Sanctionarea donatorului pentru nerespectarea obligaţiei derecunoştinţă faţă de donator. Revocare donatie pentru ingratitudine. Revizure-apel în cel de-al treilea ciclu procesual

Prin cererea înregistrată la instanţă iniţial la data de ZZ.LL.2014 sub dosar nr. unic .../.../2014 al Tribunalului Satu Mare (filele nr. 1-18), revizuenţii A şi B, prin mandatar C au solicitat, în contradictoriu cu intimaţii D şi E ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună revizuirea Deciziei civile nr. .../2001 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../.../2001 în litigiul civil având ca obiect revocarea donaţiei, motivând în fapt că hotărârea judecătorească a cărei revizuire o solicită se fundamentează pe declaraţiile testimoniale a trei martori, în speţă M1, M2 şi M3, toate cele trei declaraţii ale martorilor fiind apreciate de către revizuenţi ca fiind mincinoase şi considerând astfel că cei trei martori în  cauză se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă.

În plan juridic revizuenţii şi-au întemeiat cererea introductivă în instanţă pe disp.art.194 şi urm. Cod.proc.civ., solicitând totodată judecarea cauzei şi în lipsa acestora de la dezbateri (fila nr.18 din dos.nr. .../.../2014 al Tribunalului Satu Mare).

Ulterior, la data de ZZ.LL.2014 (filele nr.129-130 din dos.nr. .../.../2014 al Tribunalului Satu Mare), ca urmare a solicitării exprese în acest sens din partea instanţei, în temeiul rezoluţiei preşedintelui de complet din data de ZZ.LL.2014 (filele nr.120, 121, 124 din dos.nr. .../.../2014 al Tribunalului Satu Mare), prin care li s-a pus în vedere să indice în concret cazul de revizuire pe care înţeleg să-l invoce, din perspectiva Codului de procedură anterior, având în vedere data înregistrării cererii introductive în instanţă înregistrate în dosar nr. .../.../2001, prin raportare la disp.art.3 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, revizuenţii şi-au precizat în drept motivul de revizuire indicând dispoziţiile art.322 pct.4 Teza I Cod.proc.civ. (1865), în speţă, ipoteza în care „…un martor… care a luat parte la judecată a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină…”.

Intimaţii legal citaţi se prezintă prin reprezentant convenţional (fila nr.128) şi depun întâmpinare (filele nr.125-126 din dos.nr. .../.../2014 al Tribunalului Satu Mare) prin care invocă pe cale de excepţie autoritatea de lucru judecat în cauză a deciziei civile nr..../Ap/2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../.../2012, arătând că prin decizia evocată a fost respinsă cererea de revizuire formulată de aceiaşi revizuenţi împotriva aceleiaşi hotărâri şi pentru acelaşi motiv de revizuire, în speţă disp.art.322 pct.4 Cod.proc.civ. (1865).

Totodată intimaţii invocă inadmisibilitatea cererii de revizuire astfel formulată din perspectiva împrejurării că în fapt nu s-a făcut dovada unei condamnări a celor trei martori menţionaţi anterior pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă, astfel încât apreciază că, pe cale de excepţie, se impune respingerea cererii de revizuire astfel formulată.

De asemenea intimaţii solicită aplicarea unei amenzi judiciare pe seama revizuenţilor, pentru exercitarea cu rea credinţă, în mod abuziv, de către aceştia a drepturilor procesuale, întemeindu-şi această solicitare pe multitudinea de cereri de chemare în judecată formulată de către cei doi revizuenţi împotriva celor doi intimaţi în cauză.

Prin decizia civilă nr. .../Ap/ZZ.LL.2015 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../.../2014, s-a respins excepţia autorităţii de lucru judecat în cauză a Deciziei civile nr. ../Ap/ZZ.LL.2012 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../.../2012, excepţie invocată de către intimaţii D şi E prin întâmpinarea înregistrată la dosar în data de 12 decembrie 2014.

S-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001 pronunţată de  Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../2001, cerere formulată de revizuenţii A şi B, ambii prin mandatar C (conform procurii speciale autentificate la data de ZZ.LL.2007 de către Biroul Notarial F din ...), în contradictoriu cu intimaţii D şi E şi s-a respins cererea intimaţilor D şi E de aplicare pe seama revizuenţilor a unei amenzi judiciare în condiţiile dispoziţiilor art. 108 indice 1 alin .1 pct. 1 lit. a) Cod procedură civilă (1865), fiind obligaţi revizuenţii să plătească intimaţilor suma de 800 lei, cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. .../2015-R pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. .../.../2014, s-a admis ca fondat recursul civil declarat de recurenţii revizuienţi A şi Izvoran B ambii prin mandatar C împotriva deciziei nr. .../Ap/ZZ.LL.2015 a Tribunalului Satu Mare şi s-a casat în parte această decizie cu trimitere pentru o nouă judecare la Tribunalul Satu Mare, ţinându-se seama de considerentele deciziei curţii, menţinându-se dispoziţiile privind respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat în cauză a deciziei nr. .../Ap/2012 şi privind respingerea cererii intimaţilor D,E de aplicare pe seama revizuienţilor a unei amenzi judiciare în condiţiile disp.art.108 ind.1, alin.1, pct.1, lit.a Cod de procedură civilă.

În rejudecare, prin decizia nr. ../Ap/ZZ.LL.2016 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../.../2014*, s-a admis excepţia tardivităţii invocată de intimaţii D şi E şi în consecinţă s-a respins ca tardiv introdusă cererea de revizuire a Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. .../2001, fiind obligaţi revizuienţii să plătească intimaţilor suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. ../ZZ.LL.2016 a Curţii de Apel Oradea, în urma admiterii recursului civil declarat de recurenţii-revizuienţi A şi B ambii prin mandatar C, împotriva Deciziei civile nr. ... din data de ZZ.LL.2016 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, s-a dispus casarea cu trimitere a hotărârii recurate şi reluarea judecării cauzei, pe fond la aceeaşi instanţă, sub dosar nr.  .../.../2014**.

