Suspendare şi anulare procedură de atribuire

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2019:185.000209

Dosar nr. ....

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA  Nr. 209/2019

Şedinţa publică de la 06 Februarie 2019

Instanţa constituită  din:

PREŞEDINTE ....

Grefier ...

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanta .... în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA, având ca obiect litigiu privind achiziţiile publice.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamanta prin administrator

...., lipsind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că reclamanta a depus la dosar note scrise şi înscrisuri.

Instanţa pune în discuţie cererea de reexaminare şi pune în vedere reclamantului să indice temeiul de drept.

Reprezentantul solicită  a se lua act că renunţă la cererea de reexaminare şi depune la dosar dovada achitării cauţiunii, respectiv chitanţă şi recipisă în original.

Instanţa ia act de renunţarea la soluţionarea cererii de reexaminare.

Nemaifiind alte chestiuni prealabile de discutat, probe de administrat, instanţa consideră încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul atât asupra cereri de suspendare cât şi pe fond.

Reprezentantul reclamantului solicită admiterea cererii de suspendare cât şi a cererii în anulare conform motivelor indicate în cerere, precum şi notelor scrise depuse la dosar

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei de faţă:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de  22 ianuarie 2019, sub nr. ...., reclamanta S.C. ....  a  solicitat suspendarea şi anularea procedurii de achiziţie servicii catering pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova prin Acord Cadru cu nr. de referinţă atribuit dosarului autoritatea contractantă .... publicată în Jurnalul Uniunii Europene sub nr. JUE ...., COD CPV: ....., publicată în SEAP în data de 10.01.2019

1. Cu privire la suspendarea procedurii de achiziţie servicii catering pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova prin Acord Cadru cu nr. de referinţă atribuit dosarului autoritatea contractantă ....., publicată în Jurnalul Uniunii Europene sub nr. JUE ....., publicată în SEAP în data de 10.01.2019, invocă următoarele motive:

Autoritatea contractantă încalcă prevederile Art. 2 alin (2) din Legea nr. 98/ 2016 pct. a) -"nediscriminarea" şi b) -"tratamentul egal" cu privire la dreptul legal al S.C. .....SRL de a participa la procedura de achiziţie publică.

Conform documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a impus ca şi cerinţă obligatorie ca hrana să fie preparată în altă locaţie decât în blocul alimentar al Spitalului, modernizat de actualul prestator S.C. ..... SRL în baza unui contract de prestări servicii (nr. .... şi a unui contract de închiriere subsecvent (nr. .....0) atribuite în urma procedurii de licitaţie publică deschisă din anul 2007 pentru externalizarea serviciului de preparare a hranei pentru pacienţi şi a Sentinţelor nr. ..../2010 şi nr. ...../2010 ale Tribunalului Dolj.

Unul din criteriile de adjudecare l-a constituit oferta tehnică de modernizare şi dotare a blocului alimentar al spitalului pentru a-1 face propriu întrebuinţării şi a dotării secţiilor spitalului cu materiale de transportat şi servit hrana obţinând toate autorizaţiile impuse de legislaţia naţională şi europeană în vigoare pentru siguranţa alimentară.

Investiţia a fost materializată în Procesul verbal de recepţie privind recunoaşterea şi acceptarea lucrărilor de modernizare- amenajare- dotare a bucătăriei spitalului înregistrat la autoritatea contractantă sub nr. .....

Conform obligaţiei prevăzute la art.8. lit "d" din contractul de închiriere nr. ...., contract subsecvent celui de prestări servicii, la încetarea locaţiunii, autoritatea contractantă urma să despăgubească locatarul (S.C. ..... SRL) cu valoarea îmbunătăţirilor încorporate imobilului aşa cum este descrisă în procesul verbal de recepţie nr. ......

Cele două contracte (de prestări servicii şi închiriere) şi-au încetat aplicabilitatea la data de 01.07.2018.

Invocând imposibilitatea temporară de a achita valoarea investiţiei, cu titlu de despăgubiri, autoritatea contractantă a înaintat prestatorului/ locatar actele adiţionale de prelungire a contractelor până la data de 31.12.2018 înregistrate sub nr. ...../31.05.2018 şi ...../31.05.2018 cu menţiunea expresă că după această dată contractul nu mai poate fi prelungit, considerând perioada de 6 luni ca suficientă pentru respectarea obligaţiei din contract.

Invocând aceeaşi imposibilitate temporară de a achita despăgubirea către prestator/ locatar, contrar menţiunii exprese că cele două contracte nu mai pot fi prelungite după data de 31.12.2018, autoritatea contractantă a înaintat la data de 28.12.2018 alte acte adiţionale de prelungire a contractului de prestări servicii şi al celui de închiriere până la data de 30.06.2019, înregistrate sub nr. ......12.2018 si ...../28.12.2018.

