a instanţei, este de observat faptul că munca avocatului în prezenta cauză a vizat chestiuni de specialitate, putând fi desfăşurată doar de către o persoană calificată, care a studiat cauza şi care a efectuat toate demersurile legale impuse de apărarea intereselor clienţilor săi.

În atari condiţii, a aprecia că onorariul încasat ar fi prea mare, este, dincolo de aspectul de-a dreptul jignitor, lipsit de un suport probator şi se impune cenzurarea sentinţei sub acest aspect.

Subliniază că, mai nou, există o practică în acest sens, prin care se încearcă de fapt aducerea în derizoriu a muncii de avocat, cu impact major asupra acestei profesii, în condiţiile în care, culmea, actuala procedură civilă înăspreşte mult rigorile muncii avocatului.

Faţă de cele de mai sus, arată că, în temeiul art. 451, art. 480 alin. 2 Cod proc.civ.,  se impune admiterea prezentului apel.

Prin întâmpinarea formulată (filele 70-72), pârâţii solicită respingerea apelului declarat de reclamanţi cu cheltuieli de judecată.

În fapt, pârâţii arată că unicul argument apelanţii îşi sprijină apelul, se regăseşte la pag.  3 alin. ultim din  motivarea apelului,  unde arată că motivarea instanţei ar fi "…superfluă…", făcând, de asemenea,  referiri alambicate la chestiuni cu totul şi cu totul străine de esenţa problemei, probabil, în încercarea de a abate atenţia instanţei de apel de la fondul acestei probleme. Mai arată că în cererea de apel, la pag.2 alin. 4 apare formulată o excepţie, care nu se regăseşte nici în petitul acţiunii şi nici în petitul cererii de apel.

Faţă de conţinutul prevederilor art. 478 alin.3 Cod proc.civ. şi ale art. 116 şi 117 din Ordinul OCPI nr. 700/2014, în temeiul căreia s-a invocat excepţia de nulitate a actului procedural „repoziţionare virtuală", pârâţii solicită respingerea acesteia ca inadmisibilă.

Privitor la celelalte motive de apel, faţă de caracterul extrem de stufos al acestora, pârâţii arată următoarele:

Apelanţii formulează în apel cereri noi, care nu au făcut obiectul cauzei, dar, culmea, chiar ei pretind că instanţa de fond ar fi depăşit limitele sesizării, în condiţiile în care, apelanţii înşişi solicită anularea sentinţei de fond, pe motiv că nu a soluţionat fondul cauzei.

Este evidentă lipsa de rigoare şi de consecvenţă din cererea de apel, şi se impune, evident reţinerea ca nefondată a acestui motiv de apel, care este absolut nefondat.

Apelanţii pretind ca instanţa de fond nu ar fi avut rol activ, însă pârâţii solicită a se observa multitudinea de termene în care instanţa de fond, la solicitarea părţilor şi chiar din oficiu, a pus în discuţie administrarea de probe.  De asemenea, se impune a se observa şi faptul că instanţa chiar a redeschis judecarea cauzei, tocmai, pentru a se clarifica toate chestiunile deduse judecăţii.

Consideră că apelanţii încearcă să arunce acum în sarcina instanţei de fond, propriile lor greşeli, constând în faptul că nu au apelat la timp la procedurile legal instituite, pentru atacarea actelor emise de OCPI. Mai departe, apelanţii se referă la lucrările topografice efectuate, şi, în ciuda faptului că ei au declanşat acest proces s-a declanşat de aceştia înafara unei proceduri legale, încearcă să repună în discuţie aceste acte.

Faţa de inadmisibilitatea acţiunii, generată de formularea ei înafara cadrului legal instituit de Legea nr. 7/1996, respectiv de Codul civil, probatoriul solicitat în apel este irelevant, deoarece, nici prin audierea topografului, nici prin interogatoriul pârâţilor si nici cu probe testimoniale, apelanţii nu pot complini procedura legal instituită privind atacarea încheierii de CF, procedura la care nu au apelat în termenul legal.

Pentru toate aceste considerente, reţinând rigoarea şi analiza extrem de amănunţita efectuata de către instanţa de fond, care a condus la pronunţarea unei sentinţe corecte, pârâţii solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de reclamanţi.

În drept, invocă art. 205 şi urm. Cod proc.civ.

Prin întâmpinarea formulată la apelul declarat de pârâţi şi răspunsul la întâmpinarea pârâţilor, apelanţii-reclamanţi solicită respingerea apelului declarat de pârâţi ca netemeinic şi nelegal, iar faţă de întâmpinarea formulată arată că se opun acreditării apărărilor pârâţilor, acestea fiind netemeinice, nefondate şi nelegale, întrucât se reformulează aceleaşi apărări ca şi la fondul cauzei, fiind superflue şi lipsite de relevanţă juridică; cu cheltuieli de judecată.

