Tentativă la omor, prev. de art. 32 al.1 c.pen., rap. la art.188 al.1 c.pen.

Sentinţă penală 118 din 07.10.2019


Titlu: tentativă la omor, prev. de art. 32 al.1 c.pen., rap. la art.188 al.1 c.pen.

Tip: sentinţă penală

Nr. speţă: 118

Dată speţă: 07.10.2019

Instituţie: Tribunalul Călăraşi – Secţia penală

Conţinut speţă: pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul PA, trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 al.1 c.pen., rap. la art.188 al.1 c.pen.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 02 octombrie 2019, fiind consemnate în încheierea din acea zi când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera în cauză, a amânat pronunţarea la data de 07 octombrie 2019 şi, în urma deliberării avute, a pronunţat următoarea soluţie,

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele;

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi din 09.04.2019, din dos. nr.175/P/2019, înregistrat la instanţă sub nr.434/116/2019, la data de 10.04.2019, a fost trimis în judecată inc. PA, pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 al.1 c.pen., rap. la art.188 al.1 c.pen.

În cuprinsul actului de inculpare s-a reţinut că, la data de 30.01.2019, organele de poliţie din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală ....., au fost sesizate prin SNUAU 112 de către numita SE cu privire la faptul că soţul ei, SI, a fost agresat fizic.

La data de 08.03.2019, numita SE a sesizat organele de poliţie cu privire la faptul că soţul său, SI, a decedat în faţa curţii locuinţei sale din comuna Spanţov, jud. Călăraşi.

Din coroborarea  probelor administrate în cauză, a rezultat următoarea situaţie de fapt:

În  data de 30.01.2019, în jurul orelor 14.00, inculpatul PA și persoana vătămată SI s-au întâlnit pe  strada Călărași (DN 31), din comuna Spanțov, județul Călărași, iar între aceștia a izbucnit un conflict verbal, în cadrul căruia cei doi și-au adresat injurii reciproc. Conform declarațiilor inculpatului și ale martorilor, conflictul verbal a fost  generat, cel mai probabil, de faptul că persoana vătămată i-ar fi cerut inculpatului, care se afla în stare avansată de ebrietate, o țigară, însă inculpatul a refuzat să-i dea, răspunzându-i persoanei vătămate în sensul de a-și cumpăra singură țigări pentru că are pensie. Cearta dintre inculpat și persoana vătămată a durat câteva minute, (aprox. 2-5 minute), după care, persoana vătămată a mers la barul ”La Cartof” situat în apropiere, pe aceeaşi stradă, iar inculpatul şi-a continuat drumul în direcţia opusă, către Olteniţa. Văzându-i pe  martorii ..., în faţa porţii locuinţei celui din urmă, inculpatul s-a oprit pe marginea şoselei şi, din acel loc,  a început să discute cu aceştia. După puţin timp, inculpatul a mers şi el în faţa porţii unde se aflau cei doi  martori şi a continuat  discuţiile cu  aceştia. În timp ce persoanele menţionate mai sus discutau între ele, persoana vătămată s-a întors de la barul ”La Cartof”, deplasându-se pe partea opusă a şoselei. În momentul în care a ajuns în dreptul locuinţei martorului ..., persoana vătămată a trecut şoseaua, s-a apropiat de inculpatul PA  şi l-a atins cu palmele prieteneşte, pe obraz,  fără să se certe cu acesta, moment în care inculpatul i-a spus persoanei vătămate că sunt vecini şi nu trebuie să se certe. În continuare, persoana vătămată SI a mers la locuința sa, care se afla pe aceeași stradă, la o distanţă de 35 de metri de  locul în care se afla inculpatul, şi a intrat în curte, iar inculpatul a rămas în locul în care se afla, continuând discuţiile cu martorii ... şi .... Martorul ... a arătat că, în timp ce persoana vătămată se îndrepta către locuinţa sa, inculpatul i-a strigat acesteia ”îneacă-te”. După câteva minute, persoana vătămată  a ieșit din curtea sa, având în mână o greblă. În momentul în care a ieșit pe stradă, persoana vătămată nu avut o atitudine agresivă față de inculpat, niciunul din martorii audiați și nici inculpatul nu au afirmat că aceasta l-ar fi amenințat în vreun fel pe inculpat, verbal sau prin gesturi. Martorul ... a arătat că, în momentul în care inculpatul a văzut-o pe  persoana vătămată cu grebla în mână, a început să o înjure pe aceasta, iar persoana vătămată i-ar fi spus inculpatului ”Vino la mine, că îți arăt eu ție, să nu mă mai înjuri”. Şi martora ... a arătat că persoana vătămată  i-ar fi strigat inculpatului “ia vino mă încoace”. După acest moment inculpatul, în loc să o ignore pe persoana vătămată şi să plece din locul în care se afla, având suficient timp, a preferat să o înfrunte pe aceasta. Astfel, inculpatul a mers  la gardul locuinţei martorului ..., s-a înarmat cu o scândură din lemn, care sprijinea poarta mare a locuinţei, după care s-a deplasat către şosea. După ce a ajuns la şosea, inculpatul s-a îndreptat în direcţia în care se afla persoana vătămată, deplasându-se pe marginea şoselei către aceasta. În acest timp, persoana vătămată venea şi ea din direcţia opusă, către inculpat, deplasându-se  pe trotuarul din faţa curţii locuinţei sale. Cei doi s-au oprit din mers în momentul în care au ajuns unul în dreptul celuilalt, la o distanţă de circa 12 m de locul unde se aflase inculpatul iniţial,  fiind despărţiţi de spaţiul verde  dintre trotuar şi  marginea şoselei, având o lăţime de 4 m. Inculpatul PA a coborât de pe acostamentul şoselei, pe spaţiul verde, apropiindu-se de persoana vătămată, care la rândul ei s-a deplasat către inculpat.  Din declarațiile martorilor ... și ... rezultă că, în momentul în care cele două părți s-au apropiat, persoana vătămată l-a lovit pe inculpat cu partea metalică a greblei în zona umărului. Martorul ..., care se afla în apropierea celor doi, a precizat că „numitul SI l-a lovit ușor  pe PA cu partea metalică a greblei în zona umărului ”. Martorul ... a declarat că persoana vătămată l-a împins pe inculpat cu partea metalică a greblei, fără însă să îl lovească, iar martora Vasilescu Ecaterina a arătat că persoana vătămată l-a lovit uşor pe inculpat în zona coastelor.