Aşa cum s-a menţionat în art. 3 la actul adiţional nr. ...../28.12.2018, "toate celelalte clauze contractuale executorii prin Sentinţele nr. ... şi ..../2010 ale Tribunalului Dolj rămân neschimbate", inclusiv obligaţia izvorâtă din achiziţia publică anterioară cu privire la despăgubirea prestatorului pentru investiţiile realizate în blocul alimentar.

Consecinţele continuării procedurii de achiziţie publică contestate ar consta atât în lezarea intereselor S.C. ..... SRL cât si ale unităţii sanitare publice odată cu prejudicierea acestora.

Preţul convenit cu S.C. ..... SRL în contractul de prestări servicii nr. ...../2009 si în actele adiţionale la acesta inclusiv cel din 28.12.2018 este de 2,4102 lei/ portie, preţ a cărui actualizare nu a fost acceptată pe durata derulării contractului, acesta fiind cel ofertat la licitaţia pentru externalizarea serviciului de hrană din anul 2007, iar cel menţionat în documentaţia de atribuire a procedurii contestate este de 4,8 lei/ porţie, de două ori mai mare, aspect discriminatoriu pentru S.C. ..... SRL şi, păgubos pentru autoritatea contractantă, ca entitate publică.

La data de 28.01.2018, la încheierea actului adiţional de prelungire a contractului de prestări servicii nr. ..../2009 autoritatea contractantă nu a acceptat un preţ/porţie mai mare de 2,4102 lei iar după numai câteva zile, a publicat în SEAP o documentaţie de atribuire cu preţul auxiliar/ porţie de 4,8 lei, preţ rezultat ca referinţă dintr-o procedură de achiziţie din luna decembrie 2018 constând în negociere fără publicare anunţ, ofertat în urma cererii de ofertă de către S.C. ..... SRL Craiova, firmă cu obiect de activitate: “construcţii civile şi industriale”.

Aspectul este certificat în referatul comisiei fără preşedinte întocmit în urma procedurii de achiziţie din luna decembrie 2018 astfel: “S-a primit o singură ofertă de la firma S.C. ...... cu preţul de 4,8 lei fără TVA/porţie hrană”.

În cele 31 de zile de la publicarea anunţului până la data limită de depunere a ofertelor, actualul prestator din Slatina (S.C. ..... SRL), nu poate intra în posesia unui spaţiu propriu în mun. Craiova sau zona limitrofă pe care să-l amenajeze, doteze şi autorizeze conform cerinţelor autorităţii contractante din documentaţia de atribuire şi în acelaşi timp să plătească ratele la creditele bancare accesate pentru investiţia în blocul alimentar al autorităţii contractante, credite contractate până în anul 2021. Practic, cel puţin până la data licitaţiei, S.C. ...... SRL ar fi nevoită să deţină două obiective de alimentaţie publică cu acelaşi scop creându-i-se un prejudiciu major. Având în vedere valabilitatea contractului nr. ...../2009 până la data de 30.06.2019, şi după data licitaţiei acest spaţiu locat în afara spitalului ar rămâne fără întrebuinţare dacă S.C. ... SRL nu ar fi câştigătorul licitaţiei. În cazul în care ar câştiga licitaţia, S.C. ..... SRL ar fi nevoită să deţină atât noua locaţie cât şi pe cea a blocului alimentar al spitalului până la 30.06.2019 suportând chiria şi costurile de întreţinere periodică a fluxului tehnologic. După data de 30.06.2019 rămâne achitarea creditului de investiţii contractat până în anul 2021, în cazul în care autoritatea contractantă nu va dispune de aceste sume ca şi până în prezent. S.C. ELCOMEX SRL este discriminată în raport cu ceilalţi ofertanţi.

Pe de altă parte, autoritatea contractantă se contrazice, aşa cum rezultă din referatul comisiei de evaluare întocmit în urma procedurii de achiziţie din luna decembrie 2018 de către şeful serviciului administrativ dl. ...., că “Spitalul a fost construit să asigure hrana pacienţilor din bucătăria proprie iar calitatea să fie urmărită de personal de specialitate (asistente de dietetică)”. Acelaşi semnatar al referatului însă, dl. ....., membru în actuala comisie de licitaţie, este semnatar al noii documentaţii de atribuire conform căreia nu se poate asigura hrana pacienţilor din blocul alimentar al spitalului.