În rejudecare, după soluţionarea incidentelor procedurale privind soluţionarea declaraţiilor de abţinere formulate de membrii completului de judecată şi a cererii de recuzare, respinse deopotrivă prin Încheierea din ZZ.LL.2016, s-a reluat pe fond judecata cererii de revizuire privind Decizia civilă nr. .../2001 pronunţată de Tribunalul Satu Mare.

Astfel, prin cererea de revizuire dedusă judecăţii s-a solicitat a se constata pe cale incidentală după emiterea Ordonanţei din ZZ.09.2014 dată în dosar nr. .../P/2013 de Parchetul de pe lângă Judecătoria ..., prin care s-a dispus clasarea cauzei penale în care au fost efectuate cercetări faţă de M1, M3 şi M2, faptul că aceştia au săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în dosarul nr. .../.../1999 al Judecătoriei ... ca urmare a declaraţiilor făcute în faţa primei instanţe, în sensul că revizuienţii i-au bătut, ameninţat, au adresat cuvinte jignitoare faţă de def. G sen. şi H.

1. Poziţia procesuală a revizuienţilor în rejudecare.

Revizuienţii, în rejudecare au susţinut în continuare cererea de revizuire şi motivele arătate pe larg şi susţinute prin notele de şedinţă, concluzii scrise depuse pe parcursul judecării cauzei, începând cu data de ZZ.LL.2012 – ZZ.LL.2017, data înregistrării concluziilor scrise.

Pornind de la considerentele Deciziei civile nr. .../2001 a Tribunalului Satu Mare  în care se reţine că revizuienţii au exercitat violenţe fizice, ameninţări, că au săvârşit cruzimi asupra donatorilor G sen. şi H, revizuienţii resping aceste acuzaţii.

Susţin că, pe de o parte, s-au falsificat documente medicale care atestă că G sen. şi H au ieşit din spital în stare ameliorată, că în perioada respectivă A jr.nici nu era în ţară, deci nu avea cum să exercite efectiv agresiunile reclamate, iar pe de altă parte B, în perioada respectivă a suferit o gravă intervenţie chirurgicală pe creier la Spitalul Judeţean ..., condiţii în care nu putea fizic să manifeste agresiunea.

Sub aspectul săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către martorii M1, M3, M2, arată că nici nu îi cunosc pe primii doi martori iar martora M2 a fost „martora de serviciu” a familiei D,E şi a dat declaraţii mincinoase în dosar nr. .../.../1999.

În cuprinsul apărărilor şi a motivelor invocate, revizuienţii susţin că din conţinutul declaraţiilor martorilor pe care îi acuză de mărturie mincinoasă, săvârşită împotriva revizuienţilor s-au formulat acuzaţii în materia penală, cu încălcarea jurisprudenţei europene, a garanţiilor juridice de care beneficiază orice persoană fizică, acuzată pe nedrept, astfel cum au fost stabilite în cauza Engels v.Olanda.

Mai mult, se consideră că în esenţă garanţiile stabilite în materia drepturilor şi libertăţilor  cetăţeneşti, consfinţite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, trebuie respectate deopotrivă şi în cauze civile, părţile având dreptul la un proces echitabil conform art. 6 din Convenţie.

Art.6 din Convenţie alături de jurisprudenţa în materie defineşte conceptul de „acuzaţie în materia penală” şi criteriile după care se stabileşte în funcţie de prevederea în legea penală a statului şi a naturii acuzaţiei, gradul de severitate al pedepsei şi sancţiunea aplicată. În măsura în care un singur criteriu a fost constatat, atunci arată revizuienţii că suntem în faţa unei acuzaţii în materia penală şi sunt aplicabile garanţiile oferite prin Convenţie şi de care revizuienţii nu au beneficiat în dosarul civil finalizat cu revocarea donaţiei.

Deşi, prin motivele de fapt al cererii de revocare a donaţiei, reclamanţii se plâng de violenţe, aceştia nu au sesizat niciun organ de urmărire şi cercetare penală, nu s-a realizat vreo anchetă cu privire la aceste acuzaţii, revizuienţii nu au fost cercetaţi penal sau sancţionaţi pentru fapte de violenţă exercitate împotriva lui G sen. şi H. Aceste acuzaţii susţinute ca motive de fapt ale cererii de chemare în judecată şi mai apoi reconfirmate prin martori mincinoşi nu au fost aduse la cunoştinţa celor învinuiţi cu acuzaţii în materia penală, dar au justificat modificarea hotărârii primei instanţe, în urma admiterii probelor.

În cuprinsul Deciziei civile nr. .../A/ZZ.LL.2001 a Tribunalului Satu Mare se arată că:

"(..) Tribunalul, examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor invocate în calea de atac de reformare promovată, apreciază că aceasta este, în privinţa dezlegării date cererii de revocare a donaţiei pentru ingratitudine, nelegală si netemeinică.

În acest sens, instanţa de apel consideră că judecătoria a apreciat în mod greşit dovezile testimoniale  administrate, câtă vreme a reţinut doar existenţa  unor simple certuri între părţi care însă nu pot duce la revocarea actului. Dimpotrivă, tribunalul reţine din declaraţiile martorilor M1, M3, M2 (filele 58, 59 si 60 din dosarul primei instanţe) că pârâţii intimaţi A junior si B sunt culpabili de delicte, cruzimi si injurii grave la adresa donatorului Izvoran Ioan senior.

Reiese din aceste depoziţii ca donatarii paraţi au săvârşit împotriva donatorului-reclamant fapte infracţionale de ameninţare si lovire (delicte), agresiuni fizice, precum si fapte de insultă si jigniri (injurii grave).