Din declaraţiile martorilor ... şi ... rezultă că, după ce a fost împins/lovit cu grebla, inculpatul a lovit-o cu scândura  pe persoana vătămată mai întâi  în zona corpului şi a brațului, după care i-a aplicat acesteia o lovitură, din lateral,  în zona capului,  iar ca urmare a acestei lovituri persoana vătămată a căzut jos, în şanţul de pe marginea şoselei. 

Martorul ... a precizat că după prima lovitură persoana vătămată a scăpat grebla din mână și a încercat să se apere punând brațele în față. 

Martorii ... și ...  au arătat că după ce a fost lovit, inculpatul a lovit-o și el pe persoana vătămată  cu uluca, pe care o avea asupra sa,  în zona capului, în urma loviturii primite persoana vătămată căzând la sol inconștientă. Martorul ..., care, se afla în apropiere, a arătat că ”lovitura a fost puternică întrucât s-a auzit o bubuitură” în momentul în care persoana vătămată a fost lovită. De asemenea, martorul ... a arătat că lovitura a fost puternică, în urma loviturii persoana vătămată fiind aruncată în șanțul de pe marginea șoselei.

Din declaraţiile martorilor ..., ... şi ..., rezultă că, după ce persoana vătămată a căzut la sol, inculpatul a ridicat scândura cu care era înarmat, intenţionând să o mai lovească pe persoana vătămată, moment în care martorul ... i-a strigat acestuia să nu mai dea în persona vătămată că o omoară. După ce martorul ... a strigat la inculpat, acesta a aruncat scândura din mâini şi a plecat apoi către locuinţa sa.

După ce inculpatul a plecat de la faţa locului, martorul ... a luat o cană cu apă din curtea locuinţei sale şi i-a turnat lui SI, care îşi mai revenise puţin, să se spele de sânge, după care l-a ajutat pe acesta să meargă acasă, sprijinindu-l de umăr.

Martorul  ... a susţinut că, după ce a lovit-o pe persoana vătămată, inculpatul a coborât de pe partea carosabilă în șanțul unde se afla căzută aceasta și a mai lovit-o o dată cu uluca pe care o avea în mână. 

De asemenea, în declarația dată în fața organelor de poliție, în data de 18.02.2019, și martorul ... a arătat că inculpatul a lovit-o de mai multe ori pe persoana vătămată în timp ce se afla întinsă la pământ, însă, ulterior, fiind audiat de procuror, martorul a susținut că inculpatul doar a încercat să o mai lovească pe partea vătămată însă a încetat actele de agresiune în momentul în care martorul ... a strigat la el.

Se poate observa că, deși există unele contradicții între declarațiile martorilor audiați, nu există deosebiri semnificative pe aspectele esențiale ale desfășurării conflictului, cu relevanţă penală, aceste contradicţii datorându-se modului diferit în care martorii au perceput derularea conflictului.

Potrivit actelor medicale existente la dosarul cauzei, persoana vătămată a prezentat traumatism cranio-cerebral acut deschis cu pierdere temporară a conştienţei; plagă contuză supraorbitar stânga de cca 5.5 cm; plagă contuză supraorbitara stânga de cca 6 cm; plagă contuză reg. ungiului intern şi bazei piramidale nazale de partea stângă 3 cm, hematom frontal stâng, epistaxis stâng în cantitate mare, contuzie oculară stângă, hematom umăr drept (contuzie forte), contuzie superficială regiune toracală posterior, contuzie membre superioare bilateral, fracturi la nivelul oaselor feţei.

Persoana vătămată SI a fost internată la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în perioada 30.01.2019-07.02.2019, unde  a  suferit o intervenţie chirurgicală la nivelul ochiului stâng.

Ulterior, martora SE, soţia persoanei vătămate,  a depus la dosarul cauzei, în copie, certificatul de deces seria D.10, nr. 762396, şi certificatul medical constatator al decesului nr. 96 din data de 11.03.2019, înscrisuri din care rezultă că  numitul SI a decedat la data de 08.03.2019, în urma unui infarct miocardic.

