Luare de mită al.1 c.p. rap la art.6 din Lg.78/2000 cu aplic.art.35 al.1 c.p. si art.77 al.1 lit.a c.p. si infracţiunea de dare de mită prev. de art.290 c.p. raportat la art.6 din Lg.78/2000.

Titlu: luare de mită al.1 c.p. rap la art.6 din Lg.78/2000 cu aplic.art.35 al.1 c.p. si art.77 al.1 lit.a c.p. si infracţiunea de dare de mită prev. de art.290 c.p. raportat la art.6 din Lg.78/2000. 

Tip: sentinţă penală

Nr. speţă: 104

Dată speţă: 20.10.207

Instituţie: Tribunalul Călăraşi – Secţia penală

Conţinut speţă: pe rol soluţionarea cauzei penale privind pe inculpaţii ....trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită al.1 c.p. rap la art.6 din Lg.78/2000 cu aplic.art.35 al.1 c.p. si art.77 al.1 lit.a c.p. si infracţiunea de dare de mită prev. de art.290 c.p. raportat la art.6 din Lg.78/2000.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 22 septembrie 2017 fiind consemnate în încheierea din acea zi, când, instanţa a amânat pronunţarea cauzei pentru a delibera dar si pentru a depune concluzii scrise, la data de 6.10.2017 si respectiv 20.10.2017 şi în urma deliberării avute a pronunţat următoarea soluţie;

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi  înregistrat la această instanţă sub nr.2067/116/2015, au fost trimişi în judecată inculpaţii:

 1.  SM - pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată - 50 acte materiale, prev. de art. 289 al. 1 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R cu aplic. art. 35 al. 1 C.P. şi art. 77 al. 1 lit. a C.P.,

 2. SJ - pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale prev. de art. 289 al. 1 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R cu aplic. art. 35 al. 1 C.P. şi art. 77 al. 1 lit. a C.P.;

3.  SJ - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

4.  TV - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

5. NG - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

6. MF - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R.

7. CP - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R.;

8. RZ - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

9.VE - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

10.VL - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R.;

11.JF  - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

12. ND - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

13. NS - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R.;

14. IM - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

15. MP  pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap.  la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 16. RD - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

17. IL - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

18. TC - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

19. IM - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

20. CA -pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

21. IP - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

22. LL- pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

23. CP - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

24. CO - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

25. OM - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

26.DM - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

27. IM - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

28. ZVM –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

29. MT -pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

30. AV –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

31.PM –  pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

32. SG –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

33. CM –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

34. BV –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

35. AV –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

36. SP –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

37.  DM –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 38. CT –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 39. TE  - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

40. CN –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 41. PA –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 42. BG –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 43. CR –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 44. II –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 45. BE –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 46. MI  pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 47. PN-L - pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

48. DM -pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

49. CD –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R;

 50. BF –pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap. la art. 6 din legea nr.78/2000R

 51. MA -  pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.P. rap.la art. 6 din legea nr.78/2000R.

Din actele şi lucrările dosarului, respectiv declaraţii martor denunţător, declaraţii suspecţi/inculpaţi, declaraţii martori, acte medicale, dosare pensionare, expertize medico-legale, note de redare convorbiri telefonice şi ambientale instanţa reţine în fapt următoarea situaţie:

 La data de 22.06.2015, denunţătoarea MF, asistent social în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi a formulat un denunţ la Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi din cuprinsul căruia rezulta că numita SM, medic expert în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, a primit şi primeşte în mod repetat, pentru sine, bani sau alte foloase materiale care nu i se cuvin de la pacienţii pe care îi consultă în fiecare zi, pentru avizarea dosarelor acestora de pensionare, pe motiv de boală. Si SJ, asistentă  socială în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, este implicată în activitatea infracţională a medicului SM în sensul în care şi aceasta primeşte diferite sume de bani sau alte foloase de la persoanele care se prezintă la cabinet pentru avizarea dosarelor acestora de pensionare pe motiv de boală, iar din sumele de bani ori bunurile primite, SJ îi remite şi medicului SM.

 Pentru dovedirea activităţii infracţionale a Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi nr. 307/P/2015 din data 22.06.2015, s-a dispus autorizarea folosirii în calitate de colaborator cu identitate reală, al organelor de urmărire penală a numitei MF, pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22.06.2015 până la data de 20.08.2015 inclusiv.

Colaboratorul cu identitate reală MF urma să desfăşoare următoarele activităţi :

- să supravegheze activitatea profesională a medicului SM în cadrul comisiei de expertiză medicală şi recuperare organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi

- să reţină data şi datele de identificare ale pacienţilor care îi plătesc sume de bani numitei SM în legătură cu desfăşurarea atribuţiilor de serviciu ale acesteia

- să ţină permanent legătura şi să raporteze cel mai târziu, la sfârşitul săptămânii, ofiţerului de legătură din cadrul DGA-SJA Călăraşi, cu privire la toate activităţile de interes operativ desfăşurate în săptămâna respectivă şi să predea toate sumele de bani care i-au fost remise de către numita SM.

Prin ordonanţa Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi nr. 307/P/2015 din data de 22.06.2015 s-a dispus autorizarea participării colaboratorului cu identitate reală MF să desfăşoare următoarele activităţi pentru o perioadă de 60 de zile începând cu data de 22.06.2015 până la 20.08.2015 inclusiv

- să accepte şi să primească sumele de bani care îi vor fi remise fără a le fi solicitat de către numita SM la locul de muncă din sumele încasate de aceasta de la pacienţii din ziua respectivă sau din zilele precedente

- să supravegheze activitatea profesională a numitei SM, medic expert în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi

- să reţină data şi datele de identificare ale pacienţilor care îi plătesc sume de bani numitei SM în legătură cu desfăşurarea atribuţiilor de serviciu ale acesteia

- să ţină permanent legătura şi să raporteze cel mai târziu, la sfârşitul săptămânii, ofiţerului de legătură din cadrul DGA-SJA Călăraşi, cu privire la toate activităţile de interes operativ desfăşurate în săptămâna respectivă şi să predea toate sumele de bani care i-au fost remise de către numita SM.

 În calitate de medic expert în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, numita SM are următoarele atribuţiuni prevăzute în fişa postului :

- emite avize de pensionare pentru cazurile care nu pot beneficia de acţiunile de recuperare în limitele concediul medical, de reglementările legale în vigoare.

- prelungeşte concediul medical peste 90 de zile şi propune Serviciul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, prelungirea concediului medical peste 183 de zile

- examinează bolnavii propuşi pentru pensionare de invaliditate ; confruntă starea clinică cu diagnosticul ; propune şi emite decizii de încadrare sau de neîncadrare în grade de invaliditate

- efectuează revizuirile medicale ale bolnavilor, conform legii

- dispune efectuarea de investigaţii sociale pentru cazurile problemă

- participă la întocmirea programului de recuperare şi urmăreşte aplicarea acestuia pentru recuperarea capacităţii de muncă şi socio-profesională a pensionarilor de invaliditate din evidenţă

- stabileşte programe individuale de recuperare pentru asiguraţii care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale, în funcţie de natura şi programul bolii

- urmăreşte şi verifică modul în care asiguraţii respectă programele de recuperare a capacităţii de muncă

- îndeplineşte atribuţii de verificare şi expertizare a dosarelor medicale a pensionarilor de invaliditate

- îndeplineşte orice alte atribuţii specifice activităţii de expertiză medicală în limitele competenţelor profesionale prev. de dispoziţiile legale.

Sfera relaţională a titularului postului este de subordonat neavând funcţie de conducere.

SJ îndeplinea funcţia de asistent social principal la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, având, potrivit fişei postului,  următoarele atribuţiuni de serviciu :

- întocmeşte situaţiile statistice

- elaborează studii şi efectuează cercetări privind termenul de invaliditate şi cauzele

- înregistrează şi ţine evidenţa întregii corespondenţe a biroului E.M.R.C.M.

- răspunde de expedierea în termen a corespondenţei şi a dosarelor medicale

- răspunde de dosarele medicale din evidenţa biroului

- citează bolnavii pentru examinare

- înscrie în evidenţele primare cazurile examinate

- întocmeşte deciziile medicale potrivit concluziilor consemnate în documentul de expertiză precum şi toate actele emise de cabinet

- înmânează bolnavilor, sub semnătură, un exemplar din decizia medicală

- pregăteşte dosarele medicale ale pensionarilor ce urmează a fi revizuiţi potrivit scadenţarului

- efectuează anchete sociale acolo unde este necesar

- îndeplineşte orice alte atribuţii specifice activităţii de expertiză medicală în limitele competenţei profesionale.

Prin încheierea nr. 119 din data de 24.06.2015, Tribunalul Călăraşi a dispus autorizarea pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.06.2015 până la 23.07.2015 inclusiv a încuviinţării supravegherii tehnice constând în :

- interceptarea şi înregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor sau comunicărilor de orice tip precum şi a mesajelor de tip sms ori mesajelor înregistrate în căsuţa vocală când telefonul este închis precum şi a traficului de date prin internet expediate şi primite de pe aparatele telefonice în care sunt introduse cartelele SIM cu numerele de apel de mai jos :

 - postul telefonic cu nr. de apel 0745646099 utilizat de către numita SM

 - postul telefonic cu nr. de apel 0734302255 utilizat de către numita MF

- interceptarea şi înregistrarea comunicărilor telefonice în vederea localizării de precizie în spaţiu a aparatelor telefonice mobile în care sunt introduse cartelele SIM cu numerele de apel de mai jos :

 -  postul telefonic cu nr. de apel 0745646099 utilizat de către numita SM

 -  postul telefonic cu nr. de apel 0734302255 utilizat de către numita MF

- supravegherea video-audio şi prin fotografiere a activităţilor desfăşurate în mediu ambiental în sediul Spitalului Judeţean Călăraşi de către numita SM şi MF, pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.06.2015 până la data de 23.07.2015 inclusiv.

- localizarea şi/sau urmărirea prin mijloace tehnice a numitelor SM şi MF.

- în acest sens au fost emise mandatele de supraveghere tehnică nr. 396/UP/24.06.2015, nr. 397/UP/24.06.2015.

 Prin încheierea nr. 123 din data de 26.06.2015, Tribunalul Călăraşi a autorizat pentru o perioadă de 30 de zile, de la 26.06.2015 până la 25.07.2015 inclusiv, încuviinţarea următoarelor măsuri de supraveghere tehnică :

- interceptarea şi înregistrarea pe suport magnetic a convorbirilor sau comunicărilor de orice tip precum şi a mesajelor de tip SMS ori a mesajelor înregistrate în căsuţa vocală când telefonul este închis precum şi a traficului de date prin internet expediate şi primite de pe aparatul  telefonic mobil în care este introdusă  cartela SIM cu numărul de apel 0743302355  utilizat de către numita MF

-  interceptarea şi înregistrarea comunicărilor telefonice în vederea localizării de precizie în spaţiu a  aparatului telefonic mobil în care este introdusă cartela SIM cu nr. de apel 0734302355 utilizat de către numita MF.

În acest sens a fost emis mandatul de supraveghere tehnică nr.403/UP/26.06.2015

Prin încheierea nr.132 din 22.07.2015,Tribunalul Călăraşi a dispus autorizarea supravegherii tehnice şi emiterea unui mandat de supraveghere tehnică pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.07.2015 până la 21.08.2015 inclusiv privind următoarele măsuri de supraveghere tehnică :

- interceptarea şi înregistrarea pe suport magnetic a  convorbirilor sau comunicărilor de orice tip precum şi a mesajelor de tip SMS ori mesajelor înregistrate în căsuţa vocală când telefonul este închis precum şi a traficului de date prin internet expediate şi primite de pe aparatul  telefonic mobil  în care este introdusă cartela SIM cu numărul de apel 0.... utilizat de către numita SJ pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.07.2015 până la 21.08.2015 inclusiv.

-  interceptarea şi înregistrarea comunicărilor telefonice în vederea localizării de precizie în spaţiu a  aparatului telefonic mobil în care este introdusă cartela SIM cu nr. de apel 0...utilizat de către numita SJ pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.07.2015 până la 21.08.2015 inclusiv.

- supravegherea video-audio şi prin fotografiere a activităţilor desfăşurate în mediu ambiental în sediul Spitalului Judeţean Călăraşi de către numita SJ pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.07.2015 până la data de 21.08.2015 inclusiv.

- localizarea şi/sau urmărirea prin mijloace tehnice a numitelor SJ pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 23.07.2015 până la data de 21.08.2015 inclusiv.

-  prelungirea pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.07.2015 până la data de 22.08.2015 inclusiv, a mandatului de supraveghere tehnică nr. 396/UP/24.06.2015 emis de Tribunalul Călăraşi.

- prelungirea pentru o perioadă de 30 de zile începând cu data de 24.07.2015 până la data de 22.08.2015 inclusiv, a mandatului de supraveghere tehnică nr. 397/UP/24.06.2015 emis de Tribunalul Călăraşi.

- în acest sens au fost emise mandatele de supraveghere tehnică nr. 444/UP/22.07.2015, nr. 445/UP/22.07.2015, nr. 446/UP/22.07.2015, nr. 447/UP/22.07.2015.

În baza ordonanţei Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi nr. 307/P/2015 din data de 22.06.2015 prin care s-a autorizat folosirea colaboratorului cu identitate reală MF de a desfăşura anumite activităţi, s-au stabilit următoarele :

- din procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015 a  rezultat că la această dată s-au întâlnit cu colaboratorul cu identitate reală MF care le-a adus la cunoştinţă că în ziua de 22.06.2015 a primit de la medicul SM suma de 45 de lei reprezentând o mică parte din suma primită de medic de la pensionaţii medical ZVM, MR prin însoţitor MI, MT.

- în ziua de 15.06.2015 medicul a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la pensionaţii medical AV, CD prin însoţitor CD, PM, SG.

 Colaboratorul cu identitate reală precizează că în perioada 29.06.-03.07.2015, medicul SM a beneficiat de concediu de odihnă.

- din procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015 rezultă că la aceeaşi dată s-au întâlnit cu colaboratorul cu identitate reală MF care a relatat că în ziua de 09.07.2015, aceasta a primit de la medicul SM suma de 60 de lei iar de la pacientul BV, suma de 10 lei.

- în ziua de 10.07.2015, a primit suma de 50 de lei de la medicul SM, bani ce fuseseră remişi de pacientul MA.

- în ziua de 09.07.2015, MF a primit sume de bani cuprinse între  50-100 lei de la medicul SM , bani ce fuseseră remişi de  următorii pensionaţi medical: CM, AV, BV, SP, DM.

- din procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015 rezultă că la aceeaşi dată organele de urmărire penală s-au întâlnit cu colaboratorul cu identitate reală MF care a relatat că în data de 13.07.2015, medicul SM a primit de la pensionaţii medical DGL şi PM, prin însoţitori DM şi PN, mai multe sume de bani.

Asistenta medicală MF a primit suma de 50 de lei de la medicul SM, bani ce proveneau din suma remisa de  pensionatul medical DGL, prin însoţitor.

 În ziua de 16.07.2015, medicul SM a primit de la pensionaţii medical CT, TE, CN, PA, sume de bani din care i-a înmânat 100 de lei asistentei MF.

- din procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 20.07.2015 rezultă că la aceeaşi dată organele de urmărire penală s-au întâlnit cu colaboratorul cu identitate reală MF care a relatat că în data de 20.07.2015, medicul SM a primit diferite sume de bani de la pensionaţii BG şi de la BF, însoţitorul pensionatului medical BD.

Din suma de bani primită, medicul i-a remis asistentei MF, suma de 50 de lei.

- din procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.08.2015 rezultă că la aceeaşi dată s-au întâlnit cu colaboratorul cu identitate reală MF care a relatat că în data de 16.07.2015, medicul SM a primit  de la pensionatul medical CR o sumă de bani.

 În data de 10.08.2015, medicul SM a primit de la numita IM, însoţitoarea pensionatului medical IN, o sumă de bani.

În ziua de 11.08.2015, medicul SM a primit de la pensionatul medical II,o sumă de bani. De asemenea, medicul SM a primit de la pensionatul medical OM şi de la BE, însoţitoarea pensionatului medical HT, diferite sumede bani.

În urma punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică audio-video emis de Tribunalul Călăraşi, s-a reţinut de organele de urmărire penală că în perioada  20.06.2015-20.08.2015, un număr de 26 de persoane le-au oferit bani sau alte foloase materiale necuvenite inculpatelor SM şi SJ, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu ale acestora în cadrul Cabinetului de expertiză medicală şi recuperare organizat la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, fiind enumeraţi astfel:

- în data de 30.07.2015, SJ, TV, NG

- în data de 03.08.2015: MF, CP, RZ

- în data de 06.08.2015: VL, VL, JF, ND, NS, IM, MP, RD, IL

- în data de 10.08.2015: TC, IM, CA

- în data de 13.08.2015: IP, LL, CP, CO, OM

- în data de 20.08.2015: MA, DM şi IM

Din procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante încheiat la data de 20.08.2015, a rezultat că la aceeaşi dată organele de urmărire penală s-au deplasat la sediul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, respectiv în sediul Spitalului Judeţean Călăraşi, situat în mun. Călăraşi, unde în prezenţa martorului denunţător, au desfăşurat următoarele activităţi :

După ce au intrat în sediul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, au fost găsite în cabinet trei persoane de sex feminin şi una de sex masculin.  În urma stabilirii identităţii s-a stabilit că se numesc SM, MF, GT, însoţitor al pacientei BVI.

Medicul SM a fost întrebat dacă înainte de abordarea sa de către organele de urmărire penală, a pretins sau a primit în orice mod vreo sumă de bani sau bunuri de la persoanele pe care le-a consultat în ziua respectivă. Medicul a răspuns că a primit bani şi bunuri însă a arătat că nu a pretins persoanelor respective  astfel de bunuri şi nu a condiţionat actul medical de primirea acestora însă persoanele respective au insistat să-i lase pe birou banii şi bunurile pe care le-a acceptat şi le-a însuşit şi pe care înţelege să le predea de bunăvoie. În continuare, medicul SM a scos din poşeta personală suma de 400 de lei în bancnote de 100 de lei (2 bucăţi), de 50 lei (4 bucăţi) şi a pus-o pe birou lângă un plic de culoare albă în care s-a găsit suma de 200 de lei în bancnote de 100 de lei (2 bucăţi).

De asemenea, susnumita a luat de pe biroul aflat în stânga sa, la care stătea martora MF, un pachet de cafea de culoare verde marca Jacobs de 250 grame pe care l-a pus pe biroul său lângă suma de bani arătată anterior.

Cu privire la pachetul de cafea şi suma de bani predată, suspecta SM a arătat că le-a primit de la numiţii IM, DM, MA, toţi fiind pensionaţi medical sau de la însoţitorii acestora  care s-au prezentat la comisie pentru avizarea dosarelor de pensionare pe motive medicale însă nu a putut preciza ce a primit de la fiecare dintre aceştia. I s-a solicitat martorei MF să pună la dispoziţie dosarele pensionaţilor medical ...., iar aceasta le-a scos dintr-o cutie aflată pe jos lângă biroul suspectei SM şi le-a predat de bunăvoie. S-a procedat la ridicarea în vederea continuării cercetărilor a celor trei dosare medicale.

De asemenea, s-a procedat la ridicarea în vederea continuării cercetărilor a sumei de 600  de lei în bancnote de 100 de lei (4 bucăţi) şi de 50 de lei (4 bucăţi) şi a pachetului de cafea marca Jacobs de 250 grame.

Principalele momente ale activităţii de constatare ale infracţiunii flagrante au fost fixate prin filmare judiciară rezultând un film care a fost inscripţionat pe un suport optic tip CD, marca TRAXDATA având seria constructivă  FPA109164027F18.

Pentru dovedirea activităţii infracţionale care se  desfăşura la nivelul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi  s-au depus mai multe procese verbale de redare a convorbirilor telefonice  care au avut loc între martora denunţătoare .... şi diferite persoane, precum şi dintre inculpata SM şi late persoane.

Din discuţia telefonică purtată între martora MF şi o doamnă ..... care ar fi vrut să se pensioneze medical, rezultă că aceasta din urmă s-a prezentat la cabinet unde în lipsa «unei atenţii », medicul SM nu i-a dat lămuriri cu privire la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească în vederea pensionării medicale.

 Astfel, în data de 21-07-2015, la ora 10:54:02, MF, de la postul telefonic .... contactează pe Doamna...., aflată la postul telefonic .... (PREPAID).

DOAMNA....: Alo!

MF: Da.

DOAMNA....: T....?

MF: Da.

DOAMNA....: Doamna.... la telefon. Copilaşu' mamii, să stai liniştită, că problema nu e cu tine şi cu J..... Că eu n-am nimic cu voi.

MF: Stai liniştită, doamnă, că nu m-am supărat. (râde)

DOAMNA....: Auzi? Stai liniştită, copilaşu' mamii. Din respect pentru părinţii care ţi i-am cunoscut, care sunt nişte oameni extraordinari, pentru tine c-ai chemat-o pe L la majoratu' tău când eram la Modelu...