Prin asemenea fapte însă pârâţii şi-au încălcat obligaţia de recunoştinţă faţă de donator si, din această perspectivă cererea reclamantului de revocare a donaţiei pentru ingratitudine fundamentată pe dispoziţiile art. 831 punctul 2 Cod Civil este întemeiată.”

În aceste condiţii instanţa ar fi fost obligată să sesizeze organele de anchetă pentru a face cercetări iar revizuienţii să fi fost înştiinţaţi în termen rezonabil cel mai exact de natura acuzaţiei şi cauza  acesteia în vederea exercitării dreptului la apărare.

În completarea motivelor care fundamentează cererea de revizuire şi  care în esenţă, se întemeiază pe cercetarea săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă, pe cale incidentală, în procesul civil şi după finalizarea probatoriului administrat în cauză, în rejudecare revizuienţii prin concluziile scrise combat toate acuzaţiile martorilor şi apreciază că în urma probelor administrate, cu ocazia rejudecării s-a dovedit că martorii din dosarul iniţial au făcut declaraţii nesincere şi mincinoase.

Se solicită a se avea în vedere că martora M2, locuia la o distanţă considerabilă faţă de locuinţa părţilor, mama acesteia a locuit pe o stradă învecinată str. ... unde locuia familia D,E şi pentru care martora a dat declaraţia. Aşa a şi declarat în faţa organelor de anchetă, că a depus mărturie la solicitarea familiei D,E şi nu a lui G sen. şi H, care susţin revizuienţii nu şi-au manifestat  propria voinţa de a revoca contractul de donaţie. Toată acţiunea s-a realizat din iniţiativa familiei D,E care a beneficiat în mod nelegal de un bun care nu îi aparţine, ca urmare a folosirii unor martori mincinoşi cu concursul cărora s-a ajuns la pierderea unui bun imobil de către revizuienţi, prin folosirea unor mijloace frauduloase.

Revocarea contractului de donaţie autentificat sub nr. .../ZZ.LL.1979 de Notariatul de Stat al Judeţului ..., s-a produs exclusiv în urma depoziţiilor mincinoase ale celor trei martori M1, M3, M2, care au format convingerea instanţei că revizuienţii sunt culpabili de delicte, cruzimi şi injurii la adresa donatorului G sen.

Aceste neadevăruri, susţin revizuienţii, au fost restabilite ca urmare a rejudecării prezentei cereri de revizuire, în care au putut demonstra cu alţi martori, vecini, cunoştinţe că nu au existat asemenea violenţe (cruzimi) între familia G sen. şi A jr. şi nici injurii sau ameninţări, că cei care au iniţiat acţiunea în revocarea donaţiei este familia D,E care în mod nelegal a obţinut întreg imobilul din ...

În concluzie, susţin că există suficiente elemente care să infirme declaraţiile mincinoase ale celor trei martori şi în final să fie respinsă, pe fond acţiunea de revocare a donaţiei şi restabilirea situaţiei de carte funciară.

2. Poziţia procesuală a  intimaţilor în rejudecare.

Prin concluziile scrise de la dosar, intimaţii D şi E au solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat din toate ciclurile procesuale, cât şi în rejudecare, în sumă de 3000 lei.

În motivare intimaţii arată că cererea de revizuire ce formează  obiectul cauzei este întemeiată pe disp.art.322 (4) C.pr.civ, aşa cum rezultă din cererea depusă la fila 4 din dosarul ../.../2014 a Tribunalului Satu Mare si cum este reţinut si în prima decizie civilă de casare  a Curţii de Apel, nr. ../ZZ.LL.2015, dar şi în  ultima decizie de casare.

Învederează că potrivit art.322 (4) C.pr.civ, cererea de revizuire se poate cere: "4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză. În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii", sunt neconstituţionale.

Precizează intimaţii faptul că cererea de revizuire se află în al 3-lea ciclu procesual.

Astfel, intimaţii arată că în primul ciclu procesual, decizia civilă nr. .../Ap/ZZ.LL.2015 prin care s-a respins autoritatea de lucru judecat si s-a admis excepţia de inadmisibilitate a cererii de revizuire a fost casată cu trimitere prin decizie civilă nr. .../ZZ.LL.2015 a Curţii de Apel, sub motivarea si îndrumarea de a se administra toate probele pe care instanţa le va găsi necesare în vederea aflării adevărului si justei soluţionări a cauzei precum si pentru a se pronunţa asupra excepţiilor pe care le-au invocat.

În al 2-lea ciclu procesual, decizia civilă nr. .../Ap/ZZ.LL.2016 prin care s-a admis excepţia de tardivitate a cererii de revizuire, a fost casată cu trimitere prin decizie civilă nr. .../ZZ.L.2016 a Curţii de Apel, sub motivarea că momentul de la care curge termenul de revizuire nu poate fi altul decât data la care sesizarea pentru mărturie mincinoasă a primit o soluţie din partea organului penal si a fost adusă la cunoştinţa părţii interesate, întrucât cererea de revizuire pe motivul, prevăzut de art.322 pct.4 Codul de procedură civilă, trebuie să fie precedată de sesizarea prealabilă a organelor penale, nefiind posibil a se cere revizuirea pe acest motiv direct în instanţă.

În al 3-lea ciclu procesual, arată intimaţii, instanţa a audiat toţi martorii care se mai află în viaţă (chiar si martorul M1 care între timp din cauza bolii cu care este diagnosticat se pare că nu îşi mai aminteşte o serie de aspecte), martori care au fost audiaţi si de organele de cercetare penală în dosar nr. .../P/2013, precum si martorii a căror audiere s-a cerut de revizuienţi dar si de ei, rezultând că toţi cei 3 martori care au fost audiaţi si în dosarul nr. .../1998 si care sunt acuzaţi de revizuienti pentru mărturie mincinoasă, au confirmat încă odată faptul că între revizuienti si părinţii donatari, relaţiile s-au deteriorat înaintea plecării revizuienţilor din ţară, că revizuienţii au avut un comportament urât faţă de părinţi, le adresau cuvinte injurioase si jignitoare precum si ameninţări cu lovirea, singura martoră M3 declarând că a auzit că părinţii ar fi fost ameninţaţi si cu moartea.