Conform contractului de prestări servicii nr. ...../2009, art. 12 pct. 27, (obligaţiile prestatorului) "Prestatorul este obligat să implementeze proiectul tehnic de modernizare, amenajare şi dotare a bucătăriei Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova conform specificaţiilor din Caietul de sarcini în maxim 120 de zile”. Acesta ar putea fi un termen rezonabil şi în cadrul noii proceduri de achiziţie dacă s-ar dispune refacerea documentaţiei de atribuire, şi dacă s-ar trece peste aspectele invocate cu privire la consecinţe.

Prin continuarea procedurii după acest stadiu, s-ar încălca dreptul legal al S.C. ..... SRL de a participa la procedura de achiziţie organizată de autoritatea contractantă şi s-ar produce un prejudiciu cauzat de situaţia expusă la care s-ar adăuga şi cheltuielile cu personalul preluat de la spital pentru perioada de derulare a contractului.

2. Pe fond, solicită ca, prin soluţionarea cauzei, să se dispună anularea procedurii de achiziţie ca netemeinică şi nelegală, discriminatorie.

Pe lângă încălcarea prevederilor legale invocate la punctul nr. 1, în cauză este evidentă neconcordanţa dintre numărul total de paturi de spitalizare continuă de 1438 la care se adaugă 38 de paturi spitalizare de zi, 5 paturi genetică medicală, 50 paturi însoţitori şi numărul de 850- 1000 de bolnavi alocaţi zilnic la drepturi de hrană. In documentaţia de atribuire a licitaţiei anterioare, anexă la contractul nr. ...../2009 în derulare în prezent a fost prevăzut un număr zilnic de pacienţi de 1370.

Pe lângă faptul că valorile alocaţiilor de hrană pentru bolnavi înscrise în tabelul de la pagina 2 a Caietului de sarcini au ca temei legal H.G. 429/2008 act normativ modificat prin H.G. 665/2016, este inclusă o alocaţie de 10 lei pentru medicii de gardă pe care niciun act normativ nu o prevede. În aceeaşi notă discriminatorie şi abuzivă prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă comunică medicilor şefi de secţie că "spitalul va asigura masa doar pentru medicii specialişti sau primari, medicii rezidenţi care doresc să mănânce la bucătăria spitalului o pot face contracost". Legea este aceeaşi pentru toţi.

In realitate însă, timp de peste şapte ani, spitalul a refuzat să plătească prestatorului S.C. .... SRL contravaloarea meselor servite de medicii din gărzi inclusiv rezidenţi, invocând lipsa unui temei legal şi a fondurilor băneşti. La momentul adoptării H.G. 524/1991, personalul medical din gărzi nu beneficia de tichete de masă sau indemnizaţie de hrană. Pe durata derulării contractului de prestări servicii nr. ...../2009 tot personalul medical a primit tichete de masă iar în prezent primeşte indemnizaţie de hrană.

Aspectul a generat recent un imens scandal mediatic, punctul de vedere al Ministrului Sănătăţii, ordonatorul de credite al spitalului, fiind acela că nu există o alocaţie de hrană gratuită pentru medicii din gărzi, aceştia beneficiind de indemnizaţie de hrană lunară, contrar prevederii din caietul de sarcini al procedurii contestate (Anexa cu alocaţiile de hrană pentru bolnavi.

Intre cantitatea minimă de porţii şi cea maximă diferenţa este de 4 ori. Fără nicio justificare, conform prevederilor H.G. 665/2016 şi chiar ale H.G. 429/2008 modificate, alocaţiile de hrană nu sunt supuse niciunei negocieri, nu sunt purtătoare de profit şi includ T.V.A.Prin modul cum a fost întocmită documentaţia de atribuire, nr. de porţii au ca şi corespondent valoric preţul / porţie de 4,8 lei + T.V.A.

Deoarece modelul de contract din documentaţia de atribuire îmbracă forma unui contract de prestări servicii de preparare hrană pentru pacienţi ca şi cel aflat în prezent în derulare, cu cele două componente (Valoarea alocaţiilor de hrană şi costul auxiliar al prestaţiei/porţie) şi nu a unui contract de servicii catering cu o singură componentă (meniu livrat), precizăm că valoarea menţionată are inclusă şi valoarea alocaţiilor de hrană, care nu sunt supuse negocierii, nu sunt purtătoare de profit, şi nu fac obiectul criteriului de adjudecare.

Astfel, valoarea trebuia determinată prin înmulţirea numărului de porţii cu preţul maximal ce face obiectul criteriului de adjudecare respectiv 4,8 lei/porţie.

Pentru situaţia similară privind încheierea contractului de prestări servicii hrană pentru bolnavi nr. ..../2009 aceeaşi autoritate contractantă a susţinut atât la C.N.S.C. (Decizia nr. ....) cât şi în apărarea formulată de Curtea de Apel Timişoara că valoarea contractului de prestări servicii este determinată strict de preţul/porţie care a însemnat şi criteriul de adjudecare.