MF: Staţi liniştită. (râde)

DOAMNA....: ...eu niciodată n-am să pot să-ţi fac rău ţie. Dar... mă, T..., aţi lucrat cu atâţia medici... Nu se poate, mă, să te comporţi cu un bolnav în halu'... Vorbeşti frumos. Îi explici omului, că omu' ăla vine de amărât la tine.

MF: Aşa trebuia să-i explicaţi... Eu după ce-aţi plecat, i-am explicat ceva de genu' ăsta. Că nu aţi plecat lămurită, şi... Da.

DOAMNA....: N-ai văzut că eu am întrebat unde să duc hârtiile, şi-a zis n-o(?) interesează, şi mi-ai explicat tu?

MF: (...) Da. Păi da.

DOAMNA....: Deci ca un medic, explică-i, mă, omului, că nu-l duce capu' poate. Na!

MF: Da. Păi exact. Da. Da' n-are răbdare.

DOAMNA....: (...) Păi dacă n-are răbdare să ducă acasă, mă, copilaşu' mamii,  c-acolo sunt oameni bolnavi, mă, T..., mă. Auzi? Ştii ce mă interesează de la tine?

MF: Â?

DOAMNA....: Sunt dosare foarte multe care n-are nicio legătură cu pensia şi astea. Tu şi cu J... semnaţi ceva?

MF: Păi ce mă-ntrebi pe mine, Doamna...., d-astea prin telefon?

DOAMNA....: Nu. (neinteligibil)

MF: N-avem noi nicio treabă, Doamna...., cu d-astea.

DOAMNA....: Ştii (...) T... de ce te-ntreb? Pentru că eu am o listă de 96 de persoane care i-au pensie şi nu sunt bolnavi. Şi mă interesează de tine şi de fata aia, care n-aveţi nicio vină.

MF: Nu, Doamna...., noi n-avem...

DOAMNA....: Eu sunt deja la Bucureşti.

MF: Noi n-avem nicio treabă. Faceţi ce... credeţi de cuviinţă cu lista care o aveţi.

DOAMNA....: Şi te rog din suflet, să nu crezi că am ceva cu tine sau cu...

MF: Nu. Şi mata la fel.

DOAMNA....: Nu ţi-am dat ţie niciun ban. La fata aia nu i-am dat niciun ban. Mă, nu-ţi place de faţa unui om, spune-i în faţă, mă: "Mă, nu-mi place de faţa ta. Ieşi afară, că n-am nevoie de tine".

MF: Da, Doamna...., (neinteligibil).

DOAMNA....: Că nu vrei să ştii cât de... (...). Că ieri am stat la Poliţie trei sferturi de oră. Îmi tremurau toate încheieturile de nervi ce aveam.

MF: Aşa e dracu.

DOAMNA....: Pentru că eu cu ochelarii ăştia nu pot să citesc. Ăştia sunt de departe, că din uşă mă-ntorceam înapoi şi spuneam: "Doamna doctor, n-aţi scris bine aici.". Dar eu din nefericire pentru dumneaei, am descoperit-o la Poliţie. E! Un ofiţer m-a suit sus şi-am dat nişte... 2 declaraţii. Eu ce să fac acum? Că ieri l-am sunat pe domnu' colonel să coboare jos, şi mi-a zis: "Doamna...., eu nu pot să mai vă... să retrageţi plângerile pentru că eu le-am dat un număr de înregistrare. Nu pot să vi le mai dau înapoi să le retrageţi." Acum ziceam dacă v-afectează pe voi, să-l sun (...) pe băiatul fratelui meu, că-i procuror, să intervină la domnu' colonel, să retrag plângerile alea.

MF: Da' n-avem nicio treabă, doamnă. Doamna...., n-avem nicio treabă. Faceţi ce credeţi de cuviinţă.

DOAMNA....: Foarte bine că n-aveţi nicio treabă. Şi cu voi, vă mulţumesc din suflet ce-aţi făcut pentru mine atâţia ani, şi pentru ea, dacă s-a plictisit să se ducă acasă, domnule!

MF: Bine, Doamna.....

DOAMNA....: Bine, copilaş. Multă sănătate vă doresc, şi tot ce-mi doresc mie vă doresc şi vouă.

MF: Sănătate şi dumitale. La revedere. La revedere. Sănătate.

DOAMNA....: Sănătate multă.

Convorbirea a fost interceptată şi înregistrată în baza mandatului de  supraveghere tehnică nr. 403/UP/26.06.2015 emis de Tribunalul Călăraşi.

În data de 06.07.2015, medicul SM poartă o discuţie cu o persoană rămasă neidentificată. Din conţinutul convorbirii reiese că un dosar medical a fost trimis la Institutul Naţional de Expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă Bucureşti în vederea pensionării medicale. I s-a dat aviz negativ, fiind încadrat în gradul 0 de invaliditate.

 În aceste condiţii, medicul SM se gândeşte să „rezolve” pacientul în sensul că-i va spune să-şi depună dosarul medical la Comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi unde va fi aprobat urmând a fi pensionat medical.

În data de 06-07-2015, la ora 12:05:15, SM, de la postul telefonic .... este contactată de N..., de la postul telefonic .... (PREPAID).

SM: Alo? (...)  Nu ştiu de ce nu se aude (...) am vorbit între timp cu doctoriţa... Am vorbit cu doctoriţa A..., că am un pacient dificil, care, mă rog, a obţinut... i s-a dat zero, a contestat iar i s-a dat zero de către Institut, mă rog, acuma vine, m-ameninţă şi o să... o să-l pun să-ţi facă un dosar nou de pensionare, că  n-am ce să-i fac, nu ştiu...

N...: Păi şi dacă-i faci dosar nou ce rezolvi?

SM: Păi să-i fac dosar nou  ca să pot să-l pensionez aicea, la nivel de cabinet, că, dacă ajunge la Institut, iar nu-l pensionează, iar... deci sunt nişte...

N...: Şi dacă te-ameninţă,  până la urmă, îi dai pensie, îi faci un dosar nou, şi-i dai pensie că te-ameninţă?

SM: Păi i-am zis să vină cu alte analize.

N...: Dacă nu e de-ncadrat şi Institutul i-a dat tot zero, nu-i dai nimic. E nemulţumit, să duc-n instanţă.

SM: Da, se duce în instanţă, pe mine mă dă în judecată, deci nu... nu ştiu, el are ceva cu mine. Cu mine are ce are, că de  la mine a pornit totul şi aşa zice el că Institutul va... va...

N...: (neinteligibil)... personal, dă Casa de Pensii de la voi şi...

SM: Pe mine mă dă în judecată. Nu, c-am mai avut d-astea, că au reclamat şi la Poliţie, şi la Consiliul Naţional al Discriminării, deci am avut de dat declaraţii şi tot felul de d-astea că... na! Eu, personal.

N...: Am înţeles, da. Păi atâta timp cât se face o plângere personală, trebuie să dai o declaraţie, dar în final cred că nu s-a-ntâmplat nimic, doar că...

SM: Am dat mai multe declaraţii consecutive că tot venea cu alte lucruri şi tot trebuia să compun, ştii, deci nu o singură dată.

N...: Păi şi  A... ce ţi-a zis, să dai de pensie, să-l pensionezi?

SM: Da, că trebuie pensionat. Era un formular E213, ne-au venit acte din Spania prin Casa de Pensii şi el a rezolvat pe acte medicale, da şi el îmi spune că de ce nu l-am chemat pe pacient acuma, cum adică, că de ce nu l-aţi chemat să-l vedeţi, cum adică...?

N...: Cine te-a-ntrebat? A...?

SM: Nu, nu,.... Pacientul vine acuma, taică-su a venit, acuma vine şi pacientul cu nişte...

N...: E 213 nu presupune neapărat să vezi pacientul, dacă el vrea să vină, foarte bine,  dar tocmai asta e ideea...

SM: Păi i-am spus, i-am explicat, dar n-am cu cine să mă-nţeleg. Tu ştii cum fac aicea? Nu pleacă din cabinet.

N...: (neinteligibil) ... pe ce anume a primit? Pe ce afecţiune?

SM: Avea o disfuncţie uşoară la nivelul umărului cu ... mă rog... cu ... nu-l am în faţă... Şi i s-a dat zero şi de către Comisia de contestaţie...  ruptură deasupra spinosului stâng cu ruptură post chirurgicală şi mobilitate limitată cu caracter uşor (...)

N...: Ruptură de?

SM: Supraspinos

N...: Păi da' ce ăsta-i de încadrat? Ăsta-i de invaliditate?

SM: Păi nu este, da' ce să-i faci, că nu te-nţelegi cu el, nu te-nţelegi! Şi io sper să vină cu alte diagnostice acuma, că... altfel nu am... nu ştiu.

N...: Am înţeles.

SM:  Nu... da' el nu pleacă din  cabinet, deci nu pleacă, stă aicea şi se ceartă cu mine.

N...: Cheamă Poliţia şi zi-i să-l dea afară. Nu ştiu, faci cum vrei, eu n-aş vrea să fiu la cabinet şi mă cert cu toţi tâmpiţii, toată ziua, recunosc, dar nici să le dau pensie că mă reclamă.

SM: Da, complicat. Bine, scuză-mă. (...)

 Convorbirea a fost interceptată şi înregistrată în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 396/UP/24.06.2015 emis de Tribunalul Călăraşi.

 Din discuţia telefonică purtată în ziua de 16.07.2015, rezultă că la nivelul Cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, se instituise o practică în sensul că pensionaţii medical nu se mai prezentau la reevaluări la comisie.

 În schimbul remiterii unor sume de bani li se elibera noua decizie asupra capacităţii de muncă, în care se atesta în fals că pensionatul medical a fost prezent în cabinet fiind expertizat de comisie.

 În data de 16-07-2015, la ora 15:55:34, SM, de la postul telefonic ..... o contactează pe Z.... aflată la postul telefonic ...... (CASA JUDETEANA DE PENSII CALARASI)

Z....: Alo!

SM: Bună ziua, doamna director! (...)

Z....: Aşa, zi-mi repede ce vrei.

SM: Am o pacientă, un dosar care eu n-am văzut-o niciodată. Ultima revizie este făcută în 2007 de doctoriţa D...., ea a tot adus acte mi se spune dar eu n-am văzut-o niciodată şi eu nu semnez nimic din urmă şi nu ştiu ce facem cu această pacientă care nu a... nu, ştiu, nu i s-a găsit dosarul, nu ştiu ce s-a-ntâmplat, e din CĂLĂRAŞI

Z....: Nu ştiu... cum nu i se.... Cum se numeşte?

SM: FL.

Z....: Deci FL, da?

SM: Da.

Z....: Trimite-o, îl trimit pe S s-o ia încoa' cu toate documentele să vedem deci ce e cu ea, da? Îi scoatem şi administrativul, vedem ce este cu ea.

SM: Păi a plecat. A plecat acuma.

Z....: Păi de ce-a plecat? (...)

SM: Da, i-a zis T... să plece, să nu ştiu, să vorbească cu doamna J..., nu ştiu.

Z....: Păi ea de unde este?

SM: Ea este din CĂLĂRAŞI şi stă în BORCEA zice, în BORCEA.

Z....: A! Deci nu e pe OLTENIŢA.

SM: Nu, nu. E din CĂLĂRAŞI. Eu nu... eu n-am văzut-o niciodată. Eu sunt din 2006 aici, nu a venit niciodată. Nu ştiu ce este cu acest dosar. (...) Păi nu ştiu ce să fac cu ea. Eu nu ştiu. (...)Z....: Ascultă-mă, da? Luăm şi administrativul, vedem ce are în administrativ, o vedem dacă apare pe deciziile de menţinere, deci încercăm aşa. Pe registrul de consultaţii în urmă apare?

SM: În registrul de consultaţii? Nu că ea a adus doar acte, ea a adus doar acte şi nu a fost înregistrată.

Z....: Să fie sănătoasă, să răspundă cine trebuie, da?

SM: Păi nu ştiu cine să răspundă. Deci nu ştiu.

Z....: Faci, faci referat, da? Şi luăm o decizie, da?

SM: Să fac referat să scriu ce anume? Că...

Z....: Păi scrii de situaţia reală care este. (...) Deci faci un referat, zi situaţia care e, să se ia decizia, da?

SM: Da, bine.

Z....: Bine. (...)

 Convorbirea a fost interceptată şi înregistrată în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. 396/UP/24.06.2015 emis de Tribunalul Călăraşi.

Din notele de redare în formă scrisă, a aspectelor şi conţinutului convorbirilor ambientale purtate în cabinetul de expertiză medicală Călăraşi, rezulta ca se  primeau regulat sume de bani sau alte foloase, fie direct sau indirect, de la pensionaţii medical care se prezentau la reevaluare în vederea îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu.

 În data de 03-08-2015, începând cu ora 08:28:23, în Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare organizat la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, aflat în sediul Spitalului Judeţean Călăraşi, str. Eroilor nr. 1-3, jud. Călăraşi, s-au desfăşurat următoarele activităţi:

La ora 08:56:17, SJ poartă cu o DOAMNĂ următorul dialog:

DOAMNĂ: Bună ziua.

SJ: Bună ziua.

DOAMNĂ: Doamna doctoră! (neinteligibil).

SJ: Aşa.

DOAMNĂ: Pentru... (...) pentru să-i fac şi ei o pensie.

SJ: Deci ca să-i faceţi o pensie tre' să vă duceţi la medicul specialist să vă facă nişte hârtii.

DOAMNĂ: Da. (n.l. doamna îi pune pe masă lui SJ un pachet de cafea). (...).  Deci biletul de ieşire, ca să ne îndrumaţi. (...).

SJ:  Mergeţi şi vorbiţi cu medicul dumneavoastră specialist, dacă consideră că sunteţi de pensionat vă face dosarul de pensionare şi veniţi cu el încoace.

În data de 03.08.2015, la ora 11 :55 :22 şi 11 :58 :51, în cabinet intră soţia pensionatului medical MN Din discuţii reiese că pensionatul nu  se prezintă la reevaluări.

Se prezintă soţia MF care remite o sumă de bani medicului SM primind în schimb menţinerea gradului de invaliditate al soţului şi eliberarea noi decizii asupra capacităţii de muncă.

 La ora 11:55:22, SM  poartă cu  o doamnă următorul dialog:

SM: MN! (...)

DOAMNĂ: Bună ziua.

SM: Bună ziua.

DOAMNĂ: Pentru soţul meu MN...

SM: Aşa.

DOAMNĂ: E la pat. (...).

SM: Eu l-am văzut vreodată?

DOAMNĂ: Da.  În primul an, l-am adus cu maşina (...). Nu pot să-l cobor. Eu stau la etajul trei şi-mi trebuie patru oameni să-l coboare. (...).

SM: Deci pentru la anu'... la anu' îmi vine pacientu', da?

DOAMNĂ: Da.

SM: Pentru că eu nu l-am văzut de mult şi acuma nu ştiu cum merge, cum nu merge, cât s-a refăcut sau nu s-a refăcut. (...).

La ora 11:58:51, SM  poartă cu o DOAMNĂ (soţia lui MN) următorul dialog:

SM: Să ştiţi că şi aici tot la spital vine, nu vine în altă parte. (...). Luaţi asta că nu trebuie. (n.l. se referă la bani).

DOAMNĂ: Vă rog frumos. (...).

SM: Semnaţi aici că primiţi o decizie. (...). O să trimitem dosarul la BUCUREŞTI şi să-i dea ei nerevizuibil că eu nu am voie să-i dau permanent, da?

DOAMNĂ: Da. (...).

SM: Bine. (n.l. doamna ia banii de pe birou, îi dă doctoriţei şi aceasta îi bagă în geantă).

Tot în cursul aceleiaşi zile, la ora 14:02:10, SM poartă cu inculpata  CP următorul dialog:

SM: CP! C...!

CP: Bună ziua.

SM: Bună ziua. CP?

CP: Da.(...). (n.l. CP îi pune pe masă doctoriţei un plic cu bani ). Doamna doctor, da grad cu normă (?) întreagă nu puteţi să-mi daţi?

SM: Vreţi... vreţi... ce vreţi...

CP: La muncă nu pot să mă duc.

SM: Deci vreţi gradul doi?

CP: Da, am gradul trei. (...).

SMN: Eu vă dau gradul doi dar dacă vă iese pensia mai mică nu vă întoarceţi la mine după aia că vreţi iar trei. (...). Deci e posibil să vă iasă pensia mai mică. (...). Bine. (...) Semnaţi aici pentru decizie. (...) Aveţi gradul doi acuma, poate o să vă întârzie un pic pensia că o recalculează (...) da luna cealaltă o să vă vină două pensii odată.

CP: Da. Vă mulţumesc.

La ora 14:04:11, SM ia banii de pe birou pe care apoi îi bagă în geantă.

La ora 14:25:10, SM poartă cu inculpata RZ, soţia unui pensionat medical programat la reevaluare, următorul dialog:

SM: R...!

R...: Sărut-mâna.

SM: Bună ziua. (...). Nu trebuie. (n.l. se referă la bani pe care însoţitoarea lui R... i-a pus pe birou). Mulţumesc. (n.l. doctoriţa ia banii pe care îi bagă în geantă).(...).  Semnaţi aici. (...).

R...: Sărut-mâna.

În data de 30.07.2015, ora 09.04 .52, în cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, intră inculpatul SJ,soţul pensionatei medical NS care avea reevaluare în acea zi şi remite medicului o pungă cu cadou.

La ora 09:04:52, SJ poartă cu SM următorul dialog:

SJ: Cum o cheamă p-aia, NS?

SM: Da.

 La ora 09:06:07, SM  poartă cu NS  şi însoţitorul acesteia următorul dialog:

SM: Bună ziua. Aţi venit? Când aţi mai fost... aţi mai fost pe 16.

ÎNSOŢITOR: Pe 13. (...).

SM: Aţi lucrat ceva?

NS: Da.

SM: Ce anume? (...). Muncitor necalificat?

NS: Da. (...).

ÎNSOŢITOR: Ar vrea să facă şi ea(?) un gest la dumneavoastră dacă se poate. O...

NS: Nu vă supăraţi pe noi...

ÎNSOŢITOR: A luat o cafea de acasă... (...)

SM: (neinteligibil).

NS: Lăsaţi, vă rog eu mult. (n.l. însoţitorul pune pe scaun un pachet, pe care, după plecarea celor doi, SM îl pune jos lângă biroul său).

 La ora 09:24:13, SM şi SJ,  poartă o discuţie cu inculpata TV, însoţitoarea pensionatului medical OI:

SJ: OI, nu?

ÎNSOŢTOAREA: Da. (...).

SM: Aţi fost în iunie?

ÎNSOŢTOAREA: Păi... mi-a zis că... eu am adus aicea actele. Sunt aduse.

SM: În iunie anul ăsta sau când aţi fost?  (...).

ÎNSOŢITOAREA: Nu am fost aici la dumneavoastră că mi-a spus că dosarul nu e venit şi eu am adus actele. (...).

SM: Semnaţi aici că aţi primit. (...).

La ora 09:29:36, inculpata TV pune pe biroul medicului SM o pungă cu un cadou.

 La ora 13:23:40, inculpata SM poartă o discuţie cu pensionatul medical NG. În timpul conversaţiei aceasta îi remite medicului o sumă de bani.

SM: N...! (...)

N...: Eu sunt doamna doctoră...

SM: Da.

N...: Din tot sufletul, am o rugăminte (...) mă duc şi fac toate ce trebuie...

SM: Nu ştiu. Ce să faceţi. Păi nu ştiu, ce să faceţi. Nu ştiu.

N...: Ăsta de... de ce ziceţi dumneavoastră. (...).

SM: Păi duceţi-vă şi faceţi eu ştiu ce diagnostice mai aveţi. Mai faceţi alte... Mergeţi şi faceţi. (...). (n.l. doamna N... îi pune doctoriţei pe birou, sub dosar, o bancnotă). Luaţi asta d-acii.

N...: Nu se vede, nu aud nimic.

SM: Luaţi asta d-acii.

N...: Nu-i nimica. 

SM: Alte diagnostice. La plămâni ne-am convins ce e, că nu este. Vedeţi altceva. (...). Alte diagnostice. (...). La inimă, la altceva.

N...: V-aduc altceva. (...).

SM: Bun. Veniţi cu ce mai aveţi. (...).

N...: Acum n-am nimic. Vă rog eu din tot sufletu! (...)

SM: V-aştept luni (...) cu un referat de la cardiologie sau din altă parte să avem un diagnostic aici. (...). Veniţi luni?

N...: Vin cum să nu vin luni.

SM: Bine, v-aşteptăm.

N...: Da doamnă. De la inimă?

SM: De la inimă.

N...: Mulţumesc din tot sufletu: (n.l. doctoriţa ia bancnota de sub dosar şi o bagă în geantă).

În data de 06.08.2015,ora 07.53.56, la Cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, este strigat dosarul medical al pensionatului medical IND. Se prezintă soţia, IL, care remite asistentei SJ si  medicului SM o pungă cu cadou intrând în posesia deciziei asupra capacităţii de muncă a soţului.