Arată că alţi martori, I si Î, confirmă într-o anumită măsură depoziţiile martorilor audiaţi în procesul anterior si chiar dacă după 17 ani, nu-şi mai amintesc detalii, în esenţă arată că existau mereu certuri, că def. G sen. avea lacrimi în ochi când i-a povestit că revizuientul A jr. a încercat să-l lovească, iar despre certurile dintre acesta si tatăl său martorul I arată că îi relatase si tatăl său.

Precizează intimaţii faptul că s-au solicitat totodată acte medicale de la instituţiile spitaliceşti, cu toate că temeiul cererii de revizuire ce face obiectul cauzei este art.322 (4) Codul de procedură civilă, care vizează strict verificarea si pronunţarea, pe cale incidentală, a existenţei sau inexistenţei infracţiunii de mărturie mincinoasă .

Apreciază că instanţa în rejudecare a administrat toate probele necesare în vederea aflării adevărului si justei soluţionări a cauzei aşa cum s-a dispus prin decizia civilă nr. .../ZZ.LL.2015 a Curţii de Apel, chiar si alte probe, iar în opinia lor, arată intimaţii, susţinerea că martorii M1, M3, M2 au săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă, este nedovedită, declaraţiile acestora convergând pentru dovedirea unei stări tensionate reale, stare relatată personal de def. G sen. în memoriul personal depus la dosarul nr. .../2001 si confirmată si de martorii audiaţi în această fază (I si Î).

De asemenea, martorii susmenţionaţi au făcut relatări pe care le-au constatat personal fiecare în parte sau pe care le ştiau din auzite, dar în esenţă, fiecare a învederat relaţiile încordate dintre revizuienţi si părinţi, certurile si ameninţările frecvente, comportamentul necorespunzător al donatarilor faţă de părinţi, concretizat prin jigniri si ameninţări cu lovirea.

Martorii audiaţi la solicitarea revizuienţilor, apreciază intimaţii că nu au putut contrazice declaraţiile celor 3 martori, în sensul că, deşi exista posibilitatea ipotetică de a vedea ce se întâmplă în curtea vecinilor lor, este greu de imaginat că aceştia puteau fi prezenţi în permanenţă si respectiv că puteau asista la orice eveniment care avea loc în curtea părţilor, în măsura în care în perioada de referinţă (anii 1997-2000) aveau program de serviciu care îi împiedica să fie prezenţi la scenele la care au asistat cei 3 martori sau despre care au auzit de Ia alţii.

În realitate, intimaţii arată că niciunul dintre martori nu a declarat nici atunci si nici acum că au văzut că revizuienţii i-ar fi lovit efectiv pe donatori, respectiv că aceştia ar fi comis acte de agresiune fizică, ci doar că au auzit că revizuienţii i-ar fi lovit, martorii mai degrabă reliefând ameninţările cu lovirea decât lovirea în sine, precum si ameninţări cu alungarea din casă, certurile si jignirile, relaţiile încordate, deteriorate care existau între părţi.

Mai mult, arată că din lecturarea acestor declaraţii cât si din reaudierea acestora (unde s-a mai reuşit), a rezultat că aceştia s-au referit mai ales la revizuientul A jr., nerezultând referinţe în privinţa soţiei acesteia - având în vedere actele de ameninţări, injurii.

Menţionează că prin decizia civilă nr. .../ZZ.LL.2001 s-a reţinut că din declaraţiile celor 3 martori, a rezultat că revizuienţii şi-au încălcat obligaţia de recunoştinţă faţă de donator, că aceştia au manifestat fapte de ameninţare si lovire, agresiuni fizice si injurii grave, iar în temeiul art.831 pct.2 C.civ. a dispus revocarea donaţiei în ce priveşte cota def. G sen (întrucât între timp def. H decedase) cu restabilirea situaţiei anterioare.

Astfel, arată că potrivit art.831 C.civ. 1865: "Donaţiunea între vii se revocă pentru ingratitudine în cazurile următoare:

1. Dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului

2. Dacă este culpabil în privinţă-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.

3. Dacă fără cuvânt îi refuză alimente."

De asemenea, instanţa de apel, prin decizia civilă nr. ..., a reţinut inclusiv existenţa unor acte de agresiune fizică, cât si delicte concretizate în ameninţare si lovire precum si injurii grave (insulte si jigniri), apreciind că sunt incidente disp.art.831 pct.2 C.civ..

În opinia lor, intimaţii arată că revocarea donaţiei se putea dispune chiar dacă ar fi existat doar una din faptele menţionate la pct.2 a art.831 C.civ, fiind evident că prin conduita lor, revizuienţii s-au făcut culpabili - de acte de cruzime si injurii, concretizate în ameninţări si comportament jignitor, din actele de stare civilă rezultând că donatarii erau persoane vârstnice, cu vârste de peste 65 ani, care, pe lângă afecţiunile specifice vârstei, aveau nevoie de linişte, iar nu de o viaţă tensionată si mereu sub teama că ameninţările s-ar putea concretiza într-o bună zi, prin urmare, teama de a fi supuşi unor acte de agresiune, exista si a fost. dovedită cu martorii.

Arată că revocarea donaţiei se putea dispune chiar si pentru că donatarii i-au lipsit de alimente pe donatori, martorii relatând că în perioada în care părinţii erau spitalizaţi si supuşi unor intervenţii chirurgicale, nici măcar nu i-au vizitat, nu le-au asigurat nicio îngrijire, cu toate că în mod evident, erau neajutoraţi si se aflau în nevoie, însă instanţa nu a revocat donaţia pentru aceste aspecte.