Din Raportul de expertiză medico-legală nr. 525/A1-D/37 din data de  15.03.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi rezultă următoarele:

„Numitul SI a prezentat  leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire repetată cu corp dur, în condiţiile stabilite pe cale de anchetă.

Leziunile traumatice  necesită 45-50 de zile de îngrijiri medicale, dar acest număr poate fi modificat în funcţie de informaţiile din actele medicale solicitate.

Leziunile traumatice de la nivelul globului ocular stâng nu au pus în primejdie viaţa persoanei, însă prin prisma ireversibilităţii consecinţelor produse se încadrează în noţiunea de infirmitate şi în prejudiciu estetic grav. 

Leziunile traumatice pot data din data de 30.01.2019. Între leziunile traumatice şi decesul victimei din data de 08.03.2019 nu există legătură de cauzalitate-moarte neviolentă.”

Din cuprinsul Raportului de expertiză medico-legală nr. 525/A1-D/37 din data de  15.03.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi, mai rezultă că necropsia medico-legală a numitului SI s-a efectuat în data de 11.03.2019 în cadrul S.M.L. Călaraşi, constatându-se că moartea acestuia a fost neviolentă şi a fost cauzată de insuficienţă cardio-circulatorie acută secundară infarctului miocardic apărut pe fondul aterosclerozei coronariene severe la o persoană pluritarată; nu a fost  stabilită legătura de cauzalitate între leziunile traumatice constatate intranecroptic şi decesul persoanei.

Din cuprinsul Raportului medico-legal de necropsie nr. 779/A3/96 din data de  09.04.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi, rezultă următoarele:

„Moartea numitului SI a fost neviolentă.

Ea s-a putut datora unei insuficienţe cardio-circulatorii acute consecutivă infarctului miocardic subepicardic şi intramural de cca 14-21 zile (BA nr. 2110/A13 din 08.04.2019), survenit în evoluţia aterosclerozei coronariene severe, la o persoană vârstnică şi pluritarată.

Excoriaţiile, echimozele şi leziunile de la nivelul extremităţii cefalice s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, cu cca 1-2 luni anterior decesului; nu au avut rol tanatogenerator şi ar fi necesitat 45-50 zile de îngrijiri medicale.

Facturile sterno-costale s-au putut produce prin comprimare între două planuri dure, posibil în cadrul manevrelor de resuscutare cardio-pulmonară (masaj cardiac extern); nu au avut rol tanatogenerator.

Alcoolemia cadavrului a fost zero (BA nr. 224/A3/96 din 14.03.2019.

Decesul susnumitului poate data din 08.03.2019.”

Din declarațiile persoanei vătămate și ale martorilor ..., ... şi ... rezultă că inculpatul era în stare avansată de beție.

Martorii SE, ... și ... au declarat că inculpatul este cunoscut în comunitate ca fiind o persoană agresivă, atunci când consumă alcool. Martora SE, soţia persoanei vătămate SI, a arătat că: „…anterior evenimentului, soţul meu a mai avut probleme cu PA. PA se îmbăta, îl drăcuia pe soţul meu, îl făcea ţigan, handicapat, prost, doar pentru că îi ceruse o dată acestuia o ţigare. De câte ori îl vedea pe soţul meu, PA îl provoca spunându-i „Ce vrei mă? Vrei să mă baţi? Vino să mă baţi, că tot te omor!”. Mai precizez că PA tot timpul se lua de persoanele din sat, cerându-le băutură şi ţigări, iar dacă acestea nu îi dădeau le aducea injurii. După ce a fost agresat de PA, soţul meu nu a mai vrut să vorbescă despre ce s-a întâmplat, însă acesta era foarte speriat, avea coşmaruri noaptea…..  Mai arăt că soţul meu, avea vârsta de 75 de ani, era slab şi mic de statură, avea aprox. 1,60 m,  şi nu avea cum să îl agreseze pe PA, care este mai tânăr, mai solid, acesta având  aprox. 1,70.  În data de 08.03.2019, soţul meu a decedat în timp ce se afla la poarta locuinţei noastre.”

Martorul ...,  fiul persoanei vătămate SI, a arătat că după ce a fost externat din spital tatăl său era dezorientat, retras, nu mai colabora cu membrii familiei şi acuza dureri ale ochiului. Acesta a depus la dosarul cauzei un număr de 4 fotografii, efectuate persoanei vătămate SI  cu telefonul său mobil în timp ce se afla internat la Spitalul Universitar de Urgenţe Bucureşti, din care rezultă leziunile traumatice suferite de persoana vătămată la nivelul capului şi corpului.

În cauză a fost efectuată cercetarea la faţa locului,  procesul verbal de cercetare la faţa locului împreună cu planşa foto  anexate la dosarul cauzei contribuind la stabilirea stării de fapt reţinute mai sus. 

Conform procesului verbal din data de 21.03.2019, de la locuinţa martorului ... a fost ridicat obiectul vulnerat folosit  de inculpatul PA la comiterea infrcaţiunii, respectiv o scândură cu o lungime de 1,2 m, lăţime de 6 cm, grosime 3 cm la un capăt şi 2 cm la celălalt capăt.