La ora 08:09:10, SJ poartă cu o DOAMNĂ următorul dialog:

DOAMNĂ: Bună ziua, nu ştiu cum se procedează, trebuie să dau bileţelul şi buletinul…

SJ: Da. Cum vă numiţi?

DOAMNĂ: IND.

SJ: Olteniţa, da?

DOAMNĂ: Da, da.

SJ: Aşteptaţi…

DOAMNĂ: (Doamna scoate din poşetă o pungă de cadou pe care o lasă pe birou)

SJ: Nu trebuie, vă rog frumos.

DOAMNĂ: (lăsând pungă pe birou) Haideţi, doamnă, că nu-i mare lucru.

La ora 09.18.00, urmează pensionatul medical VL care remite medicului SM o cutie cu bomboane.

SM: VE (N.L. în cabinet intră o doamnă care lasă pe birou o cutie cu bomboane) ... Nu trebuie..

DOAMNĂ: Ee, mare... (N.L. La 09:18:40, SM ia cutia cu bomboane şi o pune în sertarul biroului)

La ora 09.23.58, urmează pensionatul medical VL care remite medicului SM o sumă de bani constând într-o bancnotă pe care i-o introduce în buzunarul halatului.

VL: (n.l. se ridică şi pune în buzunarul halatului o bancnotă)  Pentru că  vine Sfântă Marie...

SM: Nu, nu trebuie.

VI: Vine Sfântă Mărie. Săru-mâna...

La ora 09:24:07, în cabinet intră la reevaluare pensionatul medical JF care remite medicului SM o sumă de bani:

SM: JORJ (N.L. Intră o doamnă în cabinet. La ora 09:24:36, SM ia bancnota primită de la VI şi o pune în poşeta aflată pe un sertar al biroului. La ora 09:25:10, doamna JORJ, întinde către SM o bancnotă de 50 de lei)

SM: Nu trebuie...

DOAMNA: Lăsaţi... (n.l. SM ia bancnota şi o pune în poşetă)

La ora 09:30:10, SM numără banii  din poşetă şi îi aşază în portmoneu.

La ora 09:55:10, intră în cabinet pensionatul medical  ND care remite o pungă cu un cadou medicului SM şi un cadou asistentei SJ.

SM: NEAGU. (...)

ND: Eu sunt.... (...) ND... (n.l. ND pune un cadou pe biroul lui SM şi unul pe cel al JS.

La 09:59:44, SM pune cadoul în birou. La ora 10:09:49, SM scoate din punga primită  cadou o cutie de cafea şi  o dă JS)

La ora 13:53:12, în cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, se  prezintă pensionatul medical NS care remite comisiei de expertiză formată din medicul SM şi asistenta SJ, o sumă de bani. După plecarea pensionarei din cabinet, cele două numără suma de bani.

SM: N....

DOAMNĂ: Bună ziua .

SM: Faceţi insulină? De când?

DOAMNĂ: De 14 ani. (nl: aceasta pune pe birou un plic)

SM: Nu, nu... (...) Câţi ani aveţi?

DOAMNĂ: 49.

SM: (...) Semnaţi aici.(...) Sănătate. (nl: La ora 14:02:33,

SM ia plicul de pe birou, numără banii, o parte o pune pe biroul JS, iar restul  bancnotelor  în poşeta sa).

 La ora 14:08:40, SM poartă o discuţie cu pensionatul medical IM. În timpul conversaţiei acesta îi remite o sumă de bani.

SM: IM.

IM: Săru-mâna (nl: Acesta pune pe birou o bancnotă de 50 de lei. La ora 14:10:41, SM ia bancnota de pe birou şi o pune deasupra unor dosare aflate pe un sertar al biroului, lângă poşeta acesteia. La ora 14:14:42, ia bancnota de deasupra dosarelor şi împreună cu celelalte aflate în poşetă le pune  în portmoneu)

 La ora 14:15:12, urmează pensionatul medical MP. În timpul conversaţiei remite medicului SM o sumă de bani.

SM: M......

M...: Bună ziua. (nl: La ora 14:15:39, domnul pune o bancnotă sub un dosar aflat pe birou. La ora 14:17:15, SM ia bancnota de pe birou şi o aşază în poşetă)

 La ora 14:17:20, în cabinet intră însoţitoarea pensionatului medical SJ. Însoţitoarea RD remite medicului o sumă de bani.

SM: SJ.

DOAMNĂ: Bună ziua, doamnă, pot să stau cu dânsul? (..)

SM: Ne vedem pe 24 august (...) trebuie să completăm un raport, un istoric...

DOAMNĂ: Ce voiam să zic, cum de 24 august... să venim acum...? Deci nu putem acum, că asta voiam să...

SM: Nu... Sunt programaţi până atunci, cazuri noi... aşa ca dânsul, sunt deja  programaţi... ora 13:00...

DOAMNĂ: Îhî.. Nu, am crezut că rezolvăm astăzi.

SM: Mai este cineva afară?

DOAMNĂ: Mai sunt două persoane.

SJ: Şi când  asta?

DOAMNA: Pe 24 a 8-a, hai...( nl: Doamna îl scoate din cabinet pe SJ, vine către SM şi îi bagă o sumă de bani în buzunarul  halatului) ... că nu mai putem...

SM: Dumneavoastră vreţi să veniţi în loc să... nu mai vină dânsul? Ştiţi să daţi date despre dânsul?

DOAMNĂ: Păi da, dăm tot ce putem. Nu mai putem să-l aducem, avem şi noi copii (...)

SM: Bine, veniţi dumneavoastră atuncea, nu mai vine dânsul. Cine sunteţi?

DOAMNĂ: Ă.. RD (...)... nepoată (..) (nl: La insistenţa acesteia, SM completează datele necesare întocmirii dosarului lui SJ. Pentru completare RD a chemat-o în cabinet şi pe sora acesteia).

 În data de 07.08.2015, la ora 08:41:16, SJ poartă cu o DOAMNĂ următorul dialog:

DOAMNĂ: Bună ziua.

SJ: Bună ziua.

DOAMNĂ: Ia colea  aicea barem să bei o cafea o cafea cu fetele.  (n.l. doamna îi pune pe scaun lui SJ un pachet de cafea şi un pachet de ţigări).

SJ: Aoleu că mă enervezi.

DOAMNĂ: Hai să fii sănătoasă. (...). Ia aicea colea, să fii sănătaosă. (n.l. doamna ia pachetul de ţigări şi cel de cafea de pe masă şi i le pune pe birou). (...). Hai, pa, pa.

SJ: Pa.

La ora 08:43:34, SJ poartă cu o DOAMNĂ următorul dialog:

DOAMNĂ: Bună dimineţa.

SJ: Bună dimineaţa.

DOAMNĂ: Mai aştept sau îmi permiteţi...

SJ: Spuneţi.

DOAMNĂ: Am şi eu de lăsat un dosar pentru pensii d-astea de boală  al soţului meu. (...).  (n.l. doamna îi pune pe birou dosarul iar pe dosar un pachet de cafea). (...).

SJ: Aşa, ce doriţi?

DOAMNA: Să-mi ziceţi că eu aş vrea să se pensioneze, oricum nu mai lucrează... (...) Are internări peste internări. (...)

SJ: Ne vedem săptămâna viitoare joi. (...)

În data de 10.08.2015, ora 07:46:05, în cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi se prezintă un DOMN care remite asistentei SJ, o pungă din plastic cu cadou.

DOMN: Sărut-mâna.

SJ: Bună.

DOMN: V-am adus şi eu (neinteligibil) să vă (neinteligibil) dacă mai trebuie ceva.

SJ: E... vrei (?) să te bat. (n.l. domnul îi pune pe masă o pungă). (...). 

DOMN: Sper să fie in regulă. (...).

 În cursul aceleiaşi zile, la ora 12:50:24, în cabinet intră pensionatul medical TC care remite medicului SM un pachet în care se afla un pachet de cafea şi un pachet de ţigări.

 SM: T...!

T...: Sărut-mâna (?).

SM: Dumneavoastră... pe mine mă vedeţi?

T...: Văd, da' înceţat.

SM: O înălţime o greutate, ştiţi cam cât aveţi?

T...: 1,65 (...) şi greutate până în 60. (...).

SM: Poftiţi.

T...: Da, sărut-mâna. Mulţumesc frumos. (n.l T... pune pe birou  o pungă în care se află un pachet de cafea şi un pachet de ţigări . ) Sărut-mâna. (...).

La ora 12:53:00, SM ia de pe birou punga, o desface, pachetul de ţigări îl pune pe biroul asistentei, iar pachetul de  cafea îl bagă sub birou.

La ora 13:33:03, în cabinet intră însoţitoarea pensionatului medical INU. Inculpata IM remite medicului SM un plic cu bani pe care i-l pune pe birou.

SM: I...! Bună ziua. (...). Ce vă supără cel mai tare?

I...: Căldura. (...).

SM: Semnaţi. (?).

I.... Sărut-mâna. (n.l. însoţitoarea domnului I... pune pe birou un plic).

La ora 13:36:02, SM ia de pe birou plicul şi îl  pune sub birou.

 În data de 13.08.2015, la ora 10:03:48, în cabinetul de expertiză se prezintă la reevaluare pensionatul medical IP care remite medicului SM o sacoşă cu un cadou.

SM: INŢ!

INŢ: Sărut-mâna! (?). (neinteligibil) (n.l. domnul pune jos lângă biroul doctoriţei o sacoşă).

SM: Da, luaţi loc. Semnaţi. Planul de recuperare şi decizia pentru la anu'.

INŢ: Mulţumesc. (...).

SM: Sănătate. (...).

 La ora 10:08:42, SM  ia de lângă birou sacoşa primită anterior.

 În cursul aceleiaşi zile, la ora 10:47:22, în cabinetul de expertiză se prezintă LL, însoţitoarea pensionatului medical LG care remite medicului SM un cadou ambalat într-o pungă din plastic.

SM: LG! (...). LG, dumneavoastră sunteţi, da?

LG: Da. (...).

SM: Semnaţi aici.

ÎNSOŢITOARE: Vreţi să primiţi o atenţie?

SM: Nu.

ÎNSOŢITOARE: Nu vreţi. O ciocolată...

LG: Doar o ciocolată.

ÎNSOŢITOARE: Vă rugăm frumos, atât. Nu vrem să vă supărăm cu altceva. (n.l. pune pe biroul doctoriţei un pachet).

LG: Sănătate. Servici uşor. (...).

 La ora 10:55:23, SM ia de pe birou pachetul primit şi îl pune sub birou.

La ora 11:14:19, urmează pensionatul medical CP care remite medicului SM o sacoşă cu pere şi asistentei MF o pungă cu un cadou.

SM: CP!

CP: Sărut-mâinile!

SM: Luaţi loc.

CP: Nişte pere! (n.l. CP scoate dintr-o geantă o sacoşă cu pere pe care pune jos lângă birou).

SM: Mulţumim frumos!

CP: Vă rog frumos. (n.l. CP îi pune pe birou asistentei  MF o pungă).(...).

SM: Semnaţi aici.

CP: Mulţumesc, sărut-mâinile. O zi bună.

La ora 12:14:21, în cabinet intră inculpata CO căreia îi trebuia prelungit concediul medical. Remite medicului SM o sumă de bani.

SM: C! (...).

C: Sărut-mâna!

SM: C?

C: Da.(...). Asta e tot? (...).

SM:  Da, da, da. (...). Mergeţi la doamna doctor. (...).

C: La doamna doctor la BUCUREŞTI. Deci aici s-a terminat tot? Se poate să...

SM: Nu trebuie... (...). Nu, da' nu trebuie. ( n.l. doamna C îi bagă în buzunar doctoriţei nişte bani). (...). Deci chiar nu... (...). Dacă vreţi să vă duceţi...  să ne luaţi şi nouă câte un iaurt. ( n.l.  doctoriţa ia banii din buzunar şi îi dă doamnei C rugând-o să ia ceva de mâncare).

C: Da, da, da.(...).

SM: Un iaurt mic şi un pateu.(...).

C: Un suc vreţi? (...). Ce beţi? (...). 

SM: Ce vreţi dumneavoastră. (...). Două iaurturi mici şi două pateuri. Este un chioşc aici. (...).

La ora 12:31:05, SM  primeşte de la doamna L punga  cu mâncare.

La ora 14:08:28, în cabinet se prezintă la reevaluare pensionatul medical OM. Remite medicului SM o sumă de bani.

SM:  Semnaţi aici că aţi primit o decizie.

OM: (nl: aşează pe  birou bancnote de 100 de lei)

SM: Luaţi astea de-aci...

OM: Deci asta e pentru Sfânta Marie, doamna doctor. (..) Lăsaţi aşa.

 La ora 14:08:42, SM ia bancnotele de pe birou şi le pune în poşetă)

 La ora 14:42:58, la finalizarea expertizării pensionaţilor medical, medicul SM scoate mai multe hârtii din poşetă ce par a fi bancnote, le numără şi le introduce în portmoneu.

 În data de 20.08.2015, medicul SM a primit sume de bani şi o pungă de cafea de la pensionaţii medical DM, MA şi de la inculpata IM, însoţitoarea pensionatei medical IA.

Potrivit art. 78 din legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice în funcţie de afecţiunea medicală, până la împlinirea vârstelor S..dard de pensionare.

 La termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale, după fiecare revizuire medicală, acesta procedează la emiterea unei noi decizii medicale asupra capacităţii de muncă prin care se stabileşte după caz :

- menţinerea în acelaşi grad de invaliditate (1,2 sau 3)

- încadrarea în alt grad de invaliditate

- redobândirea capacităţii de muncă

În cauză, s-au depus înscrisuri din dosarele medicale ale pensionaţilor medical supuşi reevaluării în perioada iunie-august 2015, ocazie cu care au remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi.

Din dosarul medical de pensionare al pensionatului medical CD, a rezultat că acesta este încadrat în gradul 1 de invaliditate, fiind imobilizat la pat. Diagnosticul este de diabet tip 2, hipertensiune, sechele infarct cerebral. La reevaluările anuale la comisie se prezintă soţia, CD. Este pensionat medical din anul 2011. Iniţial a fost încadrat în gradul 3 de invaliditate după care, la reevaluarea din data de 19.06.2013, a fost încadrat în gradul 1.

Din dosarul medical de pensionare al numitei IAM, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2013 cu diagnosticul epilepsie, retard mintal. Este încadrată în gradul 1 de invaliditate. Se prezintă anual la comisia de expertiză medicală însoţită de mamă, IM. Ultima reevaluare a fost în data de 20.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului MA, a  rezultat că acesta este pensionat medical din anul 2013 de cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Olteniţa, cu diagnosticul TBC. Se prezintă anual la reevaluări fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate. La ultima reevaluare din data de 20.08.2015, s-a prezentat la Comisia de expertiză medicală Călăraşi.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei CT, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2009 fiind încadrată în gradul 3 de invaliditate, diagnosticul fiind TBC şi tulburare depresivă. Se prezintă anual la reevaluare, ultima fiind în data de 11.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei DM, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2013, diagnosticul fiind o schizofrenie paranoidă. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima fiind în data de 20.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei DM, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2008, diagnosticul fiind o tulburare a discului lombar. S e prezintă anual la reevaluare, fiind încadrată în gradul doi de invaliditate.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei SP,  a rezultat că aceasta a fost pensionată medical în anul 2012 cu diagnosticul tulburare depresivă severă, fiind încadrată în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare, la comisie.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei PA, a rezultat că aceasta a fost pensionată medical în anul 2013, diagnosticul fiind o afecţiune oncologică. Este încadrată în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 16.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al numitului DGL, a rezultat că acesta este pensionat medical din anul 2014 cu diagnosticul retard mintal, fiind încadrat în  gradul 2 de invaliditate. La reevaluările anuale se prezintă mama acestuia, inculpata DM.

Din dosarul medical de pensionare al numitului BD,a rezultat că acesta  este pensionat medical din anul 2008 cu diagnosticul schizofrenie paranoidă, fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate.  La reevaluările anuale se prezintă tatăl acestuia, inculpatul BF, ultima reevaluare fiind în data de 20.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al suspectei PM, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2007, datorită unei afecţiuni oculare ce a dus la orbire, fiind  încadrată în gradul 1 de invaliditate. Se prezintă anual la  reevaluare la comisie, însoţită de fiică, PN, ultima reevaluare fiind în data de 09.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al suspectului MR,a rezultat că acesta este pensionat medical din anul 2006, cu diagnosticul o afecţiune cardiacă, fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate.  La reevaluarea din anul 2010 a fost trecut în gradul 1 de invaliditate. La reevaluările anuale la comisie se prezintă soţia, MI, cu actele medicale.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului ZVM, a rezultat că acesta este pensionat medical din anul 2011, diagnosticul fiind  un traumatism prin strivire cu amputare mână stângă. A fost încadrat în  gradul 1 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluarea la comisie, ultima fiind în data de 22.06.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei TE, a rezultat că aceasta a fost pensionată medical în anul 2007,  diagnosticul fiind o tulburare depresivă recurentă. Se prezintă anual la  reevaluare la comisie,  ultima reevaluare fiind în data de 20.07.2015. Este încadrată în gradul 2 de invaliditate.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei SG, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2005, diagnosticul fiind un astm bronşic. A fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la  reevaluare la comisie,  ultima reevaluare fiind în data de 15.06.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei PM,a  rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 1999, diagnosticul fiind o colecistită acută, fiind încadrată în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la  reevaluare la comisie,  ultima reevaluare fiind în data de 15.06.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului AV, a rezultat că acesta este pensionat medical din anul 2005, urmare a unei afecţiuni a pancreasului. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind în data de 09.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei AV, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 1999, fiind încadrată în gradul 3 de invaliditate cu diagnosticul TBC. Ultima reevaluare a fost  în data de 15.06.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului BV, a rezultat că aceasta a fost pensionat medical în anul 2009, diagnosticul fiind boala Bazedow. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind în data de 09.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului CM, a rezultat că acesta a fost pensionat medical în anul 2010, diagnosticul fiind un sindrom cefalalgic şi vertiginos prin tulburări irigaţie cerebrală cu AVC carotidian drept. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind în data de 09.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului CR, a rezultat că în anul 2009 a fost depensionat de Institutul Naţional de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă Bucureşti pentru că nu se încadra în grad de invaliditate.  În anul 2013 a fost pensionat medical de cabinetul de expertiză şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, fiind încadrat în gradul 3 de invaliditate. Diagnosticul a fost o discopatie vertebrală lombară. Hernie de disc. Pentru acelaşi diagnostic a fost depensionat în anul 2009. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind în data de 16.07.2015.

 Din dosarul medical de pensionare al inculpatei CN, a rezultat că aceasta este pensionată medical din anul 2009, diagnosticul fiind o afecţiune ortopedică. A fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare a fost  în data de 16.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului II, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2005, diagnosticul fiind o afecţiune cardiacă şi ortopedică.  A fost încadrat iniţial în gradul 3 de invaliditate după care, în urma reevaluării la comisie, i-a fost schimbat în 1. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind în data de 12.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei MT, rezultă că este pensionată medical din anul 2002, diagnosticul fiind ciroză hepatică virală B activă, ulcer duodenal cronic, tuberculoză. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare a fost în data de 22.06.2015 când a fost declarată nerevizuibil conform legii nr.263/2010, art. 79 lit. b).

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului INu, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2013,  fiind încadrat iniţial în gradul 3 de invaliditate  cu diagnosticul angină instabilă. Se prezintă anual la reevaluare, ultima reevaluare fiind în data de 10.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei BG, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2004, diagnosticul fiind o hemipareză. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare a fost  în data de 20.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului MP, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2007, diagnosticul fiind o tahicardie supraventriculară. A fost încadrat în gradul 2 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare, ultima reevaluare fiind în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului VL, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2012, diagnosticul fiind diabet zaharat. Este încadrat în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare, ultima reevaluare fiind în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului IM, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2005, diagnosticul fiind un TBC. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei NG, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2006, diagnosticul fiind un astm bronşic. A fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare a fost  în data de 30.07.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei CP, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2013, diagnosticul fiind boala Parkinson. A fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. La reevaluarea din data de 03.08.2015 i-a fost schimbat gradul în 2.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei JF, rezultă că a fost pensionată medical în anul 1996, fiind încadrată în gradul 3 de invaliditate cu diagnosticul o afecţiune oncologică operată.  La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare a fost  în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei NS, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2008, fiind încadrată în gradul 2 de invaliditate cu diagnosticul diabet zaharat.  La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima reevaluare fiind  în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului IP, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2009,  diagnosticul fiind TBC. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 13.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului TC, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2008,  urmare a unei atrofii optice primare. A fost încadrat în gradul 1 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 10.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatului CP, rezultă că a fost pensionat medical în anul 2007, diagnosticul fiind o afecţiune cardiacă. Este încadrat în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 13.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei OM, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2005, diagnosticul fiind diabet zaharat. A fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 13.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei VE, rezultă că a fost pensionată medical în anul 2005, diagnosticul fiind o afecţiune renală. A fost încadrată iniţial în gradul 2 de invaliditate după care, la reevaluarea din 06.08.2012, îi este schimbat gradul în 3. Ultima reevaluare a fost în data de 06.08.2015.