În prezenta procedură, criteriul de adjudecare este identic iar valoarea celui mai mare contract subsecvent ar fi de 403 440 lei + TVA (84 050 porţii x 4,8 lei/porţie).

Pe de o parte, procedura este organizată pentru o perioadă de 24 de luni iar pe de altă parte, contractul de servicii anexat la acordul cadru are înscrisă la art. 6 valabilitatea până la 31.12.2019, implicit cu toate clauzele înscrise. Perioada fiecărui contract subsecvent a fost specificată ca fiind de 3 luni si nu 6 de luni.

Atât în certificatul de înregistrare cât şi în Autorizaţia sanitară de funcţionare, societăţile comerciale au înscrise codul CAEN al activităţii principale.

Condiţia impusă de autoritatea contractantă în documentaţia de atribuire cu privire la faptul că Autorizaţia sanitară de funcţionare a ofertantului trebuie să conţină obligatoriu menţiunea " catering" este la rândul ei, discriminatorie şi abuzivă cât timp activitatea principală o include.

Dacă în luna decembrie 2018 autoritatea contractantă a organizat o procedură mascată de achiziţie prin negociere fără publicare anunţ invocând nesincer faptul că procedura ar fi fost un studiu de piaţă, nici actuala procedură de achiziţie nu este organizată conform documentaţiei de atribuire ca fiind pentru servicii de catering.

Prin catering se înţelege livrarea de preparate culinare ce compun un meniu la un preţ care include toate cheltuielile furnizorului, în bonul fiscal sau factură stipulându-se produsul/ meniul înmulţit cu preţul şi implicit, valoarea.

Niciunde într-un stat membru al Uniunii Europene nu se poate comanda un meniu la o firmă de catering iar facturarea să se facă detaliat, în două componente: costul alimentelor şi cheltuielile auxiliare referitoare la prestaţie sau, mai mult decât atât, modul de facturare să includă două facturi distincte, respectiv una pentru valoarea alimentelor şi cealaltă pentru cheltuielile auxiliare/ porţie aferente prestaţiei.

Din blocul alimentar al spitalului, S.C. ..... SRL DISTRIBUIE MENIURI LA echipajul de elicopter SMURD în secţia spitalului în caserole, cu tacâmuri de unică folosinţă, pungi, pachete etc. pentru medicii din gărzi şi regimuri speciale, dotarea oficiilor de pe secţii au materiale de transportat şi servit hrana fiind asigurată la cererea spitalului de către prestator (S.C. .... SRL), aspect concretizat prin recepţiile autorităţii contractante.

Solicitarea S.C. .... SRL de a livra hrana pentru bolnavi în caserole a fost refuzată de către autoritatea contractantă.

Până la data formulării prezentei, autoritatea contractantă nu a răspuns solicitărilor de clarificări înregistrate sub nr. ..../17.01.2019 şi nr. ..../18.01.2019.

In drept, având în vedere argumentele mai sus expuse, precum şi prevederile legale invocate, solicită  a se constata temeinicia demersului formulat în baza prevederilor legale invocate şi a se admite aşa cum a fost formulată.

Probe: înscrisurile la care a făcut vorbire în cuprinsul contestaţiei.

A comunicat prezenta şi autorităţii contractante.

La data de 31.01.2019, pârâtul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova a formulat întâmpinare

Precizează ca, contestaţia a fost comunicata unităţii in data de 21.01.2019, in termenul prevăzut de art. 8 alin 1 lit a din legea 101/2016.

Cu referire la solicitarea privind suspendarea procedurii de achiziţie in temeiul art. 49 alin. 3 din Legea 101/2016, solicita respingerea acesteia ca nefondata intrucat condiţia privind prevenirea unei pagube iminente nu este indeplinita.

Pe fond, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova, solicita, prin prezenta, respingerea acţiunii ca nefondata întrucât autoritatea contractanta considera ca la întocmirea documentaţiei

pentru atribuirea acordului cadru SERVICII CATERING PENTRU PACIENŢII INTERNAŢI ÎN CADRUL SPITALULUI CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA, cod CPV 55523000-2 Servicii de catering pentru alte societăţi sau instituţii au fost respectate întocmai prevederile privind legislaţia achiziţiilor, autoritatea elaborând caietul de sarcini potrivit necesităţilor proprii, cu asumarea răspunderii, principiu prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, condiţiile înscrise în caietul de sarcini fiind stabilite în aşa manieră încât să corespundă necesităţii acesteia, susţinerile reclamantului reprezentând simple afirmaţii fara niciun temei legal.