Trebuie precizat că, martorii ... şi ..., fiind audiaţi în cursul urmăririi penale, au prezentat iniţial o stare de fapt  diferită privind modul în care s-a derulat conflictul dintre inculpat şi persoana vătămată. Astfel,  iniţial martorii au susţinut că mai întâi persoana vătămată l-a lovit/împins ușor pe inculpat cu grebla, iar după acest moment inculpatul s-a înarmat cu o bâtă, pe care a luat-o de la un gard din apropiere, și a lovit-o pe persoana vătămată. Această variantă este susținută  și de inculpat cu deosebirea că acesta arată că a fost lovit în zona capului și a feței cu o uluca de persoana vătămată, și nu că a fost doar împins cu grebla.

Susţinerile martorilor ... şi ..., prezentate mai sus, nu se coroborează cu probatoriul administrat în cauză, astfel că urmează a fi înlăturate.

Fiind reaudiaţi de către procuror, martorii menţionaţi au revenit asupra declaraţiilor date anterior în cauză, arătând că, de fapt, inculpatul, la vederea persoanei vătămate, s-a înarmat la rândul său cu o scândură din lemn de esenţă tare, care sprijinea poarta mare a locuinţei martorului ..., după care s-a  deplasat către persoana vătămată.

Fiind audiat, inculpatul PA a susținut că mai întâi persoana vătămată l-a lovit cu o ulucă de mai multe ori în zona capului și a feței. Acesta a arătat că după ce a fost lovit, a luat și el o ulucă de la gardul unui vecin și a lovit-o pe persoana vătămată ”în cap, pe picioare și unde a apucat.”  A precizat că înainte de a se întâlni cu persoana vătămată consumase 500 de ml de țuică. Inculpatul a arătat că în momentul în care o lovea pe persoana vătămată aceasta ”nu s-a apărat, nu spunea nimic”. Inculpatul a susţinut că:“a doua zi, am mers la cabinetul medical din Spanţov, împreună cu soţia viceprimarului, doamna M, deoarece mă durea capul, ochii şi nasul, în urma loviturilor pe care le-am primit de la vecinul meu, .... Am fost examinat de către medic şi am primit tratament, însă reţeta eliberată de medic am lăsat-o la doamna M.”

Susţinerile inculpatului în sensul că a fost lovit de mai multe ori de persoana vătămată în zona capului și a feței, nu este confirmată de probatoriul administrat în cauză. Astfel, niciunul din martorii oculari audiaţi în cauză nu au declarat că persoana vătămată l-ar fi lovit pe inculpat în zona capului sau a feţei.

Din  adresa nr. 23 din data de 12.03.2019, emisă de  C.M.I. Dr. ... rezultă că numitul PA nu este înscris pe lista de pacienţi a cabinetului medical şi nu are fişă medicală. De asemenea rezultă că, în data de 31.01.2019, nu figurează în registrul de consultaţii nici o consultaţie acordată numitului PA.

În cauză a fost audiată martora ..., care a declarat că îl cunoaşte pe inculpatul PA, acesta fiindu-i vecin. În ziua incidentului, la domiciliul său a venit un echipaj de poliţie, format din doi agenţi de poliţie, iar unul dintre poliţişti i-a solicitat să îi înmâneze cartea de identitate a numitului PA. Cartea de identitate a inculpatului se afla în posesia ei întrucât îl ajuta pe inculpat cu mâncare şi îmbrăcăminte, iar acesta o mai ajuta la treburile gospodăreşti. În autospeciala de poliţie l-a observat pe numitul PA, care, în momentul în care a văzut-o a început să strige la ea “Doamna M, nu am făcut nimic.” A observat că PA era agitat şi se afla în stare de ebrietate. Nu a observat ca acesta să prezinte vreo urmă de violenţă în zona feţei sau a capului. Le-a pus la dispoziţie agenţilor de poliţie actul de identitate solicitat, după care aceştia au plecat. Din acea zi nu l-a mai văzut pe inculpat.  Martora a precizat că nu l-a însoţit pe inculpat la nicio unitate medicală în zilele următoare incidentului.