Faptul că instanţa de apel a reţinut inclusiv existenta unor acte de agresiune fizică, deşi martorii au relatat că doar au auzit că revizuienţii i-ar fi lovit pe părinţi, a ţinut de propria apreciere instanţei, însă aceste reţineri ale instanţei, arată intimaţii, nu pot duce la eventuala inculpare a martorilor, deoarece ţin de temeinicia hotărârii, temeinicie care însă nu poate fi verificată în această fază, de revizuire, ci ar fi putut fi supusă controlului instanţei de recurs, singura care putea face reaprecierea probelor.

Totodată, faptul că revizuienţii la acea vreme nu au solicitat probe testimoniale cu care să combată declaraţiile acestor martori si să-i confere instanţei o altă convingere, dar mai ales, nu au urmărit cursul procesului si să declare recurs în termen, deşi aveau avocat angajat, arată că nu este culpa martorilor si nici a lor (care nici nu erau parte în procesul judecat).

Prin urmare, arată că depoziţia martorilor a fost apreciată de instanţa de apel, potrivit propriei convingeri, dar la fel de bine, instanţa de recurs ar fi putut aprecia că aceste depoziţii nu sunt concludente pentru a justifica revocarea donaţiei, aşa cum de altfel a făcut-o si instanţa de fond, dar, temeinicia deciziei civile nr. ... putea fi supusă controlului instanţei de recurs, iar nu instanţei de revizuire, ca atare, încercarea de a retracta decizia civilă sub pretextul că a avut la bază declaraţii mincinoase o apreciază intimaţii o încercare de a rejudeca o cauză în care s-a depăşit termenul de apel.

Mai arată că revizuienţii au uzat de recurs în dosarul .../2000, iar faptul că acel recurs a fost declarat tardiv, nu este culpa lor, deşi revizuienţii i-au acuzat prin plângere penală că le-ar fi sustras comunicarea hotărârii (în condiţiile în care nu locuiau la adresa respectivă), iar susţinerea că avocata nu avea mandat pentru a declara recurs, nu poate fi primită, întrucât potrivit art.69 al.2 din vechiul Cod de procedură civilă: "Avocatul care a asistat pe o parte la judecarea pricinii, chiar fără mandat, poate face orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp. El poate să exercite de asemenea orice cale de atac împotriva hotărârii date; în acest caz însă, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă de partea însăşi."

În concluzii, intimaţii arată că în cauza de faţă nu se poate pune în discuţie temeinicia sau netemeinicia deciziei civile nr. .../2001, decât în măsura în care instanţa de revizuire, va constata, pe cale incidentală, existenţa infracţiunii de mărturie mincinoasă a celor 3 martori.

Aşa cum au menţionat si cum reiese din declaraţiile celor 3 martori, nici unul nu a declarat că revizuienţii i-ar fi lovit efectiv pe donatori, ci doar că au auzit că revizuienţii i-ar fi lovit, de asemenea martorii au declarat că au auzit că revizuienţii i-ar fi ameninţările cu lovirea, iar declaraţiile acestora se coroborează si nu au fost contrazise cu alte probe.

Arată că reţinerile din decizia civilă nr. .../ZZ.LL.2001 precum că din depoziţiile martorilor reiese că revizuienţii au manifestat fapte de ameninţare si lovire, agresiuni fizice si injurii grave, puteau fi supuse controlului instanţei de recurs, fiind aspecte care ţin de interpretările instanţei de apel si de temeinicia hotărârii, dar nu se poate reţine că mărturia martorilor ar fi fost mincinoasă, singura ipoteză în care revizuirea ar fi admisibilă, întrucât potrivit disp.art.326 al.2 C.pr.civ, "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază."

De asemenea, chiar dacă instanţa de apel nu ar fi avut în vedere si agresiunile fizice, ingratitudinea donatarilor oricum a fost dovedită prin delictele acestora concretizate prin ameninţări si inducerea unei stări de teamă si tensiune asupra unor persoane vârstnice si neputincioase.

Sub aspect procedural, intimaţii arată că admiţând faptul că instanţa de revizuire ar constata că ceea ce au declarat ei a stat la baza hotărârii, iar nu propria interpretare a instanţei, si că martorii se fac vinovaţi de mărturie mincinoasă, evident, soluţia ar fi de schimbare în tot sau în parte a deciziei în conformitate cu disp.art.327 Codul de procedură civilă vechi.

Apreciază intimaţii însă că în cauză nu se poate reţine fapta de mărturie mincinoasă, în condiţiile în care martorii au relatat ceea ce ştiau din auzite, relatări care tot din auzite sau chiar de la defunctul G sen. le ştiu si noii martori I si Î, doar despre certuri si ameninţări făcând afirmaţii că au auzit chiar personal, dar si acestea sunt confirmate, chiar după atâţia ani, si de alţi martori.

Pentru aceste motive, intimaţii solicită respingerea cererii de revizuire ca nefondată.

În drept, invocă dispoziţiile art.326 Cod de procedură civilă.

3.Circumstanţele cauzei iniţiale din dosar nr. .../1999 al Judecătoriei ... şi  dosar nr. .../2001 al Tribunalului Satu Mare.

Prin Decizia civilă nr. .../Ap/ZZ.LL.2001 pronunţată de Tribunalul Satu Mare, dosar nr. .../2001, depusă în copie la dosar (filele 59-61 – dosar nr. .../../2014 al Tribunalului Satu Mare ataşat la prezentul dosar şi reconstituit sub dosar nr. ../.../2015) a fost admis apelul declarat de apelantul-reclamant G sen. împotriva Sentinţei civile nr. ..../ZZ.LL.2000 pronunţată de Judecătoria ..., în dosar nr. .../1999 în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi A jr. şi B (revizuienţii din prezenta cauză)şi drept urmare, a fost schimbată în tot sentinţa apelată, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul G sen., dispunându-se revocarea contractului de donaţie încheiat între părţi, autentificat sub nr. ... din ZZ.LL.1979, pentru cota de proprietate de ½ parte din imobilul înscris în CF... şi restabilirea situaţiei anterioare contractului de donaţie, respectiv întabularea cotei de ½ parte din ap.1 înscris în CF ... în favoarea reclamantului G sen.