Considera ca niciuna dintre motivele invocate de catre reclamant nu pot fi incadrate in prevederile legale privind posibilitatea anularii procedurii, cu referire la art. 212 alin. 1 lit. c din Legea 98/2016.

Cu privire la încălcarea prevederilor art. 2 alin 2 din Legea 98/2016, consideră ca prin menţiunea ce se regăseşte in cuprinsul caietului de sarcini, respectiv : “hrana urmând a fi preparata in locaţia proprie a ofertantului, într-un spaţiu autorizat din punct de vedere sanitar pentru linia de pregătire a hranei ...” autoritatea contractantă a urmărit tocmai respectarea principiilor prevăzute la art. 2 din Legea 98/2016. Astfel principiul nediscriminării presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitatea să poată participa la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni contractant, iar principiul tratamentului egal presupunând ca oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli şi cerinţe identice pentru toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale.

Menţionează ca, contractul ..../2009, ce se derulează in prezent a fost încheiat in urma externalizării serviciului de preparare hrana, contract încheiat in temeiul OUG 34/2006 si a ordinului Ordinul nr. 886/2006 privind externalizarea serviciilor medicale şi nemedicale din unităţile sanitare.

In concluzie, autoritatea contractanta nu intenţionează externalizarea serviciului de preparare hrana ci intenţionează achiziţionarea unor servicii de catering, servicii ce presupun prepararea hranei într-o alta locaţie decât cea a beneficiarului precum si transportul la locaţia indicata.

In opinia autoritarii contractante nu poate fi reţinut ca motiv pentru anularea procedurii nici situaţia invocata de către ..... cu privire la plata despăgubirilor la care este ţinut SCJU Craiova in temeiul contractului nr. ...../2009.

Cu privire la diferenţa între preţul prestaţiei aferent anului 2007 si cel aferent anului 2019, este evident ca preţul actual aferent serviciului de preparare hrana nu poate fi acelaşi cu cel de acum 11 ani, preţul actual incluzând si servicii auxiliare de transport, ambalare in caserole de unica folosinţa, servicii ce nu se afla in sarcina reclamantului.

Cu privire la includerea valorii alocaţiilor de hrana in valoarea estimata a acordului cadru precizează ca in conf. cu prevederile art. 9 alin 1 si art. 14 din Legea 98/2016 autoritatea contractanta are obligaţia de a calcula valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totala de plată, fără TVA, In cazul acordului-cadru, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului- cadru pe întreaga sa durată. Precizează ca autoritatea contractanta va plaţi prestaorului atat prestarea serviciului de preparare hrana cat si valoarea alimentelor la nivelului alocaţiilor de hrana cuprinse in Hotărârii nr. 429/2008 privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice.

Cu privire la încălcarea prevederilor legale prin neconcordanta intre numărul total de paturi de spitalizare si cel al bolnavilor alocaţi la hrana, menţionează  ca, capacitatea spitalului, respectiv 1438 de paturi nu poate fi aceeaşi cu numărul bolnavilor internaţi, numărul acestora respectiv 850 -1000 fiind unul estimativ, menţionat doar pentru a putea da o anvergura acordului cadru ce urmează a fi încheiat.

Cu privire la afirmaţia privind abrogarea Hotărârii nr. 429/2008 privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, precizează ca aceasta este in vigoare, menţiunea ce se regăseşte in cuprinsul caietului de sarcini., respectiv: cu modificările si completările ulterioare, incluzind modificările aduse prin următoarele acte: H.G. 665/2016, H.G. 851/2018.

Cu privire la includerea medicilor de garda precizează ca Hotărârea nr. 524/1991 privind drepturile unor categorii de personal încadrat în unităţi sanitare, prevede următoare: Unităţile sanitare cu paturi sunt obligate să servească masa în mod gratuit personalului sanitar cu pregătire superioară, inclusiv medicilor secundari şi interni, pe timpul efectuării gărzilor, la nivelul costului alocaţiei de hrană stabilite pentru unitatea sau secţia unde se desfăşoară garda. Precizează ca denumire de medici secundari si interni ce se regăseşte in actul normativ din 1991, mai înainte menţionat, este echivalenta denumirii actuale de medici rezidenţi.

Cu privire la diferenţa intre cantitatea minima si cea maxima a acordului cadru precizează ca prin legislaţia in vigoare (art. 20 alin 8 din HG. 395/2016) exista obligaţia menţionării de către autoritatea contractanta a cantităţilor minime si maxime ale acordului cadru. De asemenea, solicita a se observa si menţiunile din modelul de fisa de date publicat pe site-ul ANAP, menţiuni respectate întocmai de către autoritatea contractantă.