Din declaraţiile martorilor ... şi ..., rezultă că, în data de 30.01.2019, fiind în exercitarea serviciului de patrulare pe raza de competenţă a Secţiei 2 Poliţie Rurală ..., au fost sesizaţi prin SNUAU112 de către numita SE, din comuna ....., jud. Călăraşi, cu privire la faptul că soţul ei, SI, a fost agresat de către PA.  Deplasându-ne la faţa locului, au găsit-o la domiciliu pe numita SE care le-a relatat faptul că un vecin, respectiv PA, l-a agresat pe soţul ei. Aceasta le-a spus că a fost plecată la mama ei, care este bătrână,  pentru a-i pregăti de mâncare iar când a revenit la domiciliu l-a găsit pe soţul ei plin de sânge. După ce au vorbit cu SE, s-au deplasat la Spitalul Mun. Olteniţa, unde l-au găsit pe SI, către primea îngrijiri medicale. Acesta avea faţa plină de sânge. L-au întrebat pe SI ce s-a întâmplat iar  acesta le-a spus că  a fost agresat de către PA, cu o ulucă din lemn.  S-au întors la faţa locului, iar în timp ce discutau cu soţia persoanei vătămate, SE, l-au văzut pe numitul PA, în faţa curţii locuinţei sale, pe trotuar, intenţionând să meargă în direcţia Olteniţa. Au mers la numitul PA şi au încercat să-l legitimeze,  iar acesta le-a spus să îl lase să meargă la viceprimarul „Viorel”, care locuia la o distanţă de aprox. 200-300 m., să-i dea actul de identitate care se afla în posesia acestuia.  L-au rugat  pe PA să se urce în maşină, spunându-i că îl vor conduce ei, însă acesta a refuzat, încercând să plece de lângă ei. Au procedat la introducerea lui PA în maşina de poliţie, şi la indicaţiile acestuia, s-au deplasat circa 200-300 de metri pe DN31, direcţia către Olteniţa,  oprind în dreptul unei locuinţe pe care  PA le-a indicat-o,  spunându-le că acolo locuieşte viceprimarul. La imobilul indicat de PA au găsit-o acasă pe soţia viceprimarului, căreia i-a solicitat actul de identitate aparţinând lui PA. Aceasta l-a sunat pe soţul său care a venit în scurt timp şi  le-a înmânat actul de identitate solicitat. Soţia viceprimarului l-a întrebat pe numitul PA ce a făcut iar acesta i-a răspuns că nu a făcut nimic. Numitul PA era în stare vădită de ebrietate şi mirosea a alcool.  PA avea cizme în picioare, era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni groşi de culoare închisă şi cu o şubă  groasă, de iarnă, din piele întoarsă, pe sub care avea un pulover pe gât. În cap purta  un fes negru.

L-au dus la secţie pe numitul PA pentru a întocmi documentele premergătoare dosarului penal. Numitul PA nu prezenta urme vizibile de violenţă în zona capului sau a mâinilor şi nici nu le-a spus că îl doare ceva. Fiind întrebat cu privire la cele întâmplate, numitul PA le-a spus că, pe fondul unor discuţii contradictorii din cauza unor ţigări, s-a enervat şi  l-a lovit pe SI cu o ulucă în zona capului, a corpului şi a mâinilor.  După întocmirea documentelor, s-au deplasat din nou la faţa locului împreună cu  numitul PA. Acolo, acesta le-a precizat că şi numitul SI l-a lovit cu o greblă în zona umărului.  La finalul audierii în calitate de suspect, fiind întrebat de procuror, numitul PA a declarat că : ”Îmi era frică de el că se întoarce din nou la mine şi mă loveşte iar în cap cu uluca.”

Mijloace de probă: procese verbale de sesizare; declarații persoană vătămată; declaraţii suspect/inculpat; declaraţii martori; fişă de cazier judiciar inculpat; fişă constatări preliminarii; raport de expertiză medico-legală; procese verbale de cercetare la faţa locului; planşe fotografice; fotografii extrajudiciare; proces verbal ridicare obiect folosit la comiterea infracţiunii; procese verbale întocmite de organele de cercetare; copii înscrisuri medicale; adresă Cabinet medical comuna ..., jud. Călăraşi; adresă Spital Universitar de Urgenţă Bucureşti; copie certificat de deces; copie certificat medical constatator al decesului; adresă constituire parte civilă+decont cheltuieli; adresă C.R.A.P. Călăraşi.

Cauza a intrat pe rolul Tribunalului Călăraşi la data de 10.04.20189 şi, prin încheierea nr. 20/CP/16.05.2019 pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Călăraşi, în dos. nr. 434/116/2018/a1, s-a dispus, în baza art. 346 alin. 2 C.p.p., constatarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpatul PA trimis în judecată, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi, în dos. pen. nr. 175/P/2019, pentru săvârşirea unei tentative la infracţiunea de omor, prev. de art. 32 al. 1 c.pen., rap. la art. 188 al. 1 c.pen. Totodată, s-a dispus respingerea cererilor şi excepţiilor invocate de către inc. PA şi începerea judecăţii cauzei privind pe acest inculpat. Suma de 627 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru inculpat, în această fază procesuală (camera preliminară) – av. ..., s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului

În faza procesuală a judecării cauzei în fond, în şedinţa publică din 04.07.2019, prezent fiind în sala de şedinţă, inculpatul a recunoscut, în totalitate, comiterea infracţiunii pentru care este cercetat şi a fost trimis în judecată, solicitând judecarea în procedură simplificată şi în baza probelor administrate la urmărirea penală, luându-se act de acordul său privind achitarea prejudiciului produs prin activitatea infracţională, respectiv a cheltuielilor cu spitalizarea victimei SI. Totodată, în aceeaşi şedinţă publică s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de stabilire a discernământului la momentul prezumtivei comiteri a infracţiunii deduse judecăţii – dat fiind modul incoerent în care inculpatul a răspuns la anumite întrebări simple – şi, la data de 01.10.2019, s-a depus raportul de expertiză medico-legală psihiatrică de către Serviciul de Medicină Legală ...., comisia de expertiză care conchizând în sensul că inc. PA, corelându-se examinarea medico-legală psihiatrică cu datele din actele medicale şi cu datele de istoric, a avut discernământul faptelor sale scăzut la data de 30.01.2019, având capacitatea de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale scăzută.