În cuprinsul deciziei (Decizia civilă nr. .../ZZ.LL.2001) prin care se evocă considerentele soluţiei din dispozitiv, se reţine, că prima instanţă a apreciat în mod greşit probatoriul testimonial administrat în faţa acesteia şi care a condus la respingerea acţiunii prin sentinţa civilă nr..../2000 pronunţată de Judecătoria ... în dosar nr. .../2000.

În continuarea argumentelor, tribunalul mai reţine (pag.4 din decizie) că din declaraţiile martorilor M1, M3, M2 (depuse în mai multe exemplare dar numerotate în dos.nr. .../.../2015, la filele 139-141) audiaţi de către prima instanţă, intimaţii pârâţi A jr. şi B, beneficiarii contractului de donaţie, „…sunt culpabili de delicte, cruzimi şi injurii grave la adresa donatorului Izvoran Ioan sen. Reiese din aceste depoziţii că donatarii pârâţi au săvârşit împotriva donatorului-reclamant fapte infracţionale, de ameninţare şi lovire (delicte), agresiuni fizice, precum şi fapte de insultă şi injurii (injurii grave)…”, considerând din această perspectivă, cererea reclamantului de revocare a donaţiei pentru ingratitudine, întemeiată pe art.381 pct.2 Cod de procedură civilă (1865) ca fiind întemeiată.

Intimaţii-pârâţi au declarat recurs împotriva Deciziei nr. .../ZZ.LL.2001, care a fost respins ca tardiv introdus prin Decizia civilă nr. .../R/ZZ.LL.2001 pronunţată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. .../2001 (filele 179 – 181 – dosar reconstituit).

Potrivit contractului de întreţinere autentificat sub nr. .../ZZ LL 2001 cota de ½ parte din apartamentul nr. ..., înscris în CF individual ..., a făcut obiectul contractului de întreţinere încheiat de G sen.(văduv) între D şi E, întabulat în CF colectivă ... (B32, 33) şi CF individuală ... (filele 177-185 – dosar nr. .../.../2014*). Acest contract a fost încheiat după pronunţarea Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001, din dosar nr. .../2001 al Tribunalului Satu Mare.

4. Înscrisurile şi probele administrate în dosar nr. .../1999 al Judecătoriei ..., în dosar nr. .../2001 al Tribunalului Satu Mare, precum şi cele administrate în prezenta cauză cu ocazia  rejudecării.

Aşa cum rezultă din dosarul nr. .../.../2015, dosarul care a reconstituit cele două dosare fond şi apel, în cursul procesului au fost audiaţi martorii M1 (fila 8), M3 (fila 9) şi M2 (fila 10).

Martorul M1 (fila 8) declară că în anul 1998 la rugămintea lui G sen. s-a dus să-i tundă via de la imobilul de pe str. ..., copârâtul A (jr.) a ieşit cu un par şi i-a ameninţat cu lovire, arată că părţile se certau, că pârâtul şi-a alungat părinţii din casă şi ar fi auzit că l-a lovit pe reclamant care a şi fost internat la spital, fără să fie vizitat de pârâţi, reclamanţii fiind îngrijiţi de fiica lor D.

În rejudecare (fila 34 vol.II dosar nr. .../.../2014**) martorul nu îşi mai aminteşte nimic din cele relatate în faţa instanţei şi nici de declaraţia care a dat-o la poliţie în anul 2013 luna august (fila 30 – dosar nr. .../P/2014).

Din actele medicale comunicate la solicitarea tribunalului, de către CMI J rezultă, inclusiv din avizul psihologic (filele 49-61 din acelaşi dosar) că pacientul M1 suferă de Parkinson st.II-III, tulburare cognitivă moderată.

Martora M3 (fila 9) declară că este vecină cu părţile şi ştie că relaţiile dintre părţi s-au deteriorat de mai mulţi ani, a auzit când pârâţii i-a ameninţat cu moartea pe reclamanţi, că pârâtul l-ar fi silit pe reclamant să părăsească casa şi că  împreună cu soţia au fost nevoiţi să se mute la o cabană din ... fiind alungaţi din imobil de către pârâţi.

În rejudecare potrivit procesului verbal încheiat la ZZ.LL.2014, privind executarea mandatului de aducere, a martorei M3, s-a constatat imposibilitatea  acesteia de a se deplasa în faţa instanţei, în vederea reaudierii datorită unor probleme de sănătate (fila 23).

Martora M2 (fila 10) afirmă în declaraţia dată în faţa instanţei că este vecină cu părţile, că în anul 1998 a existat un conflict între părţi, pârâtul i-a adresat cuvinte jignitoare şi a vrut să-l lovească pe reclamant, nu cunoaşte motivul de ceartă, reclamanţii sunt îngrijiţi de fiica acestuia, pârâţii nu s-au interesat niciodată de soarta acestora.

În rejudecare, martora M2 în urma reaudierii îşi menţine declaraţia de martor, susţine că a spus adevărul în faţa instanţei. Mai mult, îşi aminteşte (deşi au trecut mulţi ani) de certurile violente, puternice care se auzeau de la distanţă şi care erau de la locuinţa părţilor, tema şi motivul principal îl reprezenta dreptul de proprietate asupra casei, pârâtul A jr. îşi „cerea dreptul de proprietate de la tată”. Martora a dat explicaţii şi legat de starea de vecinătate, în sensul că venea zilnic la mama acesteia, K pentru că era bolnavă şi în aceste împrejurări, a auzit şi certurile de la casa familiei A,G care locuia pe str. ... iar mama martorei locuia pe str. ... situată în apropiere de locuinţa părţilor în litigiu.