Cu privire la diferenţa intre termenul stabilit pentru durata acordului cadru si cea a contractului subsecvent, termene precizate in drafturile anexate documentaţiei precizează ca durata contractului subsecvent nu poate fi aceeaşi cu cea a acordului cadru.

Cu privire la menţiunea “catering” din autorizaţia sanitara de funcţionare, precizează ca prin modelul acesteia, ce se regăseşte in Ordinul nr. 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi pentru funcţionarea obiectivelor ce desfăşoară activităţi cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei, se impune specificarea codului CAEN si denumirea tipului de activitate.

Referitor la afirmaţia privind faptul ca autoritatea contractantă nu a răspuns solicitărilor de clarificări menţionează ca in mod eronat reclamantul a transmis prin posta solicitările de clarificări motiv pentru care in data de 21.01.2018, prin adresa 2859 SCJU Craiova in conformitate cu prevederile legislaţiei in materia achiziţiilor publice precum si a notificării ANAP, a comunicat reclamantului următoarele: in cazul derulării procedurilor de achiziţie publica prin mijloace electronice, operatorii economici interesaţi de procedura, solicita clarificări sau informaţii suplimentare in legătură cu documentaţia aferenta prin intermediul SICAP prin accesarea secţiunii dedicate, autoritatea contractanta având de asemenea obligaţia de a publica in SICAP răspunsul la solicitările formulate.

In data de 21.01.2019 reclamantul a postat in SICAP solicitările de clarificări. 

In data de 28.01.2019 prin adresele nr. ..... autoritatea contractanta a postat in SICAP răspunsul la solicitările de clarificări.

Având in vedere prevederile art. 50 alin 5 din Legea 101/2016 precizează ca nr. anunţului de participare din SICAP este ..... din 10.01.2019.

 In drept dispoziţiile art. 115 - 119 C. prod. Civila, Legea 101/2016, Legea 98/2016 si solicită de asemenea judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(l) si disp. art. 223 din Codul de procedura civila.

 Anexează: adresa nr. ...; adresele nr. .....

La data de 01.02.2019, reclamanta a formulat în fapt, a formulat cerere de reexaminare şi reducere a cauţiunii.

La termenul de judecată din data de 06.02.2019, reclamanta, prin administrator, a renunţat la soluţionarea cererii de reexaminare a cauţiunii şi a depus la dosar dovada achitării cauţiunii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Pârâta a demarat o procedura de achiziţie servicii catering pentru pacienţii internaţi în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova prin Acord Cadru cu nr. de referinţă atribuit dosarului autoritatea contractantă ...., publicată în Jurnalul Uniunii Europene sub nr. ....., publicată în SEAP în data de 10.01.2019.

Prin prezenta cerere de chemare în judecată, reclamanta a solicitat suspendarea şi anularea procedurii de achiziţie, motivând că încalcă principiul nediscriminării şi tratamentului egal prevăzute la art. 2 din Legea nr. 98/2016.

În primul rând, în ceea ce priveşte cererea de suspendare procedurii, instanţa reţine că, potrivit art. 49 alin. 3 "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, instanţa, până la soluţionarea fondului cauzei, poate dispune la cererea părţii interesate, prin încheiere motivată, cu citarea părţilor, suspendarea procedurii de atribuire."

Faţă de prevederile art. 68 în sensul că "Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, şi cu cele ale Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, în măsura în care prevederile acestora din urmă nu sunt contrare", instanţa se va raporta la definiţiile noţiunilor de caz bine justificat şi pagubă iminentă reglementate de legea contenciosului administrativ.

In ceea ce priveşte noţiunea de  pagubă iminentă, art. 2 lit. s din Legea 554/2004 o defineşte ca fiind prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public.

Suspendarea actului administrativ se circumscrie noţiunii de protecţie provizorie a drepturilor şi intereselor particularilor până la momentul în care instanţa competentă va cenzura legalitatea actului, consacrată prin mai multe instrumente juridice internaţionale, atât in sistemul Consiliului Europei, cât şi în ordinea juridică a Uniunii Europene.

Suspendarea nu intervine, însă, de drept, petentul trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumţiei de legalitate şi să facă verosimilă iminenţa producerii unei pagube.

In cauză nu s-a făcut invocat şi nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiei necesităţii suspendării procedurii de achiziţie pentru prevenirea unei pagube iminente care nu ar putea fi înlăturată altfel, susţinerile reclamantei că ar fi nevoită să achite chirie pentru două spaţii şi că are credite bancare de achitat nefiind suficiente pentru suspendarea procedurii de achiziţie.

In analizarea celei de-a doua condiţii se porneşte de la definiţia dată de Legea 554/2004 prin art. 2 lit. t “cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ”.