 Tribunalul, analizând actele dosarului, administrate în ambele faze procesuale din perspectiva acuzaţiilor aduse inculpatului, urmează a constata şi a reţine că fapta inculpatului PA care, în data de 30.01.2019, în jurul orei 14.00, în timp ce se afla pe  DN 31, pe raza satului ...judeţul Călăraşi, în urma unui conflict spontan, pe fondul consumului de alcool, l-a agresat fizic pe numitul SI din aceeaşi localitate, lovindu-l pe acesta cu o scândură din lemn în zona capului şi corpului, provocându-i leziuni traumatice ce au necesitat 45-50 de zile de îngrijiri medicale, iar prin prisma ireversibilităţii consecinţelor produs, leziunile traumatice provocate persoanei vătămate la nivelul globului ocular stâng, se încadrează în noţiunile de infirmitate şi  prejudiciu estetic grav şi permanent,  conform  raportului de expertiză medico-legală nr. 525/A1-D/37 din data de  15.03.2019 emis de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la infracţiunea  omor, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, text de lege în baza căruia urmează a fi condamnat inculpatul. Această situaţie de fapt rezultă din coroborarea probelor administrate la urmărirea penală şi la care inculpatul a achiesat în faza procesuală a judecării cauzei la fond, probe menţionate anterior. 

Din perspectiva motivului respingerii cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor cercetate în infracţiunea de vătămare corporală, prevăzută de art.194 lit.a şi c C.p., este de reţinut că este cert că persoana vătămată a fost lovită în zona capului, dar şi că lovitura aplicată acesteia a fost deosebit de puternică, fapt ce a condus la dezechilibrarea şi căderea acesteia în şanţul de pe marginea şoselei, cu consecinţa pierderii cunoştinţei. Toți martorii audiați au confirmat faptul persoana vătămată a fost lovită puternic de inculpat cu scândura în zona capului, această împrejurare fiind, de asemenea, confirmată și actele medicale existente la dosarul cauzei. De asemenea, este cert că inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată în mod repetat împrejurare confirmată şi de actele medicale existente la dosarul cauzei, iar din natura leziunilor şi a zonelor diferite în care au fost provocate rezultă în mod logic că acestea nu puteau  fi cauzate de o singură lovitură. Sintetizând, se poate conchide în sensul că, din analiza materialului de urmărire penală, rezultă că inculpatul PA a săvârșit infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor şi, potrivit actelor medicale ce atestă prezenţa unui număr de  45-50 zile de îngrijiri medicale, nu se poate ignora faptul că inculpatul în vârstă de 55 de ani,  i-a aplicat persoanei vătămate, în vârstă de 75 de ani,  mai multe lovituri intense, care au vizat şi  zona capului,  şi că acesta a folosit un obiect vulnerant apt de a produce urmări grave, urmări care, de altfel, s-au şi produs, din raportul de expertiză medico-legală rezultând că leziunile traumatice de la nivelul globului ocular stâng, deşi nu au pus în primejdie viaţa persoanei vătămate, prin prisma ireversibilităţii consecinţelor produse au fost  încadrate în noţiunile de infirmitate şi prejudiciu estetic grav, aceste elemente combinate, conducând la concluzia existenţei infracţiunii de omor rămas în forma tentativei, săvârşit cu intenţie indirectă. Astfel, deşi nu s-a pus în primejdie viaţa persoanei vătămate, se poate conchide că inculpatul, deşi nu a avut intenţia directă de a ucide, prin modalitatea concretă de a acţiona a avut reprezentarea gravităţii faptei sale, inclusiv posibilitatea uciderii persoanei vătămate, rezultat care nu s-a produs din motive independente de voinţa inculpatului.