Pentru a da posibilitatea revizuienţilor de a se apăra, şi în vederea efectuării unei cercetări efective a săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă de către cei trei martori, ale căror depoziţii au fost prezentate anterior, în rejudecare au mai fost audiaţi martori, atât cei propuşi de către revizuienţi, cât şi cei propuşi din partea intimaţilor (filele 2-6 vol. I re-rejudecare).

În declaraţiile date, martorii (I, Î, L, M, N) confirmă sau infirmă existenţa violenţelor, a conflictelor verbale între G sen. şi H şi A (jr.) şi B, ceea ce însă se poate deduce ca o constată a afirmaţiilor este că cel puţin la nivel de discuţii, nemulţumiri, imputări a existat un conflict între părţile de mai sus, ca urmare a împărţirii incorecte a casei, aşa cum afirmă inclusiv martora L propusă de către revizuienţi.

Alăturat acestor depoziţii, atât în dosarul iniţial .../1999, cât şi în rejudecare, au fost depuse acte medicale pentru G şi H, aceasta din urmă a decedat la ZZ.LL.1999 acţiunea fiind susţinută în continuare numai de către G (sen.) (fila 120 dosar reconstituit).

Ca temei de drept atât în cererea principală, cât şi în precizarea acţiunii se face trimitere la art.831 pct.2 şi 3 Cod.civil (de la 1865) respectiv sancţionarea donatarului pentru nerespectarea obligaţiei de recunoştinţă faţă de donator. Se arată în conţinutul motivelor cererii de chemare în judecată că „ …pârâţii în loc de recunoştinţă faţă de reclamanţi pentru donaţia primită de la donator  aduc injurii grave reclamanţilor, chiar cu acte de loviri împiedicând pe reclamanţi să folosească apartamentul nr. ... atribuit în urma partajului …”

În precizarea de acţiune, reclamantul care susţine în continuare acţiunea după decesul soţiei (reclamanta H) accentuează încălcarea acestei obligaţii de recunoştinţă de către donatari, prin faptul că deşi, a fost internat în spital timp de 3 luni în urma unui accident grav de circulaţie nu a fost vizitat de pârâţi şi nu s-au interesat de soarta lui sub nicio formă (fila 6 dosar reconstituit).

Aşa cum s-a reţinut anterior, în considerentele Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001 instanţa de apel a apreciat că pârâţii şi-au încălcat obligaţia de recunoştinţă faţă de donator. Este adevărat că s-a reţinut inclusiv existenţa unor acte de agresiune fizică, cât şi delicte concretizate în ameninţare şi lovire, precum şi injurii grave (insulte şi jigniri) însă aceste aprecieri şi concluzii nu pot fi revizuite pe această cale, controlul de legalitate se putea realiza prin recurs, cale de atac care a fost respinsă ca tardiv formulată.

5. Analizarea dispoziţiilor art. 322 pct. 4 C.pr.civ. modificat prin art. I pct. 123 din O.G nr. 138/2000 aprobată prin Lg. nr. 219/2005 şi menţinute în vigoare prin efectele Deciziei nr. 66 din 31 ianuarie 2008 a Curţii Constituţionale. 

Art. 322 pct. 4 C.pr.civ. "… dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat definitiv pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii ori dacă un magistrat a fost sancţionat disciplinar pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă în acea cauză. În cazul în care, în ambele situaţii, constatarea infracţiunii nu se mai poate face printr-o hotărâre penală, instanţa de revizuire se va pronunţa mai întâi, pe cale incidentală, asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii invocate. La judecarea cererii va fi citat şi cel învinuit de săvârşirea infracţiunii",

Aşa cum rezultă şi din considerentele deciziei Curţii Constituţionale nevoia de a se menţine în vigoare aceste norme a fost determinată de situaţiile în care intervine un impediment legal care face imposibilă pronunţarea unei hotărâri penale pentru stabilirea existenţei acestor infracţiuni, astfel că pe cale incidentală s-a transferat această competenţă către instanţa civilă de revizuire care prin aplicarea sistemului probator de drept comun în materie, ce se va administra în cursul judecăţii  cererii de revizuire, poate stabili dacă au fost săvârşite infracţiunile la care face referire textul de lege şi care trebuie să fie în legătură cu pricina. 

Cu toate acestea însă, în procedura de revizuire a unei hotărâri, întemeiată inclusiv pe disp.art.322 pct.4 Cod de procedură civilă, instanţa de revizuire nu are competenţa de a reaprecia probele avute în vedere de instanţa care a pronunţat hotărârea ce formează obiectul revizuirii, cercetarea se rezumă la constatarea faptelor penale săvârşite în cauza civilă în care s-a pronunţat hotărârea .

În ipoteza de faţă aşadar, instanţa civilă poate cerceta pe cale incidentală dacă  s-a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă de către cei trei martori ale  căror declaraţii au fost  esenţiale pentru instanţa de apel care a pronunţat Decizia civilă nr. .../ZZ.LL.2001.

În opinia tribunalului, niciunul din cei trei martori nu a declarat nici la prima audiere şi nici ulterior ( cu referire aici la martora M2) că ar fi văzut că revizuienţii i-ar fi lovit efectiv pe donatori, ci doar că au auzit despre aceste agresiuni fizice fie de la reclamanţi, G (sen.) fie de la alte persoane neindicate în cuprinsul declaraţiei.