Din dosarul medical de pensionare al inculpatei ND, rezultă că este pensionată medical din anul 2003, diagnosticul fiind o schizofrenie afectivă. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie, ultima reevaluare fiind în data de 06.08.2015.

Cu ocazia audierii, în faza de urmărire penală, inculpaţii au declarat următoarele:

Inculpata SM  a recunoscut că a primit de la câţiva pacienţi bani şi bunuri, dar că acest lucru s-a întâmplat foarte rar. A arătat că expertiza în jur de 100-140 pacienţi pe zi. Dintre aceştia s-a întâmplat ca trei-patru pacienţi să-i lase pe birou sume de bani sau pachete de cafea. Sumele de bani primite nu au fost niciodată atât de mari ca cele primite în ziua flagrantului din data de 20.08.2015. Primea în general sume de aproximativ 50, 100 de lei de la fiecare pacient. Aceştia insistau să-i remită sume de bani sau alte foloase. Niciodată nu număra banii primiţi de la pacienţi. Obişnuia ca din sumele primite să ofere o mică parte şi asistentelor MF şi SJ.

Inculpata SJ nu a dorit să dea declaraţie pe situaţia de fapt.

Inculpata RZ nu a dorit să dea declaraţie.

Inculpata BG nu a dorit să dea declaraţie.

Inculpatul IP a declarat că este pensionat medical de aproximativ 7 ani, diagnosticul fiind TBC. A fost încadrat în gradul 2 de invaliditate până în urmă cu un an,când deşi s-a îmbolnăvit şi de alte afecţiuni medicale, nu i-a fost menţinut gradul de invaliditate. Dimpotrivă, a fost încadrat într-un grad mai uşor, gradul 3.Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală la reevaluările anuale.

 Inculpata LL a declarat că soţul LG este pensionat medical cu diagnosticul schizofrenie. Până în urmă cu un an a fost încadrat în gradul 2 de invaliditate după care a fost trecut în 3. La fiecare reevaluare anuală îl însoţea intrând în cabinetul de expertiză unde rămânea până la emiterea noii decizii. Atât personal cât şi soţul nu au remis sume de bani comisiei de expertiză.

Inculpatul CA a declarat că tatăl său, CLC este pensionat medical de aproximativ un an şi jumătate. În ziua în care trebuia să se prezinte la reevaluare, s-a deplasat la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi cu dosarul medical al acestuia unde a discutat cu asistenta socială SJ cu privire la conţinutul acestuia. I-a dat de înţeles că dosarul este complet şi tatăl său se poate prezenta la reevaluare în cursul aceleiaşi zile. I-a oferit un pachet de cafea în virtutea relaţiilor de colegialitate ţinând cont şi de faptul că şi el lucrează în domeniul medical la Spitalul Judeţean Călăraşi în funcţia de economist.

Inculpata ND a declarat că este pensionată medical din anul 2003, diagnosticul fiind o psihoză activă discordantă care s-a accentuat în timp ducând la o schizofrenie activă. Boala ar fi debutat în anul 1980. La comisie se prezintă anual la reevaluare. Din rândul celorlalţi pensionaţi medical a aflat că se obişnuia să se remită comisiei diferite produse constând în cafea şi dulciuri. În aceste împrejurări, la ultima reevaluare a remis comisiei de expertiză, respectiv medicului SM un borcan de nes şi o ciocolată, apreciind valoarea la suma de 14 lei. Aceste bunuri le-a remis comisiei de expertiză ca o recunoştinţă pentru comportamentul civilizat şi omenos pe care l-aveau faţă de persoana sa.

Inculpata JF a declarat că este pensionată medical din anul 1996, diagnosticul fiind o afecţiune oncologică. La reevaluare la comisie se prezenta la şase luni după care la an. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate până în urmă cu doi ani când a fost încadrată în gradul 3. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi.

Inculpata CP, iniţial nu a dorit să dea declaraţie după care a revenit precizând că nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi la reevaluările anuale la care se prezenta, fiind  pensionată medical.

 Inculpata MF a declarat că soţul său MN este pensionat medical, diagnosticul fiind AVC. La reevaluările anuale la comisia de expertiză îl însoţea. Atât personal cât şi soţul nu au remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză la reevaluările periodice.

Inculpatul VL a  declarat că nu a remis sume de bani sau alte foloase materiale comisiei de expertiză medicală Călăraşi, la reevaluările periodice. Ultima reevaluare a avut loc în luna august 2015. Este pensionat medical din anul 2006 pentru o afecţiune pulmonară şi diabet zaharat. A fost iniţial încadrat în gradul 2 de invaliditate şi după doi-trei ani de la data pensionării, i-a fost schimbat gradul în 3.

Inculpatele TV şi VE nu au dorit să dea declaraţie.

Inculpata NS a  declarat că este pensionată medical de aproximativ 8 ani, diagnosticul fiind diabet zaharat şi cardiopatie ischemică. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate. Se prezintă anual la reevaluare la comisie. Niciodată nu a remis sume de bani sau alte foloase comisie de expertiză.

Inculpatul SJ  a declarat că soţia, NS a beneficiat de pensie de handicap din anul 2007 cu diagnosticul scleroză multiplă. În vara anului 2015, în august a fost pensionată medical, ocazie cu care s-a prezentat la comisie la prima evaluare. Atât personal cât şi soţia nu au remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpatul II a declarat că este pensionat medical din anul 2005, diagnosticul fiind o afecţiune cardiacă în urma căreia i-a fost amputat membrul stâng. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate după care, din anul 2007 după amputarea membrului stâng, a fost încadrat în gradul 1. La reevaluare la comisie se prezintă anual, ultima fiind în data de 11.08.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi. A fost pensionat de comisia de expertiză Lehliu unde s-a prezentat la reevaluări până în anul 2014 inclusiv. La ultima reevaluare a fost expertizat de comisia de expertiză medicală Călăraşi.

Inculpata CO a declarat că se află în concediu medical din data de 15.05.2015. Cei de la spital i-au recomandat să meargă la comisia de expertiză medicală Călăraşi pentru a fi reevaluată după cele 90 de zile, în vederea prelungirii concediului medical sau a pensionării medicale. Acesta este motivul pentru care în cursul verii anului 2015 s-a prezentat la comisia de expertiză medicală Călăraşi. Nu a remis sume de bani sau alte foloase membrilor comisiei. I-a fost prelungit concediul medical de către comisia de expertiză până la data de 10.11.2015.

Inculpata DM a  declarat că este pensionată medical din anul 2012, diagnosticul fiind o schizofrenie paranoidă, fiind încadrată în gradul 2 de invaliditate. Recunoaşte că la ultima reevaluare din data de 20.08.2015 a remis medicului SM suma de 150de lei. Inculpata motivează că a vrut să-i cumpere medicului un buchet de flori dar nu a găsit pe drum până a ajunge la cabinet. În aceste împrejurări a crezut că este mai bine să-i remită medicului suma de 150 de lei pentru a-şi cumpăra din aceşti bani un buchet de flori. Motivează că i-a remis suma de bani în semn de recunoştinţă pentru profesia de medic.

Inculpata MT a  declarat că este pensionată medical de aproximativ 15 ani, diagnosticul fiind o hepatită cronică. A fost încadrată iniţial în gradul 2 de invaliditate după care i-a fost schimbat în 3. Ultima reevaluare la comisie a fost în luna iunie 2015. Nu este adevărat că ar fi remis cu această ocazie sau la reevaluările anuale sume de bani comisiei de expertiză.

PM nu a dorit să dea declaraţie. In urma cercetărilor s-a constatat că aceasta suferă de o afecţiune oculară care a dus la orbire. În aceste împrejurări,  la reevaluările anuale se prezintă fiica, PN care a remis o sumă de bani comisiei respectiv medicului SM.

Inculpata PN-L nu a dorit să dea declaraţie. PM nu a dorit să dea declaraţie. In urma cercetărilor s-a constatat că aceasta suferă de o afecţiune oculară care a dus la orbire. În aceste împrejurări,  la reevaluările anuale se prezintă fiica, PN care a remis o sumă de bani comisiei respectiv medicului SM.

Inculpata MI a declarat că soţul MR este pensionat medical de aproximativ 10 ani cu diagnosticul hemiplagie. La reevaluările anuale la comisie se prezintă în locul soţului care este încadrat în gradul1 de invaliditate. Nu recunoaşte că ar fi remis medicului SM o sumă de bani.

Inculpata DM a arătat că se prezintă la comisia de expertiză la reevaluările anuale ale fiului său, DGL diagnosticat cu retard mintal sever. A recunoscut că la ultima reevaluare a remis medicului SM suma de 50 de lei.

Inculpaţii MP, SP şi MA nu au dorit să dea declaraţie.

Inculpata BE a declarat că la ultima reevaluare la comisie în data de 13.08.2015 a însoţit-o în cabinet pe mama sa, HT, pensionată medical cu diagnosticul AVC încadrată în gradul 2 de invaliditate. A recunoscut că înainte de expertizarea mamei sale, i-a remis medicului SM suma de 100 de lei. A declarat că, deşi este asistent medical nu a avut reprezentarea că prin acţiunea sa de a remite o sumă de bani medicului SM în vederea îndeplinirii unei atribuţii de serviciu, a săvârşit infracţiunea de dare de mită.

 Inculpaţii IM şi CD, deşi au luat la cunoştinţă că au fost citaţi pentru a fi audiaţi în calităţile de suspect şi inculpat, nu s-au prezentat la organele de urmărire penală, motivând că sunt plecaţi în străinătate.

 Inculpatul BF nu a fost audiat in cursul urmăririi penale. A fost citat la adresa de domiciliu, după care a fost citat prin afişare la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi.

 Inculpata PA  a declarat că este pensionată medical din anul 2013, diagnosticul fiind o afecţiune oncologică. Nu a recunoscut că ar fi remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză la reevaluările anuale.

Inculpata SP nu a dorit sa dea declaraţie .

Inculpata IM a declarat că soţul INu este pensionat medical din anul 2012 pentru o afecţiune cardiacă, fiind încadrat în gradul 2 de invaliditate. La ultima reevaluare din luna august 2015 l-a însoţit în cabinet. Nu a recunoscut că a remis o sumă de bani comisiei de expertiză în vederea menţinerii gradului de invaliditate a soţului său INu.

 Inculpatul CM nu a dorit să dea declaraţie.

Inculpata SG nu a dorit să dea declaraţie.

Inculpata CN a  declarat că este pensionată medical din anul 2009 diagnosticul fiind o afecţiune a coloanei. Iniţial a fost încadrată în gradul 2 de invaliditate după care i s-a schimbat în 3. Ultima reevaluare a fost în data de 19.07.2015.  Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză. La ultima reevaluare era prezentă în cabinet şi asistenta MF.

Inculpata DM nu a dorit să dea declaraţie.

 Inculpatul ZMV a declarat că  este pensionat medical de aproximativ 5 an urmare a unui accident de muncă soldat cu amputarea mâinii stângi. A fost încadrat în gradul 2 de invaliditate. Se prezintă la comisie la reevaluările anuale, ultima fiind pe 22.06.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză. Îşi aminteşte că la ultima reevaluare era prezentă în cabinet şi asistenta MF.

 Inculpata AV a  declarat că este pensionată medical din anul 2001 diagnosticul fiind TBC şi o afecţiune cardiacă. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate după care în gradul 3. La reevaluări la comisie se prezintă iniţial la şase luni după care la un an, ultima fiind în data de 15.06.2015 când a ieşit la pensie la limită de vârstă.  A mai declarat că la reevaluarea din 15.06.2015, după ce a intrat în posesia deciziei, a remis medicului SM o sumă de bani, o bancnotă de 10 lei spunându-i să-şi ia un buchet de flori. Iniţial medicul a refuzat dar la insistenţele sale a primit suma de bani pe care i-a lăsat-o pe birou. Îşi aminteşte că în cabinet se afla  şi asistenta MF.

 Inculpatul BV a declarat că  este pensionat medical de aproximativ 10 ani, diagnosticul fiind boala Basedow. A fost încadrat iniţial în gradul 2 de invaliditate după care în gradul 3. La reevaluare la comisie se prezintă iniţial la şase luni apoi la un an, ultima fiind în data de 09.07.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpata PM nu a dorit să dea declaraţie.

Inculpatul AV  a declarat că este pensionat medical de aproximativ 8 ani, diagnosticul fiind o afecţiune cardiacă. A fost încadrat iniţial în gradul 2 de invaliditate după care în gradul 3. La reevaluările periodice la comisie se prezintă anual, ultima fiind în data de 09.07.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpata TE a  declarat că a fost pensionată medical în anul 2007, diagnosticul fiind o tulburare recurentă, fiind încadrată în gradul 2 de invaliditate. La reevaluare se prezenta iniţial la şase luni după care la an, ultima fiind în data de 16.07.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpata CT nu a dorit să dea declaraţie.

 Inculpatul CR a  declarat că este pensionat medical de aproximativ 2 ani, diagnosticul fiind o hernie de disc. A fost încadrat în gradul 3 de invaliditate. La reevaluare la comisie  se prezintă anual, ultima fiind în data de 16.07.2015 când a remis în timp ce se afla în cabinetul de expertiză un pachet de cafea pe care l-a lăsat pe unul dintre birouri. Când a remis pachetul de cafea, asistenta MF a ieşit din birou, în cabinet rămânând medicul SM. A fost prima dată când a remis foloase materiale comisiei de expertiză medicală Călăraşi.

 Inculpata TE a declarat că este pensionată medical de aproximativ 15 ani diagnosticul fiind o hepatită cronică. A fost încadrată în gradul 2 de invaliditate după care în 3. Ultima reevaluare la comisie a fost în luna iunie.2015. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpata OM  a arătat că este pensionată medical de aproximativ 20 ani, diagnosticul fiind diabet insipid. La reevaluări la comisie se prezintă iniţial la şase luni, ultima fiind la 13 august chiar de sărbătoarea Sfintei Marii. În timp ce se afla în cabinetul de expertiză, după ce i-a înmânat decizia asupra capacităţii de muncă, i-a remis medicului SM,suma de 200 de lei în bancnote de 100 de lei,suma pe care i-a lăsat-o pe birou. Iniţial medicul i-a respins cu mâna suma de bani spunându-i că nu este nevoie dar a insistat spunându-i că suma de bani este „pentru ziua de astăzi de Sf. Maria”, după care a părăsit cabinetul, suma de bani rămânând în biroul medicului.

Inculpata RD a declarat  că unchiul său SJ este pensionat medical în anul 2015, diagnosticul fiind un TBC. La începutul lunii august 2015, nu reţine data cu exactitate, l-a însoţit la reevaluare la comisie. După emiterea deciziei de pensionare medicală anuală, înainte să părăsească cabinetul, i-a introdus medicului SM suma de 100 de lei în buzunarul halatului, ocazie cu care i-a şi mulţumit. Suma de 100 de lei nu i-a fost solicitată de medic. A remis-o drept recunoştinţă pentru faptul că a emis o nouă decizie asupra capacităţii de muncă unchiului său SJ.

 Inculpata NG a  declarat că este pensionată medical de aproximativ 9 ani, diagnosticul fiind o afecţiune pulmonară. Decizia de pensionare i-a fost eliberată de comisia de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Olteniţa unde s-a prezentat la reevaluare până în anul 2014. De la data pensionării până în prezent a fost încadrată în gradul 3 de invaliditate. Ultima reevaluare a fost în data de 30.07.2015. După ce a intrat în posesia deciziei asupra capacităţii de muncă, în timp ce se afla în cabinet, a introdus suma de 100 ce lei sub nişte acte medicale ce se aflau pe masa medicului SM, aceasta fiind prezentă la birou în faţa sa unde scria. După ce a lăsat suma de 100 de lei a părăsit în grabă cabinetul fără a purta vreo discuţie cu medicul sau cu alte persoane. Declară că a oferit suma de bani din recunoştinţă şi omenie.

 Inculpatul CP a declarat că este pensionat medical din anul 2004 diagnosticul fiind o afecţiune cardiacă, fiind încadrat în gradul 3 de invaliditate. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală.

Inculpata IL  a declarat că soţul său Ionescu Dan este pensionat medical din anul 2008 pentru o afecţiune cardiacă fiind încadrat în gradul 3 de invaliditate. La reevaluările anuale la comisie îl însoţeşte. Atât personal cât şi soţul nu au remis sume de bani la reevaluările anuale la comisie.

Inculpatul TC a declarat că este pensionat medical din anul 1988, diagnosticul fiind o tumoare craniană operată şi alte afecţiuni medicale intervenite pe parcurs. De la data pensionării a fost încadrat în gradul 1 de invaliditate. Nu a remis sume de bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală la reevaluările anuale.

 Inculpata IM a declarat că fiica sa, IAM este pensionată medical diagnosticul fiind retard mintal. La reevaluările anuale la comisie o însoţea. La ultima reevaluare din data de 20.08.2015 a remis comisiei de expertiză medicală respectiv medicului SM suma de 200 de lei. Banii i-a oferit medicului ca o recunoştinţă pentru faptul că i-a reevaluat fiica, eliberându-i o nouă decizie asupra capacităţii de muncă.

 În faza de cercetare judecătorească, cu ocazia audierii inculpaţii au declarat următoarele:

 1. Inculpata SM, prin declaraţia data în faţa instanţei, la filele 84-85 vol V instanţă, nu a recunoscut infracţiunea pentru care a fost trimisă în judecată, susţinând că nu a condiţionat actul medical şi indiferent dacă a primit ceva sau nu de la pacienţi şi-a îndeplinit atribuţiile în acelaşi fel, nefiind vreun caz în care ar fi refuzat să-şi îndeplinească corect atribuţiile de serviciu. Cu privire la numărul actelor medicale reţinute prin actul de inculpare, inculpata a arătat că doar în 10-15 cazuri a primit bani, sumele variind între 50-100 lei şi că nu primea în fiecare zi bani sau produse. Majoritatea nu oferea nimic, iar în perioada în care activitatea sa a fost monitorizată a consultat conform  evidenţelor din registre în jur de 1600 de persoane.

Cu privire la banii şi produsele primite, inculpata a arătat că a avut percepţia că au fost oferiţi ca un dar de ziua ei, iar în alte cazuri i-a fost jenă sau frică să le refuze, întrucât unii dintre pacienţi sufereau de afecţiuni psihice grave. A mai arătat că la marea majoritate le-a cerut să-şi ia banii îanpoi, dar aceştia au insistat, lăsându-i în cabinet. Au fost şi cazuri când pacienţii au lăsat banii pe birou, fără ca ea să observe acest lucru.

Cu privire la asistenta MF, inculpata a susţinut că nu se află în relaţii de duşmănie cu aceasta şi nu a înţeles de ce aceasta a făcut denunţ, în condiţiile în care a fost drăguţă şi binevoitoare cu ea, dându-i şi ei din banii primiţi. A  mai constatat că, atunci când venea dimineaţa în cabinet, asistenta MF primea diverse bunuri de la pacienţi şi afirma că i se cuvin aceste bunuri pentru că munceşte acolo, dar cu toate acestea nu a reclamat-o.

Cu privire la inculpata SJ, inculpata S a arătat că aceasta a lucrat în cabinet doar două-trei săptămâni, când a înlocuit-o pe MF. Nu i-a dat asitentei SJ nici bani şi nici produse. O singură data i-a lăsat suma de 50 de lei pe birou, pentru ca aceasta să cumpere cele necesare cabinetului, dar nu a avut nicio discuţie cu aceasta în legătură cu banii şi cu ceea ce trebuia să facă cu suma de bani.

Cu privire la suma găsită, asupra sa cu ocazia flagrantului, inculpata S a arătat că o parte din bani, respectiv 400 lei, erau bani personali

A solicitat, prin apărător, şi prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina sa prin înlăturarea  agravantei prev. de art.77 alin.1 lit.a C.p., întrucât în cauză nu s-a probat existenţa unei înţelegeri între inculpatele S şi S.. pe de o parte şi ceilalţi 49 de inculpaţi, care să atragă şi reţinerea acestui text de lege.

Cu privire la fapta de dare de mită inculpata SM a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p.  pentru actele materiale referitoare la primirea de bunuri sau alte foloase de la inculpaţii NS, DM,  MT, CN, PN-L, AV, PM, CD, ZVM, SG, CM, PA, BV, , BG, SP, II, CT, TE, BF, CP, TV, MI şi SP, întrucât faptele nu au fost dovedite, declaraţia martorei MF neputând fi coroborată cu nicio altă probă.

A solicitat achitarea întemeiul art.16 alin 1 lit.d C.pr.p. respectiv există o cauză de neimputabiliate  sau în temeiul art.16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, respectiv fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege  pentru actele materiale săvârşite de inculpaţii VE, VL, ND, M... P, TC, RD, Chesaru Romea, AV, IM, BE, OM, NG, CP, IL, RZ, IP, LL, ND, JF, MF, SJ, CO, DM, DM, MA şi IM.