Condiţia existenţei unui caz bine justificat nu a fost dovedită in cauza, simpla susţinere a reclamantei că respectiva procedură o discriminează nefiind dovedită în cauză.

Astfel, autoritatea contractantă a demarat o procedură de achiziţie a unor servicii de catering, impunând ca şi condiţie prepararea hranei într-un spaţiu extern. Instanţa nu poate reţine susţinerile reclamantei că această condiţie ar discrimina-o, întrucât aceasta are posibilitatea de a închiria un alt spaţiu pentru prepararea hranei, faptul că acest lucru ar implica anumite costuri nefiind de natură să afecteze legalitatea procedurii de atribuire.

Pentru considerentele arătate, instanţa apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune suspendarea procedurii de achiziţie.

În ceea ce priveşte anularea procedurii de atribuire, instanţa reţine că, potrivit disp. art. 49 alin. 1 din Legea nr. 101/2016 "Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale judiciară, persoana care se consideră vătămată se poate adresa instanţei de judecată competente, potrivit prevederilor prezentei legi."

În cauza de faţă, instanţa reţine că reclamanta nu a făcut dovada că este vătămată prin demararea procedurii de achiziţie de către pârâtă. În esenţă, reclamanta este nemulţumită de faptul că pârâta înţelege să achiziţioneze servicii de catering pentru a asigura hrana bolnavilor şi medicilor din Spital şi nu înţelege să prelungească valabilitatea contractului încheiat cu reclamanta.

Astfel, reclamanta a încheiat cu pârâta Contractul de prestări servicii nr. ..../2009 şi Contractul de închiriere subsecvent nr. ..../2010 atribuite în urma procedurii de licitaţie publică deschisă din anul 2007 pentru externalizarea serviciului de preparare a hranei pentru pacienţi, contracte a căror valabilitate expiră la data de 30.06.2019. Or, pârâta a demarat procedura de achiziţie, urmând ca serviciile de catering să fie asigurate după data de 30.06.2019.

De asemenea, faptul că pârâta încă nu a achitat reclamantei despăgubirile stabilite prin sentinţele nr. ..../2010 şi ..../2010 ale Tribunalului Dolj nu au nici o relevanţă cu privire la legalitatea procedurii de atribuire, reclamanta având la dispoziţie căile legale de punere în executare a sentinţelor.

În ceea ce priveşte condiţia impusă de către autoritatea contractantă ca prepararea hranei să se facă în alt spaţiu decât spaţiul din incinta spitalului, modernizat de către reclamantă şi închiriat în prezent acesteia, instanţa reţine că nu este discriminatorie şi nu este menită să o împiedice pe reclamantă să participe la procedură. Astfel, reclamanta, ca orice alt operator economic, poate cumpăra sau închiria un spaţiu pentru prepararea hranei, susţinerile acesteia că ar impune costuri suplimentare neputând fi avute în vedere, întrucât aceste operaţiuni impun costuri pentru toţi operatorii economici care şi-ar depune ofertele. Dimpotrivă, nemenţionarea acestei condiţii ar crea un avantaj numai pentru reclamantă faţă de alţi operatori economici, având în vedere că ar fi singurul concurent care ar avea un spaţiu de preparare a hranei în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă.

Cu privire la preţul stabilit de către autoritatea contractantă, reclamanta nu a arătat în ce modalitate este vătămată. Faptul că autoritatea contractantă a stabilit un preţ mai mare decât cel stabilit în contractele anterioare încheiate cu reclamanta nu îi produce acesteia nici o vătămare, dimpotrivă, în cazul în care ar participa la procedura de achiziţie, stabilirea unui preţ mai mare în sarcina autorităţii contractante ar avantaja operatorul economic declarat căştigător. De asemenea, faptul că pârâta a refuzat majorarea preţului stabilit prin contractele anterioare cu reclamanta, iar, în prezent, stabileşte un preţ de atribuire mai mare decât cel plătit reclamantei nu are relevanţă, atât timp cât autoritatea contractantă nu a depăşit nivelurile maximale prevăzute de HG nr. 429/2008 modificată.

De asemenea, nici susţinerea reclamantei că există neconcordanta intre numărul total de paturi de spitalizare si cel al bolnavilor alocaţi la hrană nu prezintă relevanţă. Autoritatea contractantă a estimat un număr de 850-1000 de bolnavi internaţi în vederea estimării valorii contractului. Mai mult, este evident ca numărul maxim de paturi nu poate fi întodeauna acelaşi cu numărul bolnavilor internaţi.