În fapt, arată că apărările pârâţilor sunt lipsite de substanţa juridica, se îndepărtează atât de motivele de apel, cât şi de argumentele sentinţei civile pe care ar trebui să o apere.

Insistenţa de a sublinia acelaşi lucru, respectiv intrarea în aşa pretinsa putere de lucru judecat a încheierii de repoziţionare virtuală, care de fapt nu înseamnă foarte mult în ceea ce priveşte totuşi substanţa dreptului, părţile putând oricând, aşa cum de altfel au realizat să se raporteze la ceea ce înseamnă de fapt o repoziţionare virtual şi dacă aceasta este legala sau nu denotă nu numai o lipsă de viziune asupra stării reale de fapt, care se desprinde din actele dosarului fără putinţă de tăgadă, dar şi lipsa de argument juridice în susţinerea argumentelor sentinţei instanţei de fond. Astfel, sentinţa instanţei de fond, în afara faptului că este, ca si motivare si argumentare, străină litigiului dintre părţi, deoarece nici măcar nu s-a realizat a încadrare a stării de fapt corecte în teren, cu atât mai puţin a stării de drept, este contradictorie.

Învederează că în cauza era evident că fiecare parte dorea să întabuleze suprafaţa de carte funciara aflata scriptic, iar deciziile instanţei în sensul că totuşi pe inadmisibilitate părţile aveau acces la plângere împotriva încheierii de carte funciara, iar diferenţa si suprapunerea de teren nu trebuiau soluţionate prin renunţare amiabila nu sunt suficiente pentru a argument soluţia, deoarece în cauză problema de fapt şi juridică este cu totul alta. Astfel invocă pe cale de excepţie nulitatea absoluta a actului procedural "repoziţionare virtual", deoarece nu sunt îndeplinite rigorile dispoziţiilor articolului 116 din cuprinsul Ordinului ANCPI 700/2014, fiind vorba despre o veritabila repoziţionare reala, cu afectarea dreptului de proprietate al părţilor. Este evident ca acesta este un prim punct al vulnerabilităţii sentinţei instanţei de fond a cărei anulare, în principal se solicită, iar, în subsidiar, schimbarea.

În continuare, reiterează, în esenţă, motivele cuprinse în cadrul căii de atac exercitate.

În ceea ce priveşte apelul pârâţilor privind cheltuielile de judecată arată că acesta este nelegal, instanţa de fond a avut in vedere doar propria motivare, în opinia acesteia nu s-a adus vreun argument de către niciuna din părţi.

În drept, invocă art.480 şi următoarele Cod Procedura Civila.

Prin răspunsul la întâmpinarea formulată de reclamanţi, pârâţii arată că singura remarca formulată de către părţile adverse la adresa apelului pârâţilor, constă în aceea că ar fi "nelegal”, fără însă a se justifica în vreun fel această susţinere.

Se observă şi faptul că, în ciuda remarcilor pe care le-au făcut în întâmpinare, şi în ciuda prevederilor art. 478 alin3 Cod proc.civ., părţile adverse susţin o cerere care nu a făcut obiectul judecăţii de fond şi a cărei cercetare nu este permisă direct în apel.

În drept, invocă art. 201 alin. 2 şi urm.Cod proc.civ.

Tribunalul, examinând sentinţa apelată  din perspectiva motivelor de apel invocate  coroborat cu dispoziţiile procedurile privind înscrierea în evidenţele de cadastru şi carte funciară a imobilelor, avizarea şi recepţia lucrărilor de specialitate, astfel cum au fost reglementate prin Ordinul ANCPI  nr. 634/2006  în vigoare la data efectuării înscrierilor de carte funciară din prezenta cauză, precum şi a dispoziţiilor existente în actuala reglementare cuprinsă  in Ordinul Nr. 700/2014 din  9 iulie 2014, reţine următoarele:

Deşi documentaţia cadastrală nu intră în categoria actului juridic clasic, aceasta însă produce efecte juridice, întrucât pe lângă caracterul descriptiv, în situaţia în care nu este întocmită corect, influenţează inclusiv situaţia juridică, în contextul în care stă la baza unor înscrieri în cartea funciară. Din această perspectivă, anularea înscrierilor nevalabile efectuate în cartea funciară nu se poate realiza decât prin desfiinţarea acestor documentaţii care au stat la baza înscrierilor, întrucât o soluţie contrară ar perpetua  prin efectul de opozabilitate o stare de drept  neconformă cu titlul juridic în temeiul căruia a fost dobândit dreptul real.

Documentaţia cadastrală este ansamblul înscrisurilor tehnice, juridice şi administrative necesare înregistrării imobilului la cerere în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, prin care se constată situaţia reală din teren pe baza măsurătorilor.