În susţinerea cererii de achitare pe art.16 alin.1 lit.d C.pr.p. inculpata a arătat că pacienţii i-au oferit banii sau produsele reţinute în rechizitoriu în semn de recunoştinţă pentru activitatea sa, fără a condiţiona în vreun fel efectuarea actului medical de asemenea gesturi, iar valoarea bunurilor sau foloaselor primite nu a reprezentat o contraprestaţie a serviciilor medicale.

În subsidiar, a solicitat achitarea în temeiul art.16 alin 1 lit.b teza a II-a C.pr.p. susţinând că faptele nu au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, lipsind intenţia de a aduce atingere vreunei valori sociale protejate de lege şi neavând reprezentarea că aceste fapte se încadrează în categoria infracţiunii de luare de mită.

2. Inculpata SJ, prin declaraţia data în faţa instanţei, la filele 200 vol IV instanţă  a recunoscut că a primit 7 pachete de cafea în perioada de trei săptămâni în care a lucrat la cabinetul de expertiză medicală, dar nicioadată nu a primit bani de la pacienţi sau de la medicul S. Aceste bunuri au fost date de pacienţi, fără a fi condiţionaţi în vreun fel.

A solicitat, prin apărător, schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 77 alin. 1 lit. a C.p., susţinând că aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cauză, întrucât în cauză nu s-a probat existenţa unei înţelegeri între inculpatele S şi S.. pe de o parte şi ceilalţi 49 de inculpaţi, care să atragă şi reţinerea acestui text de lege.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege, apreciind că oferirea unui pachet de cafea unei colege de serviciu nu poate fi conisderată ca o infracţiune.

3. Inculpatul IM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 186 vol IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea  infracţiunii de dare de mită, susţinând că cei 50 lei de lei pe care i-a lăsat pe biroul inculpatei S nu au fost daţi cu titlu de mită, ci ca un semn de recunoştinţă şi bucurie pentru că reuşise să-şi rezolve problema. A mai arătat că este operat la plămâni, fiind pensionat pe caz de boală în gradul III şi că se prezintă în fiecare an pentru examinare.

A solicitat, prin apărător, achitarea în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

4.Inculpata NG, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 187 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că suma de 100 lei pe care a lăsat-o pe biroul inculpatei S sub un dosar nu a fost dată cu titlu de mită, ci cu titlu de recunoştinţă, fără a exista vreo condiţionare din partea doctoriţei. A mai arătat că este bolnavă, fiind pensionată pe caz de boală, încadrată în gradul  III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

5.Inculpatul CP, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 188 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat inculpatei S şi asistentei  câte 5 pere de la el din curte, în câte o pungă, pe care de altfel acestea nici au vrut să le primească. fără a exista vreo condiţionare din partea doctoriţei. A mai arătat că este bolnav, fiind pensionat pe caz de boală din anul 2013, încadrat în gradul  III şi că se prezintă în fiecare an la comisie.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

6.Inculpatul CA, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 190 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat inculpatei SJ un pachet de cafea Jacobs, întrucât erau colegi de serviciu şi în ziua respectivă urma să vină la cabinet cu tatăl său operat de cancer.

A solicitat, prin apărător, schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, susţinând că aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cauză, întrucât Legea nr. 78/2000 se aplică exclusiv unor categorii de subiecţi bine determinaţi care îndeplinesc funcţiile publice prevăzute la alin. 1.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege, apreciind că oferirea unui pachet de cafea unei colege de serviciu nu poate fi considerată ca o infracţiune.

7. Inculpata  IM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 191 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că suma de 50 lei pe care a lăsat-o pe biroul inculpatei S nu a fost dată cu titlu de mită, ci din proprie iniţiativă, fără a exista vreo condiţionare din partea doctoriţei, banii fiind oferiţi după primirea documentelor. A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor al soţului ei INu, care este bolnav, fiind pensionat pe caz de boală, încadrat în gradul II din anul 2013.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

8. Inculpatul  IP, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 192 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat inculpatei S  o pungă mică de cafea, după ce aceasta i-a dat hârtiile. A mai arătat că este bolnav, fiind pensionat pe caz de boală de 7 ani, încadrat în gradul  III şi că se prezintă în fiecare an la comisie. De asemenea, a precizat că la început a fost încadrat în gradul II după care a fost trecut pe gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege

9. Inculpata LL, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 193 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că cele două ciocolate  pe care le-a lăsat-o pe biroul inculpatei S nu au fost date cu titlu de mită, apreciind că aceste produse, prin valoarea lor – 6 lei,  nu pot face obiectul infracţiunii de dare de mită.  A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor al soţului ei LG, care este bolnav de schizofrenie paranoidă,  fiind pensionat pe caz de boală, încadrat în gradul II din anul 2000.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

10.  Inculpata CO, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 194 vol. IV instanţă, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a oferit doctoriţei două pateuri cu brânză, două iaurturi şi o sticlă de coca-cola, cu titlu de împărţeală, pentru că în ziua respectivă se împlinea un an de la decesul tatălui său şi a împărţit produsele respective aşa cum este obiceiul creştinesc. A mai arătat că a fost la cabinet pentru obţinerea unui certificat medical, nefiind pensionată medical.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

11. Inculpata DM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 195 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că suma de 50 lei pe care a lăsat-o pe biroul inculpatei S nu a fost dată cu titlu de mită, ci din proprie iniţiativă, fără a exista vreo condiţionare din partea doctoriţei, banii fiind oferiţi după primirea documentelor, deşi iniţial doctoriţa a refuzat să-i primească A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor al fiului ei care este bolnav de retard mintal de la naştere, fiind pensionat pe caz de boală, încadrat în gradul II.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

12. Inculpata DM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 196 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S suma de 150 lei pentru a-şi cumpăra un buchet de flori, în semn de recunoştinţă a faptului că este medic, fără a fi condiţionată în vreun fel. A mai arătat că este bolnavă de schizofrenie paranoidă, fiind pensionată medical cu gradul II din anul 2013.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

13. Inculpata  OM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 197 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S suma de 200 lei pentru a-şi cumpăra un cadou , întrucât în ziua respectivă era Sfânta Maria şi era şi ziua doctoriţei A mai arătat că este bolnavă de 24 de ani în gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

14. Inculpata JF prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 198 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S suma de 50 lei pentru a-şi cumpăra un cadou , întrucât urma sărbătoarea sfintei Maria şi era şi ziua doctoriţei Aceasta  a refuzat banii, dar la plecarea din cabinet a lăsat banii şi nu s-a mai întors după ei deşi a fost strigată de doctoriţă. A mai arătat că este pensionată medical din anul 1996, iniţial fiind încadrată în gradul II, din anul 2014 fiind trecută în gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

15. Inculpatul MA prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 199 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S un pachet de cafea de 200 gr. în valoare de 13-14 lei, fără a fi condiţionat în vreun fel de medic. A mai arătat că este pensionat medical de aproximativ 3 ani, fiind încadrat în gradul II.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

16. Inculpata  RZ, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 201 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S  suma de 50 lei, în semn de respect şi nu pentru a obţine vreun folos. A mai arătat că a fost în calitate de însoţitor al soţului ei, care este pensionat pe caz de boală în gradul III din anul 2004.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

17. Inculpata TV, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 202 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici doctoriţei sau asistentei. În ziua respectivă avea la ea 2 pamperşi într-o pungă pe care a uitat-o pe biroul doctoriţei. A mai arătat că a fost în calitate de însoţitor al fiului ei în vârstă de 37 de ani, care este bolnav de la vârsta de 3 ani de tetrapareză spastică gravă şi este pensionat medical în gradul I.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

18. Inculpatul  SJ, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 203 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că soţia sa  a dat doctoriţei S un pachet de cafea de 250 gr. în valoare de 15 lei,în semn de respect, fără a fi condiţionată în vreun fel de medic. A mai arătat că a fost în cabinet în calitate de însoţitor al soţiei sale, care este paralizată şi nevăzătoare, fiind pensionată medical în gradul I nerevizuibil. În ziua respectivă se afla în cabinet pentru a obţine informaţii în legătură  şi cu obţinerea unei pensii de la stat, întrucât apăruse o lege nouă care îi oferea acest drept dacă avea acte medicale.

 A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

19. Inculpata MI, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 204 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici doctoriţei sau asistentei. În ziua respectivă a fost la cabinet împreună cu soţul ei, ambii fiind pensionaţi medical din anii 2008, respectiv 2004. De-a lungul timpului, gradele în care au fost încadraţi le-au fost schimbate, dar în urma contestaţiilor le-au redobândit. A mai arătat că ambii erau foarte bolnavi, dovadă fiind şi faptul că soţul ei a decedat în ianuarie 2016.

A solicitat, prin apărător, schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, susţinând că aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cauză.,întrucât Legea nr. 78/2000 se aplică exclusiv unor categorii de subiecţi bine determinaţi care îndeplinesc funcţiile publice prevăzute la alin. 1.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a sau c C.pr.p, susţinând că fapta nu există sau că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

20. Inculpata MF, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 205 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a dat doctoriţei S suma de 100 lei, după semnarea actelor, în semn de respect, fără a fi condiţionată în vreun fel. A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor al soţului ei,  care este bolnav şi imobilizat la pat, fiind pensionat medical din anul 2011 în gradul I, grad care este supus reevaluării în fiecare an.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

21. Inculpata CP, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 206 vol. IV instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici doctoriţei sau asistentei. În ziua respectivă a fost la cabinet pentru revizuirea dosarului medical, fiind pensionată medical din anul 2013 în gradul III, dorind să i se prelungească această pensie. A mai arătat că i-a dat doctoriţei acte medicale, într-un plic, respectiv copie de pe certificatul de handicap de gradul II şi copie de pe buletin sau de pe cuponul de pensie.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

22. Inculpata CR, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 32 vol. V instanţă, a recunoscut că a dat doctoriţei suma de 50 lei, din proprie iniţiativă, pentru ca aceasta să-şi cumpere un pachet de cafea, fără a fi condiţionat în vreun fel. Medicul a încercat să-i dea banii înapoi dar el a refuzat. A mai arătat că este operat de 2 ori la coloană, fiind pensionat pe caz de boală.

A solicitat, prin apărător, schimbarea încadrării juridice reţinute în sarcina sa prin înlăturarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 78/2000, susţinând că aceste dispoziţii nu sunt aplicabile în cauză, întrucât Legea nr. 78/2000 se aplică exclusiv unor categorii de subiecţi bine determinaţi care îndeplinesc funcţiile publice prevăzute la alin. 1.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

23. Inculpata AV, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 34 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că la plecarea din cabinet a lăsat pe biroul medicului suma de 10 lei, spunându-i că sunt pentru flori, după care a plecat. Cei 10 lei au fost lăsaţi în semn de respect, pentru că era ultima decizie de care beneficia, urmând să se pensioneze la limită de vârstă. A mai arătat că este bolnavă, fiind diagnosticată cu mai multe boli, fiind încadrată de-a lungul timpului în grade diferite, la început în gradul II apoi trecând în gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

24. Inculpata  IM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 35 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a lăsat doctoriţei S un plic cu suma de 200 lei, după primirea documentelor, în semn de respect, fără a fi condiţionată în vreun fel. A mai arătat că a fost în cabinet calitate de însoţitor al fiului ei, care este pensionat pe caz de boală în gradul I din anul 2015, fiind bolnav de epilepsie şi retard pronunţat

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

25. Inculpata DM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 36 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic doctoriţei. A mai arătat că este pensionată medical din anul 2008, fiind încadrată în gradul II.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

26. Inculpata MT, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 37  vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici  doctoriţei şi nici asistentei A mai arătat că a fost pensionată medical din anul 2004, fiind încadrată în gradul II, în anul 2015 prezentându-se pentru ultima dată la cabinetul de expertiză medicală, întrucât după această dată a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

27. Inculpata CN, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 38  vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici  doctoriţei şi nici asistentei A mai arătat că este pensionată medical din anul 2009, fiind încadrată iniţial în gradul II, după care a fost trecută în gradul III. La acea dată se afla în cabinetul medical pentru reînnoirea actelor medicale.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

28. Inculpata PN, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 39  vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic nici  doctoriţei şi nici asistentei. A mai arătat că a fost în cabinet în calitate de însoţitoare a mamei sale - PM, care este nevăzătoare şi este pensionată medical de 20 de ani, iniţial din 1996 cu gradul II şi din 2007 cu gradul I.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

29. Inculpata  VE, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 40  vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că în ziua reţinută în rechizitoriu s-a aflat în cabinet, întrucât este pensionată medical din anul 2000, fiind încadrată în gradul III. A mai arătat că a oferit doctoriţei o cutie de bomboane în valoare de 14 lei, pentru că urma să fie ziua de naştere a acesteia şi că în schimbul acestui produs nu a cerut şi nu i s-a oferit nimic.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

30. Inculpatul VL,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 41 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că i-a băgat în buzunar doctoriţei S suma de 100 lei, întrucât urma ziua ei de naştere, fără a fi condiţionat în vreun fel. Doctoriţa nu a vrut să primească suma de bani, dar el i-a lăsat-o în buzunar, după care a fugit, spunându-i că este pentru ziua ei de Sfânta Maria. A mai arătat că este pensionat pe caz de boală din anul 2006, iniţial fiind încadrat în gradul II, ulterior fiind trecut în gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

31. Inculpatul  AV,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 42 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale, întrucât nu are posibilităţi materiale. A mai arătat că este pensionat pe caz de boală din anul 2005, fiind încadrat în III, având mai multe afecţiuni.

În timpul procesului, după audierea sa în faza de judecată, inculpatul AV a decedat, la dosar fiind depus certificatul de deces al acestuia, motiv pentru care apărătorul acestuia a solicitat încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. 1 lit.f C.pr.p., ca urmare a intervenirii decesului.

32. Inculpata  ND, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 43  vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că în ziua reţinută în rechizitoriu s-a aflat în cabinet, întrucât este pensionată medical din anul 2003/2004, fiind încadrată în gradul II, datorită unei afecţiuni psihice de care suferă. A mai arătat că a oferit doctoriţei un borcan mic de ness şi o ciocolată, întrucât în trecut i se făcuse rău în cabinet şi doctoriţa îi dăduse să mănânce din pachetul ei, gest care a impresionat-o.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

33. Inculpata NS,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 44 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale. A mai arătat că este pensionată de 8 ani de zile, fiind încadrată în gradul II, având mai multe afecţiuni.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

34. Inculpatul MP, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 45 vol. V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că a lăsat  pe biroul doctoriţei S suma de 50 lei, după primirea documentelor, fără a fi condiţionat în vreun fel, după  care a plecat. A mai arătat că  este pensionat pe caz de boală, iniţial fiind în gradul II după care a fost trecut în gradul III, având mai multe afecţiuni.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege

35. Inculpata RD,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 46 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că i-a doctoriţei S suma de 100 lei, după ce a obţinut actele, fără a fi condiţionată în vreun fel. A mai arătat că a fost în cabinet în calitate de însoţitoare a unchiului său, bolnav de TBC, în vederea pensionării medicale a cestuia.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

36. Inculpata  IL, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 47 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că în ziua reţinută a oferit asistentei SJ un pachet mic de cafea Jacobs şi o cutie cu bomboane, ambele în valoare de 12 lei, cerându-i asistentei să o înscrie pe listă. Nu a cerut nicio favoare şi nu i-a făcut nicio favoare. A mai arătat că în ziua respectivă a fost la cabinetul de expertiză medicală în calitate de însoţitor al soţului ei IND, care este pensionat medical în gradul III din anul 2008, fiind suferind de probleme cardiace.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

37. Inculpatul TC, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 48 vol.V instanţă, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că în ziua reţinută în rechizitoriu s-a aflat în cabinet, întrucât este pensionat medical din anul1998, fiind încadrată în gradul I, datorită mai multor afecţiuni de care suferă. A mai arătat că a oferit doctoriţei un pachet mic de cafea Jacobs de 50 gr. şi un pachet de ţigări Kent, după ce a primit documentele, fără a fi condiţionat în vreun fel.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege.

38. Inculpata PM,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 71 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a solicitat ceva pentru serviciile de care urma să beneficieze. A mai arătat că este pensionată medical, fiind încadrată în gradul II, având mai multe afecţiuni şi că în ziua respectivă s-a certat cu asistenta M.... pentru că nu se respecta ordinea, asistenta introducând peste rând pacienţi care veneau din comuna Roseţi. 

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art. 16 alin. 1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

39. Inculpata CD,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 72 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic doctoriţei şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care urma să beneficieze, asistenta M.... nefiind de faţă la discuţia purtată cu doctoriţa. A mai arătat că în ziua respectivă a fost ca cabinet în calitate de însoţitor al soţului său, care este paralizat şi netransportabil, acesta fiind pensionat medical din anul 2011, fiind încadrat în gradul I.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin. 1 lit.a şi c C.pr.p, susţinând că fapta nu există şi că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

40. Inculpatul ZVM, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 73 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale A mai arătat că este pensionat medical, fiind încadrată în gradul II permanent, în ziua respectivă fiind prezent pentru reevaluare.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

41. Inculpata SG,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 74 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic doctoriţei şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care urma să beneficieze, asistenta M.... fiind de faţă la discuţia purtată cu doctoriţa. A mai arătat că este pensionată medical în gradul III, având mai multe afecţiuni.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

42. Inculpatul  CM,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 75 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi nici nu i s-a pretins ceva de către acestea. A mai arătat că este pensionat medical, fiind încadrat în gradul III de o comisie de expertiză de la Bucureşti

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

43. Inculpata PA, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 76 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care urma să beneficieze, asistenta M.... fiind de faţă la discuţia purtată cu doctoriţa. A mai arătat că este pensionată medical în gradul III, având mai multe afecţiuni, respectiv cancer tiroidian şi noduli la plămâni.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

44. Inculpatul  BV,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 77 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi nici nu i s-a pretins ceva de către acestea, asistenta M.... fiind de faţă la discuţia purtată cu medicul. A mai arătat că este pensionat medical, fiind încadrat în gradul III.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

45. Inculpata BG, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 78 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că este pensionată medical în gradul II, în urma unui accident vascular.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

46. Inculpata SP, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 79 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că este pensionată medical în gradul II, din anul 2012, având mai multe afecţiuni medicale.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

47. Inculpatul II, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 80 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că este pensionat medical în gradul I, din anul 2007, având mai multe afecţiuni medicale.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

48. Inculpata BE,  prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 81 vol.V instanţă, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că i-a oferit doctoriţei S suma de 100 lei, în semn de respect şi pentru că  urma ziua ei de naştere şi nu avusese timp în acea dimineaţă să-i cumpere un buchet de flori, fără a fi condiţionată în vreun fel. A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor la mamei sale, care este pensionată pe caz de boală din anul 2012, fiind încadrată în gradul II,.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege

49. Inculpata CT, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 82 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că este pensionată medical în gradul III, din anul 2007, prezentându-se anual în vederea revizuirii.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a II-a C.pr.p, susţinând că fapta nu a fost săvârşită cu vinovăţia cerută de lege

50. Inculpata TE, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 83 vol.V instanţă,  nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că este pensionată medical în gradul II, din anul 2007, prezentându-se anual în vederea revizuirii.

A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

51. Inculpatul BF, prin declaraţia dată în faţa instanţei, aflată la fila 112 vol.V instanţă, nu a recunoscut săvârşirea infracţiunii de dare de mită, susţinând că nu a dat nimic cadrelor medicale şi că nu i s-a pretins ceva pentru serviciile de care a beneficiat. A mai arătat că a fost la cabinet în calitate de însoţitor al copilului său care este bolnav, fiind diagnosticat cu schizofrenie paranoică, prezentându-se anual în vederea evaluării.

 A solicitat, prin apărător, achitarea  în temeiul art.16 alin.1 lit.c C.pr.p, susţinând că nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată.

În faza de urmărire penală, a fost audiată în calitate de martor, persoana care a făcut denunţul, respectiv asistenta Martora MF. Aceasta a declarat că de aproximativ 15 ani lucrează în funcţia de referent şi ulterior asistent la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi.

La data de 22.06.2015 a formulat un autodenunţ la organele de urmărire penală în care a relatat că medicul SM şi asistentul social SJ, membre ale comisiei de expertiză medicală din cadrul cabinetului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, primesc sume de bani şi alte foloase de la pensionaţii medical care se prezintă la reevaluările periodice, pentru a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu.

Martora a declarat că în ziua de 22.06.2015, a fost prezentă în cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă Călăraşi, ocazie cu care a văzut că medicul SM a primit de la pensionaţii medical ZVM, MT şi de la însoţitoarea pensionatului medical MR, inculpata MI, sume de bani din care i-a remis şi ei suma de 45 de lei.

Nu a putut preciza ce sume de bani a primit medicul de la fiecare pacient. A declarat că pentru pacientul MR, la reevaluări s-a prezentat soţia MI, întrucât MR se deplasa greu.