Este de reţinut că nici reclamanţii nu şi-au întemeiat acţiunea numai pe existenţa unor fapte violente „cruzimi”împotriva donatorului întrucât prevederile  art.831 pct.2 Cod civil (1865) cuprinde mai multe fapte cum a fi delicte, cruzimi sau injurii grave, care pot fi extrem de variate. Donaţia este revocabilă dacă donatorul s-a făcut vinovat de oricare din aceste fapte, care pot îmbrăca forme diferite şi  pot avea un conţinut diferit.  Termenul de delicte este întrebuinţat aici de către legiuitor într-un înţeles general, nefiind vorba numai de delicte ca infracţiune pedepsită de legea represivă, iar prin cruzimi, înţelegem excese din punct de vedere corporal, injuriile cuprind insulte care au un caracter ofensator pentru cinstea donatorului.

În consecinţă, pentru a se constata existenţa motivului de revocare a donaţiei sub forma de „delicte”nu este obligatorie inculparea donatarului în sensul legii penale, delictele pot fi şi de natură civilă nu neapărat trebuie să îmbrace forma unor fapte penale săvârşite de donatar şi care lezează bunurile sau persoana donatorului.

În acest context, nu pot fi primite apărările susţinute de revizuienţi în privinţa existenţei unei „acuzaţii în materia penală” care deşi a fost exercitată într-un proces civil, între particulari, trebuie să ofere aceleaşi garanţii procesuale părţilor  acuzate. În corelaţie cu cele arătate nu mai prezintă relevanţă  nici actele medicale eliberate de instituţiile spitaliceşti, întrucât nu despre acestea se face vorbire în considerentele Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001.

În mod riguros, instanţa de apel prin argumentele oferite în conţinutul deciziei supuse revizuirii,  se rezumă numai la declaraţiile celor trei martori şi în urma aprecierii acestor probe constată ca fiind îndeplinite condiţiile de revocare a donaţiei în temeiul art.831 alin.1 pct.2 Cod civil (1865).

Aşadar ceea ce a fost analizat pe cale incidentală, priveşte numai  constatarea existenţei sau inexistenţei infracţiunii de mărturie mincinoasă săvârşită de către martori cu ocazia depoziţiei date în dosar nr. .../1999, instanţa de revizuire excluzând orice analiză asupra aprecierii  probelor şi a eficienţei juridice acordate de instanţa de apel, cu ocazia soluţionării căii de atac şi pronunţarea  Deciziei civile nr. .../ZZ.LL.2001.

Potrivit art.260 Cod penal mărturia mincinoasă, falsitas in judicio, reprezintă o infracţiune îndreptată împotriva înfăptuirii justiţiei, declaraţiile martorilor reprezintă mijloace de probă care  contribuie la soluţionarea cauzei în care sunt administrate iar ca şi conţinut constitutiv, latura obiectivă a infracţiunii o reprezintă atât acţiunea, prin  care martorul face afirmaţii nesincere, cât şi inacţiunea nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat.

În prezenta cauză, prima ipoteză a fost susţinută de către revizuienţi, în sensul că martorii nu au redat în mod sincer şi corect împrejurările sau faptele pe care le-au cunoscut sau că le-ar fi dat acestora o semnificaţie eronată, în mod intenţionat şi la solicitarea familiei D,E, pârâţii intimaţi. 

Obligaţia de respect faţă de adevăr, incumbă în primul rând martorilor care depun jurământul în faţa instanţei şi se obligă să spună „numai adevărul”. Însă stabilirea caracterului mincinos al afirmaţiilor cuprinse în depoziţiile date, se face după anumite criterii. În primul rând, trebuie să existe o neconformitate evidentă a faptelor relatate cu ceea ce exista în realitatea obiectivă. În al doilea rând, trebuie analizată percepţia personală a martorului care printr-o apreciere subiectivă relatează evenimentele pe care le-a văzut, l-a care a asistat sau le-a auzit de la alte persoane.

În urma întregului material probator administrat, în rejudecare, nu s-a putut reţine dincolo de orice dubiu că declaraţiile martorilor M1, M3, M2 sunt mincinoase şi că nu au niciun corespondent în realitatea fizică. Chiar facă martorii propuşi de revizuienţi, contrazic existenţa acelor certuri, injurii, violenţe între părţi, totuşi au relatat  că între aceste părţi relaţiile erau încordate, tensionate pe fondul disputelor legate de revendicarea unor drepturi de proprietate, astfel că  există suficiente premise pentru ca un conflict să cuprindă oricare din formele prevăzute de art.831 pct.2 Cod civil şi să reprezinte un  motiv întemeiat pentru donator de a cere revocarea donaţiei, pentru încălcarea obligaţiei de recunoştinţă,  o obligaţie morală care cade în sarcina donatarului .  Modul în care donatorul percepe în plan personal, existenţa faptelor care încalcă obligaţia de recunoştinţă şi se transformă în ingratitudine  poate fi  unul pur subiectiv care ţine de personalitatea şi  caracterul fiecărei persoane, în parte, de valorile şi principiile după care îşi ordonează viaţa.

Obligaţia de recunoştinţă  face parte din categoria obligaţiilor  naturale - datorii de conştiinţă, adică  obligaţiile care îşi au originea şi suportul în resursele spirituale şi morale ale fiinţei umane, de ex. obligaţia naturală a celui care a primit o  donaţie de a asigura donatorului  locuinţă, dintr-un sentiment de recunoştinţă, donatorul fiind în nevoie; obligaţia de a cinsti persoana donatorului, printr-o  conduită pozitivă, plină de respect şi condescendenţă  din partea donatarului .

6.Concluzii

Potrivit art.326 alin.2 Cod de procedură civilă, dezbaterile în cazul revizuirii sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Reţinând că în cauză nu s-a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă şi că instanţa în revizuire nu poate da o altă interpretare probelor administrate în dosar în temeiul art. 323 alin. 1 C.pr.civ. tribunalul respinge ca nefondată cererea de revizuire .

În temeiul art.274, Cod de procedură civilă fiind în culpă revizuienţii datorează intimaţilor cheltuieli de judecată pentru toate ciclurile procesuale parcurse, în sumă de 3000 lei conform documentelor justificative depuse la dosar.

Domenii speta

Spete similare