Tipurile de documentaţii cadastrale şi modul în care ele se întocmesc sunt prevăzute de legiuitor în ORDINUL Nr. 700/2014 din  9 iulie 2014  (cel în vigoare ) privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, art. 22  care face trimitere şi la categoria de documentaţii pentru actualizarea informaţiilor cadastrale ale imobilelor înscrise în evidenţele de cadastru şi carte funciară, prin repoziţionare. Potrivit at. 113 din  Ordin:

„  (1) Rectificarea erorii de înregistrare în planul cadastral digital, eliminarea golurilor şi suprapunerilor din baza de date, respectiv rectificarea coordonatelor, se realizează prin repoziţionare.

(2) Repoziţionarea este operaţiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziţionat greşit în planul cadastral care se efectuează prin rotaţie, translaţie sau modificarea geometriei anterior recepţionate, fără acordul proprietarului.

(3) Modificarea geometriei poate duce la modificarea suprafeţei imobilului cu un procent de până la +/- 2% din suprafaţa măsurată înscrisă în cartea funciară.

(4) Documentaţia de repoziţionare se întocmeşte de către persoana autorizată la cererea persoanelor interesate sau la cererea oficiului teritorial, respectiv de către inspector, din oficiu, în baza referatului întocmit de inspector şi aprobat de inginerul şef.”

În urma modificărilor aduse prin ORDIN  Nr. 1608/2016 din 23 decembrie 2016 Comisiile constituite la nivelul oficiilor teritoriale procedează, la cererea persoanei interesate sau din oficiu, la îndreptarea erorilor săvârşite cu ocazia recepţiilor cadastrale şi înscrierilor în cartea funciară, în cazul imobilelor înscrise în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, situate în intravilan, împrejmuite şi cele situate în extravilan unde există plan parcelar recepţionat, prin efectuarea în acest scop de verificări în teren.

(2) Membrii comisiei identifică şi efectuează măsurători ale limitelor existente în teren şi întocmesc un proces-verbal care stă la baza actualizării cărţii funciare.

(3) Punerea în concordanţă a limitelor din teren cu cele din baza de date a oficiului teritorial se face exclusiv pe baza măsurătorilor.

(4) Încheierea de carte funciară prin care s-a dispus actualizarea menţiunilor din cartea funciară se comunică părţilor interesate şi este supusă căilor de atac şi procedurii prevăzute de art. 31  din Lege.”

Aşa cum rezultă din adresa .../ZZ.12.2016 emisă de OCPI ... la solicitarea instanţei, în cauză repoziţionarea virtuală s-a datorat unei sesizări din oficiu cu privire la greşita poziţionare sau ca urmare a întocmirii documentaţiei cadastrale pentru terenurile învecinate. Prin cererea nr. .../ZZ.LL.2013, numita Î prin persoana autorizată J a solicitat recepţia documentaţiei cadastrale  de primă înscriere a imobilului cuprins în T.P. nr. ..., parcela 985, situat în intravilanul satului ..., UAT .... Cu ocazia verificării corectitudinii încadrării limitelor imobilului cu imobilele existente în baza de date grafică, inspectorul de cadastru a constatat o suprapunere a imobilului din documentaţie cu imobilele de sub nr. 3018 si 3111, recepţionate cu nr. de aviz .../ZZ.LL.2009 si .../ZZ.LL.2009, ambele întocmite de persoana fizică autorizată G. Prin nota de completare nr. .../ZZ.LL.2013 întocmită de inspectorul de cadastru căruia i s-a repartizat verificarea lucrării, acesta a convocat persoanele autorizate pentru clarificarea situaţiei, concluzionându-se că repoziţionările sunt virtuale. Deoarece imobilul cu nr. cadastral 3111 era limitrof cu imobilul cu nr. cadastral 3174, recepţionată cu nr. de aviz .../ZZ.LL.2009 (proprietatea reclamanţilor) repoziţionarea imobilului cu nr. cadastral 3111 nu se putea efectua fără repoziţionarea şi a imobilului cu nr. cadastral nr. 3174. Repoziţionarea imobilului cu nr. cadastral 100604 provenit din nr. cadastral 3174 din CF nr. 451 ... a fost solicitată de persoana fizică autorizată G prin cererea nr. .../ZZ.LL.2013 (fila 144 dosar prima instanţă).

De precizat că în conţinutul adresei de mai sus se arată că repoziţionarea imobilelor 3111 limitrof cu 3174 erau virtuale, adică se referă la o operaţiunea de rectificare a coordonatelor imobilului poziţionat greşit în planul cadastral, doar la acest nivel trebuia să se fi operat întocmirea documentaţiei cadastrale, o suprapunere existentă doar în baza de date grafică a oficiului teritorial, imobilul nefiind afectat de o suprapunere existentă în teren care este generată de alte cauze , erori de măsurare, prelucrarea eronată a datelor şi integrarea lor în baza de date. 