în ziua de 15.06.2015 era prezentă în cabinetul de expertiză şi a văzut când medicul SM a primit de la fiecare dintre pensionaţii medical AV, CD prin soţie CD, PM,SG,o sumă de bani. Pentru pensionatul C...., la reevaluările anuale se prezintă soţia CD care şi semnează pentru primirea deciziei de pensionare medicală.

În zilele de 09.07.2015, 10.07.2015, a fost prezentă în cabinet când medicul SM a primit de la pensionaţii medical BV, MA, CM, AV, DM şi SP, sume de bani. Nu a putut preciza însă ce sumă a primit de la fiecare pensionat medical.

 În data de 13.07.2015, aceasta se afla în cabinetul de expertiză, ocazie cu care a văzut că medicul SM a primit sume de bani de la pensionaţii medical DGL prin mamă, DM, PM, CT,TE, CN, PA. Nu a putut preciza cuantumul sumei pe care a primit-ode la fiecare pacient. Pentru pensionaţii medical DGL şi PM s-au prezentat însoţitorii, respectiv mama, DM pentru primul şi fiica, PN, pentru cel de-al doilea.

În data de 20.07.2015 se afla în cabinetul de  expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ocazie cu care a văzut că medicul SM a primit de la pensionaţii medical BD şi BG, sume de bani. Pentru pensionatul medical B... s-a prezentat tatăl, BF care a şi semnat pentru primirea deciziei.

 În data de 16.07.2015 se afla în cabinetul de expertiză, ocazie cu care a văzut când medicul SM a primit o sumă de bani de la pensionatul CR.

În datele de 10.08.2015 şi 11.08.2015, se afla în cabinet şi a văzut când medicul SM a primit de la pensionaţii medical INu prin soţie IM, II, HT prin fiică BE şi OM, sume de bani.

De asemenea, martora a mai declarat că din sumele de bani primite de la pensionaţii medical, medicul SM îi remitea foarte rar sume de bani

În faza de cercetare judecătorească, a fost audiată martora care a depus denunţul, respectiv numita MF, a cărei declaraţie se află la filele 56-60 dosar VI instanţă.

Aceasta a arătat că a lucrat în cabinetul de expertiză medicală din anul 2000 până în anul 2015 ca asistentă, iar cu medicul S a lucrat în jur de 9-10 ani. În perioada în care se afla în concediu de odihnă era înlocuită de alte asistente, respectiv de SC şi de SJ. A mai arătat că la cabinet pacienţii obişnuiau să ofere bani sau diferite produse, cum ar fi cafea şi ţigări, dar din plăcere, fără a fi condiţionaţi. Comportamentul medicului S nu era de natură a-i determina pe pacienţi să ofere ceva, dar în ultimul timp, datorită volumului mare de muncă şi a oboselii, inculpata S îi trimitea pe unii pacienţi să mai facă analize, care uneori erau necesare, alteori nu. Într-o zi de expertizare se prezentau în jur de 60-80 de persoane, iar dintre aceştia în jur de 10 sau chiar mai puţin ofereau ceva. Săptămânal erau 2 sau 3 zile în care pacienţii erau expertizaţi, numărul total al pacienţilor ridicându-se la peste 200.

Cu privire la modalitatea în care se desfăşura o consultaţie la cabinet, martora a explicat că pacienţii veneau anterior consultului la programare, cu o zi sau două sau chiar o săptămână, când li se verificau actele şi li se ofereau informaţiile necesare. Programarea era făcută fie de asistentă, fie de medicul S, atunci când era prezentă. Asistenta verifica documentele necesare în baza recomandărilor care erau trecute în actul vechi. Ca să fie programaţi mai repede, unii pacienţi încercau să ofere ceva. Programarea era făcută pe ore, dar nu era respectată niciodată, majoritatea pacienţilor obişnuind să vină dimineaţa. Când medicul ajungea la cabinet, punea asistenta să vadă dacă erau pacienţi care se simţeau rău, în funcţie de urgenţe fiind stabilită ordinea de intrare în cabinet. Pacientul programat intra în cabinet la consultaţie, medicul având în faţa sa documentele pe care acesta le depusese anterior. Asistentul, de regulă, rămânea în cabinet, asistând la consultaţie. Asistenta înregistra documentele şi îndeplinea dispoziţiile date de medic, în sensul punerii la dispoziţia pacientului a unor formulare pentru eventuale investigaţii. Medicul îi elibera în urma consultului o decizie, prin care pacientul trebuia să se prezinte la următorul termen de revizuire. Actele pe care medicul le elibera erau cu termen revizuibil, fără a fi supuse controlului vreun for superior. Cele nerevizuibile nu puteau fi date de medicul S, ci doar de forul superior, respectiv Institutul Naţional de Expertiză. Uneori gradele de handicap ale pacienţilor care ofereau ceva se schimbau, în urma insistenţelor acestora, fără a putea preciza dacă aceştia aveau sau nu acte medicale justificative, întrucât nu avea cunoştinţele necesare şi nu se pricepea.

A mai arătat că biroul său era apropiat de cel al medicului şi putea vedea tot ceea ce făceau atât medicul cât şi pacientul, precum şi sumele de bani pe care medicul le primea, când nu erau daţi în plic, bani pe care îi baga în geantă. După ce se termina comisia, medicul îi dădea şi ei o sumă de bani, care putea fi de un milion, mai mică sau mai mare. Uneori accepta aceşti bani şi îi lua, alteori nu şi îi lăsa pe birou. După anul 2013 când a fost arestat personalul de la cabinetele de expertiză de la Olteniţa şi Lehliu-Gară a început să-i frică şi a depus un denunţ. După înregistrarea denunţului

i-a cerut doctoriţei să nu mai primească nimic de la pacienţi, dar aceasta a continuat să procedeze la fel.

În urma colaborării cu organele de poliţie, îi nota pe pacienţii care ofereau ceva medicului în ziua în care avea loc comisia, după care mergea la poliţie şi indica persoanele care dădeau ceva, fără a putea preciza sumele exact, pentru că nu ştia cât a dat fiecare pacient. Când vedea suma o menţiona. Când nu o vedea îşi nota doar că s-a dat pentru că se dădeau plicuri.

Martora a mai arătat că au fost şi cazuri când medicul le-a cerut pacienţilor să-şi ia banii sau produsele înapoi, unii dintre ei conformându-se.

Analizând cererile de achitare formulate de inculpaţi, instanţa va reţine următoarele:

1. Cu privire la cererea formulată de inculpata DM de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata DM a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit căreia în data de 09.07.2015 aceasta a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la medicul SM, bani ce fuseseră remişi de pensionaţii medicali CM, AV, BV, SP şi DM.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata DM.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei DM ar fi neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpata a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei DM.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpata DM, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

 2. Cu privire la cererea formulată de inculpatul CM de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul CM a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit cărei în data de 09.07.2015 aceasta a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la medicul SM, bani ce fuseseră remişi de pensionaţii medicali CM, AV, BV, SP şi DM.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzat inculpatul, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpatul CM.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatului CM ar fi neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpatul a fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului CM.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpatul CM, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatului, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acestuia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

 3. Cu privire la cererea formulată de inculpatul BV de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul BV a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit cărei în data de 09.07.2015 aceasta a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la medicul SM, bani ce fuseseră remişi de pensionaţii medicali CM, AV, BV, SP şi DM.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-a săvârşit fapta de care este acuzat inculpatul, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpatul BV.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatului BV ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpatul a fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului BV.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpatul BV, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatului, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acestuia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

4. Cu privire la cererea formulată de inculpata SP de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata SP a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit cărei în data de 09.07.2015 aceasta a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la medicul SM, bani ce fuseseră remişi de pensionaţii medicali CM, AV, BV, SP şi DM.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi comis fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015 . Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata SP.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei SP ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpata a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei SP.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata SP, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

5. Cu privire la cererea formulată de inculpata CD de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata CD a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015, potrivit cărei în data de 15.06.2015 medicul SM a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la pensionaţii medicali  AV, CD prin însoţitor CD, PM, SG.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata CD.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitului CD, soţul inculpatei,  ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care soţul inculpatei a fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei CD.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata CD, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

6. Cu privire la cererea formulată de inculpata PM de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata PM a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015, potrivit cărei în data de 15.06.2015 medicul SM a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la pensionaţii medicali  AV, CD prin însoţitor CD, PM, SG.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015 . Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata PM.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitei PM  ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpata a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei PM.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata PM, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

7. Cu privire la cererea formulată de inculpata SG de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata  SG a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015, potrivit cărei în data de 15.06.2015 medicul SM a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la pensionaţii medicali  AV, CD prin însoţitor CD, PM, SG.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata SG.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitei SG ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpata a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei SG.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata SG, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

8. Cu privire la cererea formulată de inculpata MI de schimbare a încadrării juridice a faptei, prin înlăturarea art. 6 din Legea nr.78/2000 instanţa urmează a o respinge motivat de faptul că persoana căreia se presupune că i-a oferit ceva  - bani sau produse - avea calitatea de funcţionar în sensul art.1 din Legea nr.78/2000. Prin urmare oferirea de bani sau produse unei persoane dintre cele menţionate la art. 6 din Legea nr.78/2000 atrage aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000.

În ceea ce priveşte cererea de  achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata MI a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 22.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015, potrivit căreia în data de 22.06.2015 aceasta a primit de la medicul SM suma de 45 lei, reprezentând o mică parte din suma primită de medic de la pensionaţii medical ZVM, MR prin însoţitor MI, MT.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata MI.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitului MR, soţul inculpatei MI ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care soţul inculpatei a fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei MI.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire inculpata la  MI, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

9. Cu privire la cererea formulată de inculpata MT de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata MT a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 22.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit căreia în data de 22.06.2015 aceasta a primit de la medicul SM suma de 45 lei, reprezentând o mică parte din suma primită de medic de la pensionaţii medical ZVM, MR prin însoţitor Matei Iona, MT.

 Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata MT.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei MT ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpata a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei MT.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire  la inculpata MT, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

10. Cu privire la cererea formulată de inculpatul ZVM de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul ZVM a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 22.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 10.07.2015, potrivit căreia în data de 22.06.2015 aceasta a primit de la medicul SM suma de 45 lei, reprezentând o mică parte din suma primită de medic de la pensionaţii medical ZVM, MR prin însoţitor MI, MT.

 Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzat inculpatul, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpatul ZVM.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatului ZVM ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care inculpatul a fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului ZVM.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpatul ZVM, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatului, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

11. Cu privire la cererea formulată de inculpata PN de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p întrucât  nu există probe că ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata PN fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de13.07.2015 medicul SM a primit de la pensionaţii medicali DG şi PM, prin însoţitorii DM şi PN  mai multe sume de bani .

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata PN.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitei PM, mama inculpatei PN ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care mama  inculpatei a fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei PN.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpata PN, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

12. Cu privire la cererea formulată de inculpata CT de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p instanţa o apreciază ca întemeiată, dar pentru alt temei decât cel invocat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. c Cpr.p pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata CT a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionaţii medicali CT, TE, CN, PA sume de bani din care i-a înmânat 100 de lei asistentei MF.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata CT.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei CT  ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpata fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei CT.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata CT, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

13. Cu privire la cererea formulată de inculpata TE de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata TE a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionaţii medicali CT, TE, CN, PA sume de bani din care i-a înmânat 100 de lei asistentei MF.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata TE.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei TE  ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpata fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei TE.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata TE, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

14. Cu privire la cererea formulată de inculpata CN de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata CN fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionaţii medicali CT, TE, CN, PA sume de bani din care i-a înmânat 100 de lei asistentei MF.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata CN.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei CN ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpata fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei CN.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpata CN, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

15. Cu privire la cererea formulată de inculpata PA de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata PA a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionaţii medicali CT, TE, CN, PA sume de bani din care i-a înmânat 100 de lei asistentei MF.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata PA.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei PA  ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpata fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei PA.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire  la inculpata PA, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

16. Cu privire la cererea formulată de inculpata BG de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata BG a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 20.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 20.07.2015, potrivit căreia în data de 20.07.2015 medicul SM a primit diferite sume de bani de la pensionaţii medicali BG şi de la BF, însoţitorul pensionatului medical BD. Din suma de bani primită, medicul i-a remis asistentei MF suma de 50 lei.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către aceasta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata BG.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatei BG ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpata fost încadrată de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei BG.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la  inculpata BG, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

17. Cu privire la cererea formulată de inculpatul BF de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul BF a fost trimis  în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 20.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 20.07.2015, potrivit căreia în data de 20.07.2015 medicul SM a primit diferite sume de bani de la pensionaţii medicali BG şi de la BF, însoţitorul pensionatului medical BD. Din suma de bani primită, medicul i-a remis asistentei MF suma de 50 lei.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzat inculpatul, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către acesta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpatul BF.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a numitului BD, fiul inculpatului ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  fiul său fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului BF.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire  la inculpatul BF, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatului, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acestuia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

18. Cu privire la cererea formulată de inculpatul II de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul II a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 16.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.08.2015, potrivit căreia în data de16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionatul medical II o sumă de bani.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzat inculpatul, nu există înregistrări care să dovedească săvârşirea faptei de către acesta. Se mai constată că denunţul nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpatul II.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a inculpatului II ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  inculpatul fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Declaraţia martorei MF reprezintă un element probator indirect, care trebuie întotdeauna coroborat cu alte împrejurări relevante şi, împreună, să devină concludente, respectiv să poată demonstra, dincolo de orice îndoială rezonabilă, comiterea faptei prevăzute de legea penală, ceea ce nu se realizează în speţă.

Această declaraţie nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatului II.

În aceste condiţii, întrucât nu pot fi verificate afirmaţiile martorei MF cu privire la inculpatul II, instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatului, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acestuia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

19. Cu privire la cererea formulată de inculpata TV de achitare  în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p  întrucât nu există probe că ar fi săvârşit infracţiunea, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata TV a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 30.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase necuvenite comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2017.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 30.07.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata a fost în cabinetul de expertiză ca însoţitor al fiului ei OI, lăsând la un moment dat o pungă de cadou pe biroul medicului S, pe care aceasta a luat-o şi a pus-o în alt loc fără a se uita în ea.

Inculpata a susţinut prin declaraţia dată în faţa instanţei că în pungă se aflau 2 pamperşi şi că la plecare din cabinet a uitat să-şi ia punga.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să demonstreze că în punga pe care inculpata a lăsat-o pe birou s-ar fi aflat altceva decât ceea ce a susţinut, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

De altfel, în actul de sesizare a instanţei nu se precizează exact ce a oferit inculpata TV, bani sau produse, ci se reţine la modul generic că aceasta ar fi oferit bani sau alte foloase necuvenite, fără a le individualiza, situaţie în care nu se poate verifica acuzaţia formulată.

Nu s-a dovedit nici faptul că actele medicale care au stat la baza pensionării medicale a fiului inculpatei ar fi fost neconforme cu realitatea, după cum nu s-a dovedit nici faptul că gradul de invaliditate în care  fiul său fost încadrat de medicul SM a fost obţinut în mod fraudulos.

Această înregistrare audio-video nu poate fi folosită în mod singular în răsturnarea prezumţiei de nevinovăţie şi implicit în justificarea unei soluţii de condamnare a inculpatei TV, situaţie în care instanţa apreciază că acuzaţia nu a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, situaţie care profită inculpatei, motiv pentru care urmează a admite cererea şi a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

20. Cu privire la cererea formulată de inculpatul TC de achitare, instanţa o apreciază ca întemeiată, urmând a o admite dar nu pentru temeiul invocat art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. c Cpr.p pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul TC a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 10.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase necuvenite comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 10.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul a fost în cabinetul de expertiză, fiind însoţit de o persoană de sex feminin, posibil rudă, aceasta din urmă fiind cea care înainte de a pleca din cabinet a scos din geantă un pachet mic de cafea şi un pachet de ţigări, pe care le-a pus pe biroul medicului.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să demonstreze că în data de 10.08.2015 inculpatul TC ar fi săvârşit fapta pentru care a fost trimis în judecată, din înregistrare fiind evident că nu el a oferit produsele, ci persoana care îl însoţea.

Prin urmare, întrucât la dosar nu s-au administrat probe din care să rezulte săvârşirea faptei de către inculpatul TC instanţa urmează a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

21. Cu privire la cererea formulată de inculpata AV de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată, respectiv art. 16 alin. 1 lit. c, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata AV a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 15.06.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 03.07.2015, potrivit cărei în data de 15.06.2015 medicul SM a primit sume de bani cuprinse între 50-100 lei de la pensionaţii medicali AV, CD prin însoţitor CD, PM şi SG.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi.

 Pentru perioada 15.06.2015-24.06.2015, în care se presupune că s-ar fi săvârşit fapta de care este acuzată inculpata, nu există mandate de supraveghere şi nici nu avea cum să existe astfel de mandate în condiţiile în care denunţul numitei MF a fost înregistrat abia la data de 22.06.2015, ulterior datei de  15.06.2015. Acest denunţ nu a fost însoţit de vreo probă care să confirme cele susţinute.

De altfel, în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală nu se consemnează exact ce a oferit inculpata AV.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că la plecarea din cabinet a lăsat pe biroul doctoriţei suma de 10 lei pentru ca aceasta să-şi cumpere un buchet de flori, întrucât era ultima dată când mai venea la cabinet.

Nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma de 10 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi nu avea dreptul la pensie medicală.

De altfel, suma de 10 lei nici nu poate fi considerată ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească. Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu pentru doar 10 lei.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975, V. Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei Alexa Valerica în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

22. Cu privire la cererea formulată de inculpatul SJ achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. c, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul SJ a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 30.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 30.07.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul a fost în cabinetul de expertiză, că acesta a dat medicului S o pungă de cadou din care aceasta a scos o pungă mare de cafea.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că pachetul de cafea a fost remis de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit,după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnav sau că acesta fusese încadrat într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

De altfel, pachetul de cafea nici nu poate fi considerat ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească. Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru un pachet de cafea, care probabil ar valora în jur de 20 de lei.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975, V. Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului SJ în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

23. Cu privire la cererea formulată de inculpata VE de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata VE a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata a fost în cabinetul de expertiză şi că aceasta i-a dat medicului S o cutie mică de bomboane Merci.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că această cutie de bomboane, cu o valoare probabilă de 15 lei,  a fost remis de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă sau că aceasta fusese încadrată într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

De altfel, cutia de bomboane nici nu poate fi considerată ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru o cutie de bomboane.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p133).

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei VE în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

24. Cu privire la cererea formulată de inculpata ND de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata ND a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata a fost în cabinetul de expertiză şi că aceasta i-a dat medicului S o ciocolată şi un borcan mic de ness, iar asistentei SJ o ciocolată.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că ciocolata şi borcanul de ness, cu o valoare probabilă de 20 lei, au fost remise de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă sau că aceasta fusese încadrată într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

Cu privire la ciocolata oferită asistentei SJ nu s-a probat că aceasta ar fi fost oferită în legătură cu îndeplinirea/neîndeplinirea vreunui act care intra în atribuţiile sale de serviciu.

De altfel, ciocolata şi borcanul de ness remise medicului S nici nu pot fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru o ciocolată şi un borcan mic de ness.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p13) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei ND în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

25. Cu privire la cererea formulată de inculpata IL de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată, respectiv art. 16 alin. 1 lit. c, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata IL a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al soţului ei  şi că aceasta i-a dat asistentei  SJ o cutie de bomboane şi un pachet mic de cafea, ambele în valoare de 12 lei.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că ciocolata şi borcanul de ness, au fost remise de inculpată asistentei SJ ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat,privitor la îndatoririle de serviciu ale asistentei sau un act contrar acestor îndatoriri.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că nu constituie dare de mită atunci când funcţionarul public căruia i s-au promis, oferit sau dat foloasele nu are competenţa de a efectua actul în vederea căruia particularul a comis fapta de mai sus( V. Dongoroz ş.a. op.cit. vol.IV, p132 ). Din fişa postului asistentei SJ rezultă că aceasta nu avea în atribuţiile sale dreptul de a emite decizii de încadrare sau neîncadrare în grade de invaliditate sau de a efectua revizuirile medicale ale bolnavilor.

De altfel, produsele remise medicului S de către inculpată nici nu pot fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru o ciocolată şi un borcan mic de ness.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p13) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei IL în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

26. Cu privire la cererea formulată de inculpatul CA de schimbare a încadrării juridice a faptei, prin înlăturarea art. 6 din Legea nr.78/2000 instanţa urmează a o respinge motivat de faptul că persoana căreia se presupune că i-a oferit ceva- bani sau produse - avea calitatea de funcţionar în sensul art. 1 din Legea nr.78/2000. Prin urmare oferirea de bani sau produse unei persoane dintre cele menţionate la art. 6 din Legea nr.78/2000 atrage aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000

În ceea ce priveşte cererea de achitare formulată de inculpatul CA, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul CA a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 10.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 10.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a dat asistentei  SJ o pungă cadou, fără a se vedea ce este în ea şi fără ca asistenta să se uite în ea.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că urma să-l aducă la cabinet pe tatăl său operat de cancer pentru examinare şi întrucât erau colegi de serviciu i-a oferit asistentei un pachet de cafea.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că pachetul de cafea a fost remis de inculpat asistentei SJ ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, privitor la îndatoririle de serviciu ale asistentei sau un act contrar acestor îndatoriri.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că nu constituie dare de mită atunci când funcţionarul public căruia i s-au promis, oferit sau dat foloasele nu are competenţa de a efectua actul în vederea căruia particularul a comis fapta de mai sus  (V. Dongoroz ş.a. op.cit. vol.IV, p132 ). Din fişa postului asistentei SJ rezultă că aceasta nu avea în atribuţiile sale dreptul de a emite decizii de încadrare sau neîncadrare în grade de invaliditate sau de a efectua revizuirile medicale ale bolnavilor

De altfel, bunul remis asistentei SJ de către inculpat nici nu pot fi considerat ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol.IV, p133).