Este adevărat, de asemenea, că apărătorul inculpatului a solicitat aplicarea, în cauză, a dispoziţiilor art. 75 al. 1 lit. a c.pen., numai că această cerere urmează a se respinge, motivat de faptul că, potrivit art. 75 lit. a) C. pen., constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă. Pentru existenţa circumstanţei legale a provocării se cere să fie întrunite trei condiţii şi anume: infracţiunea să fi fost comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii; această stare sufletească să fi fost determinată de o provocare din partea victimei şi, în fine, provocarea să fie produsă prin violenţă ori  printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă. Această circumstanţă presupune ca, în momentul comiterii faptei, infractorul să se fi găsit sub stăpânirea unei puternice stări sufleteşti (perturbatio animi), adică de surescitare nervoasă, mânie, indignare ori într-o stare de emoţie puternică, determinată de o provocare din partea victimei, iar actul provocator al acesteia se poate concretiza într-o formă dintre cele arătate limitativ în lege. Actul provocator trebuie să fi fost de aşa natură încât să fi trezit, în cugetul făptuitorului o intensă reacţie psihică, o stare de puternică tulburare sufletească sau o puternică emoţie. Caracterul provocator al actului trebuie apreciat nu numai sub aspectul său obiectiv, dar şi sub cel subiectiv şi anume al intenţiei victimei de a săvârşi acte de violenţă fizică sau psihică ori de atingere a demnităţii persoanei. Pentru existenţa circumstanţei atenuante a provocării trebuie să existe o legătură de cauzalitate între actul provocator şi tulburarea sufletească sau emoţia sub stăpânirea căreia s-a săvârşit infracţiunea. Deşi legea nu pretinde ca între actul provocator şi actul ripostă să existe o proporţie, aceasta se impune în mod indirect, în sensul că riposta trebuie să fie proporţională cu intensitatea tulburării sufleteşti sau a emoţiei, aşa încât o ripostă exagerată nu va conduce la aplicarea acestei circumstanţe atenuante. Concret, în speţă, acţiunea persoanei vătămate de împingere sau lovire ușoară a inculpatului cu partea metalică a greblei pe care o avea asupra sa, în contextul în care, inculpatul fiind în stare de beţie,  se apropia de persoana vătămată, fiind înarmat, la rândul său, cu o ulucă, nu poate fi calificată prin intensitate ca un atac în sensul juridic, ci mai degrabă ca o reacţie de îndepărtare a inculpatului din proximitatea persoanei vătămate. Chiar în condiţiile în care acţiunea persoanei vătămate ar putea fi calificată ca fiind un atac în sensul juridic, rezultă că inculpatul s-a înarmat cu o ulucă înainte ca atacul persoanei vătămate să devină actual. Acesta, deşi avea timp suficient să plece din calea persoanei vătămate, a ales să se înarmeze la rândul său, împrejurare ce relevă faptul că inculpatul luase deja rezoluţia infracţională de a o agresa  pe  persoana vătămată. Nici în varianta susţinută de inculpat,  în care acesta s-a înarmat după ce persoana vătămata a exercitat presupusul atac împotriva sa, nu se poate reţine iminenţa atacului întrucât, în momentul în care inculpatul s-a deplasat către un gard din apropiere pentru a se înarma cu o ulucă, acţiunea persoanei vătămate încetase deja. Şi în acest caz, inculpatul putea să se îndepărteze de locul  unde se afla persoana vătămată,  însă a ales să se întoarcă şi să o agreseze pe aceasta. De reţinut este natura şi intensitatea ripostei inculpatului care, în ambele variante amintite anterior, a înţeles să acţioneze într-un mod violent, într-o manieră vădit disproporţionat de gravă în raport cu  acţiunea persoanei vătămate, care doar  l-a împins sau lovit uşor pe inculpat. Mai mult de atât, având în vedere vădita disproporție de forțe dintre inculpat, în vârstă de 55 de ani și persoana vătămată, în vârstă de 77 de ani, nu se poate reţine că în urma acţiunii exercitate de persoana vătămată, inculpatul a fost pus în pericol care să-l determine pe acesta din urmă să riposteze atât de violent, riposta acestuia nefiind necesară. Acţiunea violentă a inculpatului nu poate caracterizată ca fiind o ripostă în apărare, având în vedere că acesta a continuat să lovească  persoana vătămată și după ce aceasta a scăpat din mâini obiectului vulnerant –grebla.

Din perspectiva solicitării de aplicare a dispoziţiilor art. 75 al. 2 lit. b c.pen., tribunalul urmează a admite această cerere, motivat de concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de către Serviciul de Medicină Legală .... şi în care comisia de expertiză a conchis în sensul că inc. PA a avut discernământul faptelor sale scăzut la data de 30.01.2019, având capacitatea de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale scăzută, aspect ce impune, cu necesitate, aplicarea disp. art. 76 al. 1 c.pen.

La individualizarea pedepsei ce urmează a se pronunţa împotriva inculpatului, tribunalul urmează a reţine, pe lângă pericolul social concret al infracţiunii comise, circumstanţele personale favorabile ale acestuia, care a avut o conduită bună în societate atât înainte, cât şi după săvârşirea infracţiunii reţinute, este o persoană integrată în societate, nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală. Inc. PA a avut o atitudine sinceră pe parcursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, recunoscând şi regretând activitatea infracţională, a colaborat cu organele judiciare, oferind detalii cu privire la modalitatea de săvârşire a infracţiunii cercetate, ajutând, astfel, la desfăşurarea cu celeritate a anchetei penale. Toate aceste considerente sunt de natură a configura convingerea instanței că inculpatul menționat, în scop de reeducare și reinserție socială, poate fi condamnat la o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de dispoziţiile codului penal şi de modalitatea concretă de comitere, în acest fel urmând a se realiza și scopul punitiv al oricărei sancțiuni.

Ca modalitate de executare a pedepsei ce urmează  a se pronunţa în cauză, tribunalul urmează a reţine necesitatea ca respectiva pedeapsă să se execute în regim de detenţie, pentru toate considerentele expuse anterior, dar şi din raţiuni de prevenţie socială, gravitatea faptelor comise fiind incompatibilă cu orice altă modalitate de executare a pedepsei aplicate în cauză.