Reclamanta a mai invocat şi faptul că autoritatea contractantă a inclus în caietul de sarcini şi o alocaţie de hrană de 10 lei pentru medicii de gardă. În realitate, însă, aceasta este nemulţumită de faptul că pârâta a refuzat să îi achite contravaloarea meselor servite de medicii din gărzi, însă, nemulţumirea reclamantei faţă de modalitatea în care au fost executate contractele anterioare cu pârâta nu are legătură cu prezenta procedură de achiziţie. De asemenea, potrivit art. 3 teza I din HG nr. 524/1991, în vigoare şi în prezent "Unitatile sanitare cu paturi sunt obligate sa serveasca masa in mod gratuit personalului sanitar cu pregatire superioara, inclusiv medicilor secundari si interni, pe timpul efectuarii garzilor, la nivelul costului alocatiei de hrana stabilite pentru unitatea sau sectia unde se desfasoara garda.", motiv pentru care instanţa apreciază că pârâta a stabilit în mod legal şi o alocaţie de hrană pentru medicii de gardă.

În ceea ce priveşte susţinerile reclamantei că există diferenţe între cantitatea minimă şi maximă de porţii de hrană, că s-a calculat în mod greşit valoarea maximală a acordului cadru, ca perioada contractelor subsecvente a fost specificată în mod greşit de 3 luni şi nu de 6 luni, instanţa apreciază că sunt lipsite de relevanţă.

Astfel, potrivit art. 20 alin. 8 din HG nr. 395/2016 "În cazul acordului-cadru, anunţul de participare/ simplificat trebuie să conţină şi un set minim de informaţii specifice referitoare la: a)numărul sau intervalul în care se va încadra numărul de operatori economici care vor fi parte a acordului-cadru ce urmează să fie încheiat; b)opţiunea de a atribui contractele subsecvente încheierii acordului-cadru cu/fără reluarea competiţiei, în cazul în care acordul-cadru urmează să fie încheiat cu mai mulţi operatori economici; c)opţiunea de a atribui contracte subsecvente prin reluarea competiţiei utilizând etapa finală de licitaţie electronică, în cazul în care acordul-cadru este încheiat cu mai mulţi operatori economici; d)frecvenţa de atribuire a contractelor subsecvente; e)criteriul de atribuire şi, după caz, factorii de evaluare care urmează să se aplice pentru atribuirea contractelor subsecvente, precum şi orice alte reguli aferente, în cazul în care atribuirea contractelor respective urmează să se realizeze prin reluarea competiţiei sau parţial prin reluarea competiţiei; f)estimări ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi ale cantităţilor minime şi maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru; g)estimarea valorii celui mai mare contract subsecvent care urmează să fie atribuit pe durata acordului-cadru."

Analizând caietul de sarcini depus la dosar (f. 10-16), instanţa reţine că pârâta a respectat prevederile legale menţionate, a stabilit cantitatea minimă şi maximă de porţii, a stabilit frecvenţa de atribuire a contractelor subsecvente, respectiv trimestrial, a estimat durata celui mai mare contract subsecvent, astfel cum a considerat oportun în vederea obţinerii serviciilor de care are nevoie. Or, atât timp cât s-au respectat dispoziţiile legii, instanţa nu poate interveni să stabilească ea preţul, cantitatea minimă şi maximă de care autoritatea ar avea nevoie, durata contractelor.

Cu privire la condiţia impusă ofertanţilor de a avea autorizat codul CAEN 5629 (Alte activităţi de alimentaţie n.c.a. Această activitate include catering-ul industrial, adică asigurarea serviciilor de alimentaţie bazate pe aranjamente contractuale cu clientul pentru o perioadă de timp determinată), instanţa apreciază că nu este discriminatorie. Dimpotrivă, este evident că, atât timp cât procedura a fost demarată pentru atribuirea acordului cadru pentru servicii de catering, ofertanţii trebuie să aibă ca obiect de activitate serviciile de catering.

În ceea ce priveşte notele scrise depuse de către reclamantă la dosar la data de 30.01.2019, la data de 05.02.2019 şi la data de 06.02.2019, acestea nu vor fi avute în vedere de către instanţă, întrucât exced motivelor invocate în contestaţie şi nu au fost comunicate şi pârâtei, odată cu contestaţia, aşa cum prevăd disp. art. 50 ind. 1 din Legea nr. 101/2016.

Pentru motivele arătate, constatând că reclamanta nu a invocat, în fapt, motive de nelegalitate a procedurii de atribuire a acordului cadru, ci este nemulţumită de faptul că nu îndeplineşte condiţiile pentru a participa, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC ....., .... în contradictoriu cu pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ CRAIOVA, ...., ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de recurs urmând a fi depusă la Tribunalul Dolj.

Pronunţată azi, 06.02.2019, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa

Domenii speta

Spete similare