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului CA în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

27. Cu privire la cererea formulată de inculpatul IP de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul IP a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 13.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 13.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a dat medicului S o pungă cadou, fără a se vedea ce este în ea şi fără ca medicul să se uite în ea.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că a fost în cabinetul de expertiză şi i-a oferit doctoriţei un pachet de cafea, după ce aceasta i-a dat hârtiile.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită

lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că pachetul de cafea, a fost remis de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnavă sau că aceasta fusese încadrată într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

De altfel, pachetul de cafea nici nu poate fi considerată ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru un pachet de cafea.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol. IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatul IP în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

28. Cu privire la cererea formulată de inculpata LLde achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata LLa fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 13.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 13.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a dat medicului S un pachet, spunându-i că sunt două ciocolate.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al soţului ei şi i-a oferit doctoriţei două ciocolate în valoare de 6 lei.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită

lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că cele două ciocolate au fost remise de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că  soţul inculpatei nu era bolnav sau că acesta fusese încadrată într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

De altfel, cele două ciocolate  nici nu pot fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru două ciocolate.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol. IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei LLîn baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

29. Cu privire la cererea formulată de inculpatul CP de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul CP a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 13.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 13.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S  şi asistentei M.... câte o pungă, fără a se vedea ce este în ele, inculpatul spunând că sunt fructe.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că a fost în cabinetul de expertiză şi a oferit doctoriţei şi asistentei M.... câte 5 pere.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită

lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că perele au fost remise de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că  inculpatul nu era bolnav sau că acesta fusese încadrat într-un alt grad decât ar fi trebuit, cu consecinţa obţinerii unei pensii nelegale.

De altfel, perele nici nu pot fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru 5 pere.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol. IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului CP în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

30. Cu privire la cererea formulată de inculpata CO de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata CO a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 13.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 13.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S  o bacnotă pe care aceasta i-a dat-o înapoi, rugând-o să le ia ceva de mâncare. Mai târziu, inculpata se întoarce în cabinet având ceva de mâncare într-o pungă.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că a cumpărat pentru medic şi asistentă câte două pateuri, 2 iaurturi şi uo sticlă de coca cola, pe care le-a remis cu titlu de împărţeală pentru că în ziua respectivă se împlinea un an de la decesul tatălui său.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită

lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că bunurile au fost remise de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că  inculpata nu era bolnavă sau că aceasta ar fi  obţinut în ziua respectivă un act nelegal.

De altfel, bunurile remise nici nu pot fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru două pateuri, un iaurt şi o sticlă de coca cola.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol. IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei CO în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

31. Cu privire la cererea formulată de inculpatul MA de achitare, instanţa urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpat, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul MA  fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 20.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 20.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S  o pungă de cafea.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că a oferit medicului un pachet de cafea în valoare de 13 -14 lei, fără a fi condiţionat în vreun fel.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită

lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că pachetul de cafea a fost remis de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, după cum nu s-au administrat nici probe din care să rezulte că  inculpatul nu era bolnav sau că acesta ar fi  obţinut în ziua respectivă un act nelegal.

De altfel, bunul remis nici nu poate fi considerate ca făcând obiectul infracţiunii de dare de mită, întrucât pentru existenţa infracţiunii este necesar ca între prestaţia pretinsă funcţionarului, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu şi folosul care se acceptă, primeşte sau nu se refuză să fie o oarecare proporţie.

 În cazul în care între  actul cerut funcţionarului şi plata ilicită există o mare diferenţă, ca valoare sau ca importanţă, nu se poate reţine infracţiunea de dare de mită/luare de mită, lipsind echivalenţa care, potrivit art. 289 C.p., trebuie să se stabilească între ele. Acest raport de echivalenţă are şi un aspect subiectiv, cel mituit trebuind să vadă în folosul ilicit de care beneficiază răsplata corespunzătoare ca valoare sau importanţă pentru actul ce i se cere să îndeplinească sau să nu îndeplinească.

Este greu de crezut că medicul ar fi acceptat să efectueze un act contrar atribuţiilor de serviciu doar pentru un pachet de cafea.

În literatura de specialitate s-a exprimat opinia că dacă între folosul oferit şi actul realizat este o vădită disproporţie, fapta nu constituie nici luare de mită şi nici dare de mită ( TS, sec.pen., dec. nr. 2407/1975 ) .

Tot în literatura de specialitate s-a exprimat şi opinia că dacă între folosul primit şi actul realizat este o vădită disproporţie, iar persoana nutreşte sentimente de preţuire şi respect faţă de funcţionarul public respectiv, nu constituie luare de mită/dare de mită primirea sau nerespingerea  folosului, precum şi primirea de daruri care exprimă un sentiment de recunoştinţă ori de respect personal( Dongoroz ş.a., op. Cit. vol. IV, p133) .

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului MA în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

32. Cu privire la cererea formulată de inculpatul CR de schimbare a încadrării juridice a faptei, prin înlăturarea art. 6 din Legea nr.78/2000 instanţa urmează a o respinge motivat de faptul că persoana căreia se presupune că i-a oferit ceva- bani sau produse - avea calitatea de funcţionar în sensul art. 1 din Legea nr.78/2000. Prin urmare oferirea de bani sau produse unei persoane dintre cele menţionate la art. 6 din Legea nr.78/2000 atrage aplicarea art. 6 din Legea nr.78/2000.

În ceea ce priveşte cererea de achitare formulată de inculpatul Cheasru Romeo în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpatul CR  a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 16.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.08.2015, potrivit căreia în data de 16.07.2015 medicul SM a primit de la pensionatul medical CR o sumă de bani, fără a preciza suma remisă.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi, dar cu toate acestea pentru data de 16.07.2015 nu există înregistrări audio-video.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei şi cu toate că aceasta a insistat să-şi ia banii înapoi el a refuzat.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnav şi nu avea dreptul la pensie medicală.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpatul Chesaru Romea nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, el nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpatul a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. El a dat banii ca recompensă pentru actul medical, dorind ca medicul să-şi cumpere un pachet de cafea.

Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpatul săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului Chesaru Romea în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

33. Cu privire la cererea formulată de inculpata NG de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata NG  a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 30.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 30.07.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S o bacnotă, fără a se vedea valoarea acesteia.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 100 lei în semn de recunoştinţă pentru actul medical prestat, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 100 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata NG nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii ca recompensă pentru actul medical.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei NG  în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

34. Cu privire la cererea formulată de inculpata MF de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata MF a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 03.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 03.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al soţului ei şi a dat medicului S o bacnotă, fără a se vedea valoarea acesteia, pe care aceasta o pune în geanta personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 100 lei în semn de recunoştinţă pentru actul medical prestat, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 100 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că soţul inculpatei nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata MF nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că soţul său era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea soţul său erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora soţul său avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii ca recompensă pentru actul medical.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei MF în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

35. Cu privire la cererea formulată de inculpata CP de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  instanţa reţine următoarele

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata CP a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 03.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 03.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S un plic, pe care aceasta din urmă l-a pus în geanta sa, fără a se uita în el.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că  nu a dat doctoriţei S nici bani nici alte produse, în plicul care apare în înregistrare aflându-se acte medicale pe care le-a dat medicului, pentru ca acesta să le aibă în vedere la reevaluare.

În raport de această înregistrare, instanţa urmează a respinge cererea formulată de inculpată de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p., pe motiv că nu există probe din care să rezulte săvârşirea faptei. Apărarea inculpatei în sensul că în plic se aflau acte medicale şi nu bani urmează a fi respinsă, întrucât în ipoteza susţinută de inculpată, dacă ar fi fost acte medicale atunci medicul ar fi trebuit să le scoată din plic şi să le studieze, după care să le ataşeze la dosarul medical pe care îl avea în faţă. Prin faptul că nici măcar nu s-a uitat în plic şi l-a introdus direct în geantă, se face dovada că în plic nu erau acte medicale, ci bani pe care medicul i-a considerat că ii fusesă daţi lui personal.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că plicul a fost remis de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata CP nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea  erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei CP în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată respectiv lit. c, ci pentru lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

36. Cu privire la cererea formulată de inculpata RZ de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata RZ a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 03.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 03.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al soţului ei şi a dat medicului S o bacnotă, fără a se vedea valoarea acesteia, pe care aceasta o pune în geanta sa personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei în semn de recunoştinţă pentru actul medical prestat, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că soţul inculpatei nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata RZ nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că soţul său era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea soţul său erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora soţul său avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii ca recompensă pentru actul medical.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei RZ în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

37. Cu privire la cererea formulată de inculpatul VL de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul VL a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi a introdus în buzunarul halatului medicului S bani, fără a se vedea cât, după care doctoriţa îi ia şi îi pune în geanta sa personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 100 lei, pentru a-şi cumpăra un cadou, întrucât urma  să fie ziua ei de Sfânta Maria, fără a fi condiţionat de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 100 lei a fost remisă de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpatul VL nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, el nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpatul a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. El a dat banii cu titlu de cadou.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpatul săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului VL în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

38. Cu privire la cererea formulată de inculpata JF de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata JF a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a medicului S bani o bacnotă de 50 de lei, pe care doctoriţa a pus-o în geanta sa personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei, pentru a-şi cumpăra un cadou, întrucât urma  să fie ziua ei de Sfînta Maria, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata JF nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii cu titlu de cadou.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei JF în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

39. Cu privire la cererea formulată de inculpata NS de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p  instanţa reţine următoarele

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata NS  a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi a dat medicului S un plic. Doctoriţa numără banii, lăsă o bacnotă pe biroul asistentei SJ, după care pune plicul în geanta sa personală. Din înregistrare nu rezultă dacă asistenta S.. a luat banii sau nu, pentru că medicul nu spune nimic la momentul cînd lasă bacnota pe biroul asistentei.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că  nu a dat doctoriţei S nici bani nici alte produse.

În raport de această înregistrare, instanţa urmează a respinge cererea formulată de inculpată de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p., pe motiv că nu există probe din care să rezulte săvârşirea faptei. Apărarea inculpatei în sensul că nu a dat nimic doctoriţei este contrazisă de înregistrarea efectuată în cauză la data de 06.08.2015, din ea rezultând cu certitudine săvârşirea faptei, respectiv oferirea unui plic cu bani.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a doveditde către organele de urmărire penală că plicul cu bani a fost remis de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpataNS nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea  erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei NS în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată respectiv lit. c, ci pentru lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

40. Cu privire la cererea formulată de inculpatul IM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul IM a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a medicului S o bacnotă de 50 de lei.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei, în semn de recunoştinţă, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpatul IM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, el nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpatul a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. El a dat banii cu titlu de recunoştinţă.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpatul săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului IM în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

41. Cu privire la cererea formulată de inculpatul MP de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpatul MP a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpatul  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a medicului S o bacnotă, fără a se vedea valoarea, pe care aceasta a pus-o în geanta sa personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpat medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpatul nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpatul MP nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, el nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpatul a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpatul a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpatul săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatului MP în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

42. Cu privire la cererea formulată de inculpata RD de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata RD a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 06.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 06.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a dat ceva doctoriţei S  în buzunarul halatului, fără a se vedea ce şi cât, probabil bani.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat 100 lei doctoriţei S, după semnarea actelor , fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 100 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata RD  nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei RD în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

43. Cu privire la cererea formulată de inculpata IM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata IM  a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 10.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 10.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD, rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al soţului ei INu şi i-a dat un plic doctoriţei S, pe care aceasta îl pune sub birou fără a se uita în el.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat 50 lei doctoriţei S, după primirea documentelor, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că soţul inculpatei nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata IM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că soţul ei  era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea soţul ei erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora soţul său avea dreptul la pensie pe caz de boală.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei IM în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

44. Cu privire la cererea formulată de inculpata OM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata OM a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 13.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 13.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a medicului S bani 2 bacnote de 100 lei, pe care doctoriţa le pune în geanta sa personală.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 200 lei, pentru a-şi cumpăra un cadou, întrucât urma  să fie ziua ei de Sfînta Maria, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 200 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata OM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii cu titlu de cadou.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei OM în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

45. Cu privire la cererea formulată de inculpata DM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata DM a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 20.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 20.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză şi i-a medicului S mai multe bacnote, fără a se vedea valoarea acestora.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 150 lei, pentru a-şi cumpăra un buchet de flori, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 150 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că inculpata nu era bolnavă şi că a fost încadrată într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata DM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii cu titlu de recunoştinţă faşă de medicul S.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei DM în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

46. Cu privire la cererea formulată de inculpata IM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 19 rezultă că inculpata IM a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 20.08.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat înregistrarea audio-video realizată în baza mandatelor de supraveghere emise de Tribunalul Călăraşi începând cu data de 24.06.2015.

Din înregistrarea audio-video realizată în data de 20.08.2015, aflată la dosarul cauzei pe un CD,  rezultă că inculpata  a fost în cabinetul de expertiză, în calitate de însoţitor al fiului ei pensionat pe caz de boală şi i-a lăsat pe birou medicului S un plic, încercând să-i dea un plic şi asistentei M...., dar pe care aceasta l-a refuzat.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că i-a dat doctoriţei S suma de 200 lei, după primirea documentelor, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 200 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că  fiul inculpatei nu era bolnav şi că a fost încadrat într-un grad de invaliditate nelegal.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata IM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că era fiul său era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora fiul său avea dreptul la pensie medicală. Inculpata  a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea fiul său erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă.

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora fiul său avea dreptul la pensie pe caz de boală. Ea a dat banii în semn de respect faţă de medicul S.

 Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei IM  în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

47. Cu privire la cererea formulată de inculpata DM de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata DM a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acestuia că în data de 19.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.07.2015, potrivit căreia în data de 13.07.2015 medicul SM a primit de la pensionatul medical  DGL, prin însoţitorul DM o sumă de bani, fără a preciza suma remisă.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi., dar cu toate acestea pentru dat de 19.07.2015 nu există înregistrări audio-video.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că a fost în cabinet în calitate de însoţitor al fiului său bolnav de retard mintal de la naştere şi că i-a dat doctoriţei S suma de 50 lei, după primirea documenteloer, fără a fi condiţionată de aceasta.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 50 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că fiul inculpatei nu era bolnav şi nu avea dreptul la pensie medicală.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşte cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata DM nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că fiul său era bolnav şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea fiul său erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora  fiul său avea dreptul la pensie pe caz de boală.

Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei DM în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

48. Cu privire la cererea formulată de inculpata BE de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p  instanţa o apreciază ca întemeiată,  urmând a o admite pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare

Din cuprinsul rechizitoriului, fila 13 rezultă că inculpata BE a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, reţinându-se în sarcina acesteia că în data de 16.07.2015 ar fi remis bani sau alte foloase comisiei de expertiză medicală Călăraşi, în vederea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

La baza acestei reţineri a stat a stat declaraţia martorului denunţător MF, consemnată în procesul verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 17.08.2015, potrivit căreia în data de 11.08.2015 medicul SM a primit de la pensionata medical  HT, prin însoţitorul BE o sumă de bani, fără a preciza suma remisă.

Potrivit art. 103 alin. 1şi 2 C.pr.p. probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Instanţa constată că în cauză nu au fost administrate alte probe de către organul de urmărire penală care să confirme declaraţia martorului denunţător, obligaţia administrării unor astfel de probe revenindu-i conform  art. 99 alin. 1 C.pr.p.

Monitorizarea efectuată de organul de urmărire penală în acest dosar vizează perioada 24.06.2015-21.08.2015, conform mandatelor de supraveghere tehnică emise de Tribunalul Călăraşi., dar cu toate acestea pentru dat de 16.07.2015 nu există înregistrări audio-video.

Prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a susţinut că a fost în cabinet în calitate de însoţitoare a mamei sale şi că i-a dat doctoriţei S suma de 100 lei,  fără a fi condiţionată de aceasta, întrucât urma ziua ei şi nu avusese timp să-i cumpere un buchet cu flori.

Analizând probele aflate la dosar, instanţa constată că, în cauză, nu s-a dovedit de către organele de urmărire penală că suma 100 lei a fost remisă de inculpată medicului S ca plată/recompensă în vederea efectuării unui act determinat, arătat în mod explicit, nefiind administrate probe din care să rezulte că mama inculpatei nu era bolnavă şi nu avea dreptul la pensie medicală.

Potrivit art. 16 alin.1 C.p fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.

Potrivit art. 16 alin. 6 C.p. fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constitie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.

Sub aspect subiectiv, fapta de dare de mită se săvârşeşete cu intenţie directă sau indirectă.

În cauză, inculpata BE nu a săvîrşit fapta cu intenţie, nici directă şi nici indirectă, pentru că deşi a avut reprezentarea că prin fapta sa de a da bani medicului există posibilitatea săvârşirii infracţiunii de dare de mită, ea nu a acceptat acest rezultat, socotind fără temei că nu se va putea produce şi că îl va putea evita, bazându-se pe împrejurarea obiectivă că mama sa era bolnavă şi că deţinea acte medicale în baza cărora avea dreptul la pensie medicală. Inculpata a apreciat că actele medicale şi afecţiunile de care suferea mama sa erau suficiente pentru ca rezultatul să nu se producă

De altfel, prin declaraţia dată în faţa instanţei, inculpata a arătat că nu a urmărit prin acţiunea sa să o determine pe  doctoriţă să îndeplinească ori să încalce îndatoririle de serviciu, întrucât deţinea acte medicale în baza cărora  mama sa avea dreptul la pensie pe caz de boală.

Acţionând în acest mod, instanţa constată că nu este realizat elementul subiectiv  prevăzut de lege pentru infracţiunea de dare de mită, inculpata săvârşind fapta sub forma culpei cu prevedere sau uşurinţă prev. de art. 16 alin. 4 lit. a C.p.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanţa urmează a dispune achitarea inculpatei BE în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

49. Cu privire la inculpatul AV instanţa urmează a lua act de faptul că acesta a decedat pe parcursul cercetării judecătoreşti, situaţie în care urmează a dispune în baza art. 16 alin. 1 lit.f C.pr.p încetarea procesului penal faţă de acest inculpat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. rap. la art.6 din Legea nr.78/2000R.

50. Cu privire la cererea formulată de inculpata SJ  şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi de schimbare  a încadrării juridice a faptei prin înlăturarea agravantei prev. de art.77 alin.1 lit. a C.p. instanţa urmează a o admite. Din probe nu a rezultat existenţa vreunei înţelegeri între aceasta şi inculpata SM, pe de o parte, şi ceilalţi 49 de inculpaţi, pe de altă parte, care să justifice reţinerea agravantei prev. de art. 77 alin. 1 lit. a C.p., situaţie în care instanţa urmează a dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatei SJ din art.  289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. şi art.77 alin.1 lit.a C.p. în art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p.

În ceea ce priveşte cererea de achitare formulată de inculpata SJ instanţa  urmează a o admite, dar nu pentru temeiul invocat de inculpată, respectiv art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a, ci pentru un alt temei, respectiv art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Potrivit art. 289 alin.1 C.p. constituie infracţiunea de luare de mită fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Prin actul de sesizare a instanţei, inculpata SJ a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită în formă continuată, reţinându-se în sarcina acesteia că în perioada 20.06.2015-20.08.2015, în calitate de asistent în cadrul Comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu a primit în mod repetat sume de bani sau alte foloase care nu i se cuvin de la pensionaţii medicali care s-au prezentat la cabinet pentru avizarea dosarelor de pensionare medicală.

Pornind de la definiţia infracţiunii de luare de mită, aşa cum este reglementată de art. 289 alin.1 C.p,. instanţa constată că acţiunea care constituie elementul material al luării de mită trebuie să îndeplinească mai multe condiţii concomitente, printre care şi condiţia ca actul pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire, etc se pretinde, se primeşte, se acceptă sau nu se respinge promisiunea unor foloase să facă parte din sfera atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public, adică să fie un act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau un act contrar acestor îndatoriri.

Dacă funcţionarul public pretinde ori primeşte bani sau alte foloase ( ori accepta promisiunea) în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act care nu intră în îndatoririle sale de serviciu, fapta nu constituie luare de mită, ci eventual o altă infracţiune, cum ar fi trafic de influenţă, înşelăciune ( V. Dongoroz ş.a, op. cit., vol.IV, p.132 ).