Față de aceste considerente, în baza art. 32 al. 1 c.pen., rap. la art. 188 al. 1 c.pen., cu apl. art. 75 al. 2 lit. b c.pen., a art. 375 al. 1 c.pr.pen. şi a art. 396 al. 10 c.pr.pen., tribunalul urmează a-l condamna pe inc. PA la 2 ani şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b c.pen., cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 65 al. 1 c.pen. rap. la art. 66 al. 1 lit. a şi b c.pen., urmează a se interzice inculpatului PA, ca pedeapsă accesorie, exercitarea acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

 În baza art. 399 al. 1 c.pr.pen., cu ref. la art. 404 al. 4 lit. b c.pr.pen., urmează a se menţine starea de arest a inculpatului PA şi, în baza art. 72 al. 1 c.pen., compută prevenţia acestuia - respectiv reţinerea, de la 05.03.2019 şi arestarea preventivă, de la 18.03.2019 (dispusă prin Încheierea 61/DL/18.03.2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, menţinută prin Încheierile finale măsuri preventive pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Călăraşi în dos. nr. 434/116/2019/a1.1, la data de 15.04.2019 şi în dos. nr. 434/116/2019/a1.2, la data de 09.05.2019, şi de către instanţă în dos. nr. 434/116/2019/a2, la data de 06.06.2019 , în dos. nr. 434/116/2019/a3, la data de 18.07.2019 şi în dos. nr. 434/116/2019/a4, la data de 09.09.2019), la zi.

Urmează a se lua act că partea vătămată SI nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 320 din legea nr. 95/2006 republicată, cu ref. la art. 19 – 20 al. 1 şi 2, a art. 23 al. 3 teza I şi art. 25 al. 1 c.pr.pen., tribunalul urmează a admite cererea de despăgubiri civile formulată de către partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi a-l obliga pe inculpat la plata, către partea civilă menţionată anterior, a sumei de 15.572,41 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de spitalizarea victimei SI, în perioada 31.01.2019 – 07.02.2019 şi 18.02.2019, plus dobânzile legale aferente acestei sume, calculate la momentul achitării debitului.

În baza art. 7 al. 1 şi 2 din legea nr. 76/2008, urmează a se dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

Urmează a se dispune restituirea, către numitul IN, a obiectului vulnerant folosit de către inculpat la comiterea infracţiunii, respectiv a unei scânduri cu o lungime de 1,2 metri şi lăţime 6 cm, obiect aflat la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Călăraşi şi înregistrat în Registrul Special sub nr. 4/2019.

În baza art. 274 al. 1 c.pr.pen., urmează a fi obligat inculpatul la plata sumei de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat. Suma de 868 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat – av. ..., se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de aplicare a disp. art. 75 al. 1 lit. a c.pen., cerere formulată de către inculpat., prin apărător.

În baza art. 32 al. 1 c.pen., rap. la art. 188 al. 1 c.pen., cu apl. art. 75 al. 2 lit. b c.pen., a art. 375 al. 1 c.pr.pen. şi a art. 396 al. 10 c.pr.pen., condamnă pe inc. PA la 2 ani şi 3 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 66 al. 1 lit. a şi b c.pen., cu executare în regim de detenţie.

În baza art. 65 al. 1 c.pen. rap. la art. 66 al. 1 lit. a şi b c.pen., interzice inculpatului PA, ca pedeapsă accesorie, exercitarea acestor drepturi, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

 În baza art. 399 al. 1 c.pr.pen., cu ref. la art. 404 al. 4 lit. b c.pr.pen., menţine starea de arest a inculpatului PA şi, în baza art. 72 al. 1 c.pen., compută prevenţia acestuia - respectiv reţinerea, de la 05.03.2019 şi arestarea preventivă, de la 18.03.2019 (dispusă prin Încheierea 61/DL/18.03.2019 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, menţinută prin Încheierile finale măsuri preventive pronunţate de către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Călăraşi în dos. nr. 434/116/2019/a1.1, la data de 15.04.2019 şi în dos. nr. 434/116/2019/a1.2, la data de 09.05.2019, şi de către instanţă în dos. nr. 434/116/2019/a2, la data de 06.06.2019 , în dos. nr. 434/116/2019/a3, la data de 18.07.2019 şi în dos. nr. 434/116/2019/a4, la data de 09.09.2019), la zi.

Ia act că partea vătămată SI nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 320 din legea nr. 95/2006 republicată, cu ref. la art. 19 – 20 al. 1 şi 2, a art. 23 al. 3 teza I şi art. 25 al. 1 c.pr.pen., admite cererea de despăgubiri civile formulată de către partea civilă Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi obligă pe inculpat la plata, către partea civilă menţionată anterior, a sumei de 15.572,41 lei, cu titlu de cheltuieli ocazionate de spitalizarea victimei SI, în perioada 31.01.2019 – 07.02.2019 şi 18.02.2019, plus dobânzile legale aferente acestei sume, calculate la momentul achitării debitului.

În baza art. 7 al. 1 şi 2 din legea nr. 76/2008, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

Dispune restituirea, către numitul IN, a obiectului vulnerant folosit de către inculpat la comiterea infracţiunii, respectiv a unei scânduri cu o lungime de 1,2 metri şi lăţime 6 cm, obiect aflat la Camera de Corpuri delicte a Tribunalului Călăraşi şi înregistrat în Registrul Special sub nr. 4/2019.

În baza art. 274 al. 1 c.pr.pen., obligă pe inculpat la plata sumei de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat. Suma de 868 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu pentru inculpat – av. ..., se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 07 octombrie 2019.

Preşedinte, Grefier,