Suprapunerea reală este suprapunerea efectivă în teren datorată existenţei mai multor acte juridice diferite pentru acelaşi amplasament, identificării diferite a limitei comune sau lipsei materializării limitei la momentul identificării. Suprapunerea reală se soluţionează pe cale amiabilă prin documentaţii cadastrale sau de către instanţele de judecată. ( art. 27 din vechiul Odin , actual art. 117 din Ordinul nr. 700/2014).

În cauză nemulţumirea apelanţilor reclamanţi priveşte în primul rând verificarea planurilor de amplasament şi delimitare a numerelor cadastrale 100604 şi 100606 din documentaţiile cadastrale care în opinia apelanţilor au condus la modificarea limitelor de proprietate şi a suprafeţei de teren , adică repoziţionarea virtuală în esenţă a implicat şi o repoziţionare faptică a imobilelor, fără acordul proprietarului. 

În raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit în faza apelului în cadrul dosarului înregistrat sub nr. .../.../2014 se reţine  faptul că „linia de hotar reprezentată în planurile de amplasament si delimitare ce au stat la baza înscrierii în CF nu este corectă, ea nu reprezintă nici realitatea din teren, nici forma si dimensiunile reprezentate în planurile cu puneri in posesie”.

În acest context, instanţa de control judiciar consideră că refuzul primei instanţe de a soluţiona cauza pe considerentul inadmisibilităţii întrucât  modificarea  documentaţiile cadastrale ar duce la modificări semnificative ale situaţiei juridice cu privire la terenurile învecinate , este nefondată întrucât  scopul principal al acţiunii este acela de a se stabili dacă documentaţiile întocmite pentru  ambele numere cadastrale sunt corecte şi respectă limitele dreptului de proprietate, astfel cum este înscris în evidenţele de cate funciară. Mai mult

instanţa este datoare să verific în ce măsură după aceste  repoziţionări virtuale  au fost modificate învreun fel suprafeţele de teren  pentru ambele imobile , cu ce suprafaţă, care sunt cauzele în caz afirmativ şi soluţiile de remediere. Prin încheierea nr. .../ZZ.LL.2013 emisă de OCPI ... s-a menţionat numai repoziţionarea virtuală, condiţii în care deopotrivă părţile au avut reprezentarea că în fapt nu s-a produs nicio modificare pentru suprafeţele de teren ale celor două imobile limitrofe, condiţii în care nu exista vreunei temei justificat  pentru a fi atacată în instanţă. În măsura în care operaţiunile de repoziţionare virtuală au depăşit limitele şi s-au transformat în suprapuneri reale, persoana vătămată în temeiul liberului acces la justiţie şi în temeiul garantării dreptului de proprietate poate cere concursul instanţei pentru verificarea acestor acte tehnice, dar şi pentru analizarea documentaţiilor  în raport de dispoziţiile legale în vigoare de la data întocmirii lor.  Liberul acces al persoanei la justiţie reprezintă facultatea oricărei persoane de a introduce, după libera sa apreciere, o acţiune in justiţie, implicând obligaţia corelativa a statului ca, prin instanţa competenta, sa soluţioneze aceasta acţiune. Orice condiţionare a accesului liber la justiţie reprezintă o nesocotire a unui principiu constituţional fundamental si a unor standarde internaţionale universale, in orice democraţie reala. In plan procesual, accesul liber la justiţie se concretizează in prerogativele pe care le implica dreptul la acţiune, ca aptitudine legala ce este recunoscuta de ordinea juridica oricărei persoane fizice sau juridice. În practica judiciară  au fost identificate soluţii de admisibilitate pentru situaţii similare ca problemă de drept, astfel prin S.C.  nr. .../ZZ.LL.2014 a Judecătoriei Oradea  s-a admis acţiunea reclamantei de anulare a documentaţiei cadastrale întocmită incorect,  în temeiul art. 25 din Ordinul nr. 634/2006.

În considerarea celor ce preced, tribunalul a respins ca nefondată excepţia inadmisibilităţii  şi drept urmare reţinând  în primul ciclu nu s-a realizat o cercetare a fondului pretenţiei , astfel cum a fost precizată acţiunea, tribunalul  în temeiul art. 480 alin. 1 C.pr.civ. apreciază ca fondat apelul, cu consecinţa anulării hotărârii apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, Judecătoria ....

În urma desfiinţării hotărârii apelate se constată ca apelul exercitat de către pârâţii apelanţi, a rămas fără obiect, cu precizarea că în rejudecare vor fi avute în vedere toate cheltuielile de judecată ocazionate pe parcursul ciclurilor procedurale parcurse.

Domenii speta

Spete similare