În cauză, instanţa constată că nu este îndeplinită această condiţie, nefiind indicat actul care intra în îndatoririle de serviciu ale inculpatei SJ şi pentru îndeplinirea/neîndeplinirea căruia inculpata a primit bani sau produse de la pacienţii care se prezentau la cabinet.

Prin rechizitoriu s-a reţinut că inculpata SJ a primit, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, bani şi produse de la pacienţii care se prezentau la cabinet pentru avizarea dosarelor de pensionare medicală, fără a se menţiona dacă această avizare intra în atribuţiile de serviciu ale asistentei sau aceasta urma să intervină la medic în favoarea pacienţilor respectivi.

Din fişa postului inculpatei SJ, aflată la dosar, rezultă că aceasta nu avea în atribuţii avizarea dosarelor de pensionare medicală, această atribuţie aparţinând strict medicului de cabinet.

De altfel, chiar martora denunţătoare MF a precizat cu ocazia declaraţiei date în faţa instanţei de judecată că asistenta doar verifica documentele în baza recomandărilor din vechea decizie, înregistra documentele şi îndeplinea dispoziţiile date de medic, în sensul punerii la dispoziţia pacientului a unor formulare pentru eventuale investigaţii. Medicul era cel care elibera pacientului în urma consultului o decizie, în baza căreia acesta trebuia să se prezinte la următorul termen de revizuire/reevaluare.

Din înregistrările audio-video depuse la dosarul cauzei rezultă că inculpata a primit pe data de 3.08.2015 un pachet cafea de la o persoană neidentificată, pe 6.08.2015 o cafea de la inculpata IL, pe 6.08.2015 o ciocolată de la inculpata ND, pe 7.08.2015 două pachete de cafea de la două persoane neidentificate şi pe 10.08.2015 o sacoşă în care inculpatul CA a susţinut că era un pachet de cafea. Din aceste înregistrări nu a rezultat primirea de la pacienţi a  vreunei sume de bani aşa cum s-a reţinut prin rechizitoriu.

De asemenea, din aceste înregistrări audio-video nu rezultă că persoanele care au oferit aceste bunuri i-au cerut inculpatei SJ să îndeplinească sau să nu îndeplinească vreun act care intra în atribuţiile sale de serviciu ori să intervină în favoarea lor la medicul SM.

Întrucât în cauză nu s-a dovedit că produsele oferite de pacienţi au fost în legătură cu atribuţiile de serviciu ale inculpatei SJ, instanţa urmează a dispune achitarea acesteia în baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 289 alin. 1C.p.raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

Urmează a lua act de faptul că inculpata SJ a fost reţinută 24 de ore începând cu data de 20.08.2015 ora 19 până la data de 21.08.2015 ora 19.

Urmează a dispune restituirea către inculpata SJ a sumei de 395 lei, sumă consemnată la CEC BANK – Sucursala Călăraşi conform chitanţei nr. 3656430/1, aflata la fila. 305 vol. 1 u.p., în baza procesului verbal întocmit la data de 17.09.2015 de procurorul de caz, aflat la filele 307.308 vol.1 u.p.

51. Cu privire la cererea formulată de inculpata SM şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi de schimbare  a încadrării juridice a faptei prin înlăturarea agravantei prev. de art.77 alin.1 lit. a C.p. instanţa urmează a o admite. Din probe nu a rezultat existenţa vreunei înţelegeri între aceasta şi inculpata SJ, pe de o parte, şi ceilalţi 49 de inculpaţi, pe de altă parte, care să justifice reţinerea agravantei prev. de art. 77 alin. 1 lit. a C.p., situaţie în care instanţa urmează a dispune schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatei SM din art.  289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p. şi art.77 alin.1 lit.a C.p. în art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R cu aplicarea art. 35 alin.1 C.p.

Analizând cererea de achitare formulată de inculpata SM în temeiul art.16 alin.1 lit.d C.pr.p. raportat la art.30 C.p. instanţa urmează a o respinge pentru următoarele considerente:

În motivarea cererii de achitare, inculpata SM a invocat dispoziţiile art.30 C.p., susţinând că s-a aflat în eroare la momentul când a primit banii/produsele de la pacienţi, necunoscând că este funcţionar public şi că îi sunt aplicabile dispoziţiile Codului penal în raport de legea specială, respectiv Legea nr.  95/2006 care stabileşte în mod expres în art.375 alin.2 că medicii nu sunt funcţionari publici şi de Legea nr. 46/2003 care permite pacienţilor dreptul de a oferi personalului medical plăţi suplimentare sau donaţii.

Această apărare nu poate fi reţinută de instanţă, întrucât statutul medicilor care lucrează în unităţile medicale  de stat a fost clarificat încă din anul 2014 de ICCJ prin Decizia nr.26/2014 publicată în MO nr.24/13.01.2015.Prin această decizie s-a stabilit că medicii angajaţi în unităţi medico-sanitare din reţeaua publică au calitatea de funcţionari publici, fiindu-le aplicabile dispoziţiile Codului penal.

Inculpata nu poate invoca necunoaşterea acestei decizii, întrucât există în drept principiul conform caruia "nimeni nu se poate scuza, invocand necunoasterea legii" („nemo censetur ignorare legem").  In baza acestei prezumtii, toti cetatenii trebuie sa cunoască legile, prezumţia neputând fi răsturnată prin proba contrarie.

Pe de altă parte, inculpata este angajată la Biroul de expertiză medicală din cadrul Casei judeţene de pensii Călăraşi, angajaţii acestei unităţi având calitatea de funcţionari publici în sensul art. 175 alin.2 C.p.

Nu poate fi acceptată nici apărarea în sensul că medicii ar putea primi plăţi suplimentare de la pacienţi, întrucât ICCJ prin Decizia nr.19/2015 publicată în MO nr.590/5.08.2015 a decis că fapta medicului de a primi plăţi suplimentare nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege care să atragă incidenţa dispoziţiilor art.21 alin1 teza I C.p.

Analizând cererea de achitare formulată de inculpata SM în temeiul art.16 alin.1 lit.b teza a II-a C.pr.p instanţa urmează a o respinge, din probele administrate rezultând că inculpata a săvârşit fapta cu forma de vinovăţie prevăzută de lege pentru infracţiunea de luare de mită prevăzută de  art. 289 C.p., având reprezentarea că săvârşeşte una din acţiunile incriminate.

În cauză, din probe nu a rezultat că inculpata SM a pretins oferirea unor produse sau sume de bani pentru exercitarea actului medical, ci că a primit bani  şi produse pentru actele întocmite în exercitarea atribuţiilor de serviciu, aceasta constituind o altă variantă alternativă sub care se poate prezenta elementul material al infracţiunii de luare de mită. 

Fapta a fost săvârşită cu intenţie directă, inculpata cunoscând că nu are voie să primească bani/produse pentru actele pe care le întocmeşte în exercitarea atribuţiilor ce-i revin prin fişa postului, întrucât funcţionarii publici au obligaţia de a-şi exercita atribuţiile în condiţii de probitate şi legalitate.

Din probe, respectiv declaraţii inculpaţi, înregistrări video-audio, declaraţii martor, a rezultat că banii şi produsele erau remişi/remise  fie pentru reevaluările întocmite, fie pentru concediile medicale oferite, bani care nu i se cuveneau, chiar dacă actele erau legal întocmite, întrucât era angajată pe acel cabinet medical şi primea lunar salariu.

Prin acceptarea acestei situaţii, inculpata creat o practică în rândul pacienţilor care se prezentau la cabinet, în a oferi ceva medicului sau asistentei pentru actele pe care le primeau. Din moment ce inculpata nu a refuzat banii, ne aflăm în faţa unei primiri în sensul legii, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată.

La stabilirea încadrării formei continuate instanţa urmează a avea în vedere doar cazurile în care s-au oferit bani, respectiv de la următorii 17 inculpaţi: CR, IM, VL, NS, MP, RD, BE, IM, NG, IM, DM, DM, OM , JF, RZ, MF, CP.

Pentru 20 din  inculpaţi, aşa cum rezultă din motivele prezentate mai sus s-a dispus achitarea acestora în temeiul art. 16 alin.1 lit.c C.pr.p., neexistând probe că aceştia au oferit mită inculpatei SM sau asistentei SJ.

Pentru 11 din inculpaţi, aşa cum rezultă din moteivele prezentate mai sus s-a dispus achitarea acestora în temeiul art. 16 alin.1 lit.a C.pr.p., considerându-se că fapta nu există, contravaloarea modică a produselor oferite neputând fi considerată ca obiect al infracţiunii de dare de mită, respectiv luare de mită.

În raport de cele reţinute, instanţa constată că, în drept, fapta inculpatei SM care în perioada 15.06.2015-20.08.2015, în calitate de medic expert în cadrul comisiei de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă organizată la nivelul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, a primit în mod repetat sume de bani care nu i se cuveneau, de la 17 pensionaţi medicali, însoţitorii acestora sau de la cei care doreau prelungirea concediului medical peste 90 de zile urmărind o viitoare pensionare medicală, sume de bani primite în schimbul îndeplinirii atribuţiunilor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 289 al. 1 C.P.rap la art. 6 din legea nr.78/2000R cu aplic.art 35 al. 1 C.P. şi art. 308 C.p. (17 acte materiale).

Din fişa de cazier judiciar a inculpatei SM rezultă că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale.

 La individualizarea pedepsei ce urmează a se aplica inculpatei instanţa urmează a avea în vedere modul şi împrejurările comiterii infracţiunii,  starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, scopul urmărit, lipsa antecedentelor, vârsta inculpatei, situaţia familială şi socială,  precum şi dispoziţiile art. 308C.p., referitoare la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Pentru aceste motive Tribunalul va condamna pe inculpată  la pedeapsa închisorii de 2 ani, cuantum suficient în opinia instanţei pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

 Cu privirea la individualizarea judiciară a executării pedepsei, tribunalul apreciază în raport de lipsa antecedentelor penale, de vârsta sa, de nivelul de pregătire, de suma modică primită mită, de atitudinea de regret şi de cooperare cu organele judiciare că  scopul pedepsei  poate fi atins prin executarea pedepsei aplicate cu suspenadre sub supraveghere, pe un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. urmează a  obliga inculpata  ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. p. urmează a impune inculpatei să execute următoarea obligaţie: să urmeze frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei sector 2 Bucureşti pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. urmează a  atrage atenţia inculpatei  asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.p urmează a  deduce din pedeapsa aplicată inculpatei SM, durata reţinerii de 24 de ore,de la data de 20.08.2015, ora 17,05 până la data de 21.08.2015, orele 17, 05

În baza art. 289 alin. 3 C.p. urmează a  dispune confiscarea de la inculpata SM a sumei de 1310 lei reprezentând contravaloarea sumelor de bani primite de inculpată în perioada iunie—20.08.2015, precum şi  unui pachet de cafea Jacobs de 250 gr., aflat la camera corpuri delicte a Tribunalului Călăraşi( 17 acte materiale).

Urmează a lua act de faptul că suma de 600 lei este consemnată la CEC BANK – Sucursala Călăraşi conform chitanţei nr. 3656430/1, aflata la fila. 305 vol. 1 u.p., în baza procesului verbal întocmit la data de 17.09.2015 de procurorul de caz, aflat la filele 307.308 vol.1 u.p., sumă ridicată de la inculpată în urma flagrantului.

Cheltuielile judiciare efectuate cu inculpaţii achitaţi urmează a  rămâne în sarcina statului, inclusiv onorariile apărători oficiu, care se vor avansa din fondurile MJ, după cum urmează:

- avocat NL: 90 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SM); 90 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SJ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul Zainea Vasile ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata AV); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata MT).;

- avocat NN: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata PN ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata Caciularu Didina ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata DM);

- avocat SD: 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul Comsa Adrian ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul Int Petrica); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata LL);

- avocat GM: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul II ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata BE ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata MI); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul CR);

- avocat MRL: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul BF); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul MA);

- avocat MAF: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul BV); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SP ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul AV); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata DM);

- avocat TM: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul Mustatea Paraschiv); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata RD); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IL); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul TC);

- avocat CC: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata TE); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata CN); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata PA); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata BG);

- avocat SDF: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul Cristea Petrisor ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata Clatisteanu Oita); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata OM ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata DM );

- avocat MN: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata CP ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata RZ ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata VE); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul VL);

- avocat CC: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul SJ ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata TV); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata NG); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata MF );

- avocat EGA: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata ND); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata SG); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata PM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul CM);

- avocat MM: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata JF); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata Cutar Tudorita); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata NS); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul IM).

În baza art. 274 alin. C.pr.p.  urmează a obliga pe  inculpata SM  către stat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE  MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

1. Respinge cererea formulată de inculpatul SJ, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  N...  N... –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

2. Admite cererea formulată de inculpata TV, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p dispune achitarea inculpatei TV pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

3. Admite cererea formulată de inculpata NG , prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea inculpatei NG– pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

4. Admite cererea formulată de inculpata MF , prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea inculpatei MF pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

5. Respinge cererea formulată de inculpata CP , prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  CP -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

6. Admite cererea formulată de inculpata RZ , prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  RE -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

7. Respinge cererea formulată de inculpata VE, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit .a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  VE pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

8. Admite cererea formulată de inculpatul VL, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  VL -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

9. Admite cererea formulată de inculpata  JF, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  JF -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

10. Respinge cererea formulată de inculpata ND, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit .a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei ND -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

11. Respinge cererea formulată de inculpata NS, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit .b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  NS -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

12. Admite cererea formulată de inculpatul  IM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului IM  -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

13. Admite cererea formulată de inculpatul MP, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  MP  -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

14. Admite cererea formulată de inculpata RD, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  RD  -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

15. Respinge cererea formulată de inculpata  IL, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  IL –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

16. Respinge cererea formulată de inculpatul TC, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  TC–pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

17. Admite cererea formulată de inculpata IM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  IM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

18. Respinge cererea formulată de inculpatul CA, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului din art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R în art. 290 C.p..

Respinge cererea formulată de inculpatul CA, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  CA –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

19. Respinge cererea formulată de inculpatul  IP, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  IP  –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

20. Respinge cererea formulată de inculpata LL, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  LL–pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

21. Respinge cererea formulată de inculpatul  CP, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului din art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R în art. 290 C.p..

Respinge cererea formulată de inculpatul CP, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului CP–pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

22. Respinge cererea formulată de inculpata CO, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  C O–pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

23. Admite cererea formulată de inculpata OM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  OM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

24. Admite cererea formulată de inculpata  DM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  DM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

25. Admite cererea formulată de inculpata  IM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  IM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

26. Admite cererea formulată de inculpatul ZVM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. c C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  ZVM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

27. Admite cererea formulată de inculpata MT, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  MT -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

28. Respinge cererea formulată de inculpata  AV, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  AV -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

29. Admite cererea formulată de inculpata PM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei PM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

30. Admite cererea formulată de inculpata SG, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei SG -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

31. Admite cererea formulată de inculpatul CMa, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  CM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

32. Admite cererea formulată de inculpatul  BV, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  BV -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

33. În baza art. 396 alin.6 C.pr.p raportat la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.p. dispune încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului AV –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000R.

34. Admite cererea formulată de inculpata  SP, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei SP -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

35. Admite cererea formulată de inculpata  DM, apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei DM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

36. Respinge cererea formulată de inculpata CT, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c C.pr.p dispune achitarea  inculpatei CT -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

37. Admite cererea formulată de inculpata  TE, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei TE -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

38. Admite cererea formulată de inculpata  CN, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei CN -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

39. Admite cererea formulată de inculpata PA, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei PA -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

40. Admite cererea formulată de inculpata BG, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei BG -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

41. Respinge cererea formulată de inculpatul CR, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatului din art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R în art. 290 C.p..

Admite cererea formulată de inculpatul CR, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului CR –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

42. Admite cererea formulată de inculpatul II, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  II -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

43. Admite cererea formulată de inculpata BE, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei BE -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

44. Respinge cererea formulată de inculpata MI, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei din art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R în art. 290 C.p..

Admite cererea formulată de inculpata  MI, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei MI -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

45. Admite cererea formulată de inculpata  PN-L, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei PNL -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

46. Admite cererea formulată de inculpata  DM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p dispune achitarea  inculpatei  DM -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

47. Admite cererea formulată de inculpata  CD, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatei CD -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

48. Admite cererea formulată de inculpatul BF, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. c  C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  BF -  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

49. Respinge cererea formulată de inculpatul  MA, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p dispune achitarea  inculpatului  MA  –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200R.

50. Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi de inculpata SJ, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârşite, respectiv din  art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. şi art. 77 alin. 1 lit. a C.p. în art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

Respinge cererea formulată de inculpata SJ, prin apărător de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr..p.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a C.pr.p. dispune achitarea inculpatei S..  J... –pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 289 alin. 1C.p.raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

Ia act de faptul că inculpata SJ a fost reţinută 24 de ore începând cu data de 20.08.2015 ora 19 până la data de 21.08.2015 ora 19.

Dispune restituirea către inculpata SJ a sumei de 395 lei, sumă consemnată la CEC BANK – Sucursala Călăraşi conform chitanţei nr. 3656430/1, aflata la fila. 305 vol. 1 u.p., în baza procesului verbal întocmit la data de 17.09.2015 de procurorul de caz, aflat la filele 307.308 vol.1 u.p.

51.Admite cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călăraşi şi de inculpata SM, prin apărător, de schimbare a încadrării juridice a faptelor săvârşite de cele două inculpate, respectiv din  art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. şi art. 77 alin. 1 lit. a C.p. în art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p.

Respinge cererea formulată de inculpata SM, prin apărător, de achitare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. d C.pr.p. raportat la art. 30 C.p. sau în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza a II-a C.pr.p.

În baza art. 289 alin. 1 C.p. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000R, cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.p. şi art. 308 C.p. condamnă pe inculpata SM, la 2 ani închiS şi interzicerea pe 1 an a exercitării drepturilor prev. de art 66 alin. 1 lit. a şi b C.p. ( 17 acte materiale).

 În baza art. 91 C. pen. dispune cu privire la inculpata SM suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. obligă inculpata  ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

 a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Bucureşti, la datele fixate de acesta;

 b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

 c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

 d) să comunice schimbarea locului de muncă;

 e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. p. impune inculpatei să execute următoarea obligaţie: să urmeze frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei sector 2 Bucureşti pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. atrage atenţia inculpatei  asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.

În baza art. 404 alin. 4 lit. a C.pr.p deduce din pedeapsa aplicată inculpatei SM, durata reţinerii de 24 de ore,de la data de 20.08.2015, ora 17,05 până la data de 21.08.2015, orele 17, 05

În baza art. 289 alin. 3 C.p. dispune confiscarea de la inculpata SM a sumei de 1310 lei reprezentând contravaloarea sumelor de bani primite de inculpată în perioada iunie—20.08.2015, precum şi  unui pachet de cafea Jacobs de 250 gr., aflat la camera corpuri delicte a Tribunalului Călăraşi( 17 acte materiale).

Ia act de faptul că suma de 600 lei este consemnată la CEC BANK – Sucursala Călăraşi conform chitanţei nr. 3656430/1, aflata la fila. 305 vol. 1 u.p., în baza procesului verbal întocmit la data de 17.09.2015 de procurorul de caz, aflat la filele 307.308 vol.1 u.p., sumă ridicată de la inculpată în urma flagrantului.

Cheltuielile judiciare efectuate cu inculpaţii achitaţi rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile apărători oficiu, care se vor avansa din fondurile MJ, după cum urmează:

- avocat NL: 90 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SM); 90 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SJ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul Zainea Vasile ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata AV); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata MT).;

- avocat NN: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata PN ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata CD ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata DM);

- avocat SD: 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul CA ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul IP); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata LL);

- avocat GM: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul II ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata BE ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata MI); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul CR);

- avocat MRL: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul BF); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul MA);

- avocat MAF: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul BV); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata SP ); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul AV); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata DM);

- avocat TM: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul MP); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata RD); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata IL); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul TC);

- avocat CC: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata TE); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata CN); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata PA); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata BG);

- avocat SDF: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul CP ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata CO); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata OM ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata DM );

- avocat MN: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata CP ); 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata RZ ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata VE); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul VL);

- avocat CC: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul SJ ); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata TV); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata NG); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata MF );

- avocat EGA: 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata ND); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata SG); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata PM); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpatul CM);

- avocat MM: 57,5 lei ( 25% din onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpata JF); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata CT); 750 lei ( onorariul aferent camerei preliminare si fond pentru inculpata NS); 230 lei ( onorariul aferent camerei preliminare pentru inculpatul IM).

În baza art. 274 alin. C.pr.p. oblige inculpata SM  către stat la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 20 Octombrie 2017.

Preşedinte, Grefier,

Domenii speta

Spete similare