Grăniţuire, răspundere civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat proprietarului fondului învecinat

Prin acțiunea civilă, înregistrată sub nr. 2114/329/2007, la data de 07.07.2017, reclamanta L. A., domiciliată în T. M., strada M. K., nr.76, jud. Teleorman, a chemat în judecată și personalul la interogatoriu pe pârâtul D. F., domiciliat în T. M., strada M. K., nr.74, jud. T., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună stabilirea hotarului dintre proprietățile lor și ca pârâtul să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara unui imobil ce constă în casă de locuit și teren aferent acesteia, în suprafață totală de 660 mp, conform sentinței civile nr.4/08.01.2013, pronunțate de Judecătoria T. M., imobil situat în T. M., strada M. K. nr.76, județul T., cu vecinătățile: N- L. A.,  E-B. A.; Gh. E.; M. L., S-D. Fl. şi V- strada M. K..

Proprietatea ei se învecinează la sud cu imobilul proprietatea pârâtului, acesta cumpărând imobilul, de la numitul T. N.

Lungimea hotarului dintre proprietățile lor este de 39,75 m, iar casa și anexele gospodărești ale pârâtului sunt amplasate pe hotar.

În vara anului 2016, pârâtul a profitat de faptul că ea nu se afla la domiciliu, a demolat gardul ei stradal și a încercat să monteze un gard, în spatele casei sale. Pârâtul nu a mai apucat să-și pună în aplicare această intenție și a fost nevoit să sisteze lucrările, întrucât ea a anunțat autoritățile. A rămas însă montată o porțiune din gardul ei stradal, în lungime de cca 0,55 m.

Reclamanta a precizat că nu există vechi semne de hotar, iar singurele repere sunt stâlpii de la gard.

Pentru aceste motive, reclamanta a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum aceasta a fost formulată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 560 şi 561 Cod civil.

Pentru dovedirea acțiunii, reclamanta a solicitat încuviinţarea probelor cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului și expertiză.

Au fost anexate acțiunii: chitanță în valoare de 100 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, și, în copie, act de identitate, sentințele civile nr.871/16.04.2009 şi nr.4/08.01.2013 pronunțate de Judecătoria T. M., plan de amplasament și delimitare a imobilului și contract de vânzare cumpărare, încheiat la data de 14.12.1925.

 La data de 03.11.2017, pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că este de acord cu grănițuirea proprietăților lor și cerere reconvenţionala (filele 25-26 doar) prin care a solicitat următoarele: ca reclamanta-pârâtă să-şi scoată arborii și arbuștii situați pe proprietatea ei, dar care se întind până la zidul casei și anexelor lui gospodărești; ca reclamanta-pârâtă să îl despăgubească cu suma de 2000 lei, ce reprezintă prejudiciul pe care i l-a cauzat și care constă în degradarea zidurilor casei de locuit și anexelor lui gospodărești; ca reclamanta-pârâtă să-l despăgubească cu suma de 500 lei, ce reprezintă contravaloarea jgheaburilor şi burlanelor de colectare a apei pluviale, ce i-au fost distruse de plantația de arbori de pe proprietatea reclamantei-pârâte.

În motivarea acțiunii, pârâtul-reclamant a arătat că este proprietarul unui imobil ce constă în casă de locuit și teren aferent acesteia, în suprafață de 500 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.2318/11.11.2013, de Biroul Notarului Public P. P.. La răsărit, proprietatea sa se învecinează cu imobilul proprietatea reclamantei-pârâte.

Din cauza faptului că în curtea reclamantei-pârâte este o adevărată plantație de arbori și arbuști, ce se întinde până în aproprierea construcțiilor lui, între el și reclamanta-pârâtă au apărut neînțelegeri.

Zidurile casei lui au început să se degradeze din cauza acestor arbori, iar crengile arborilor i-au afectat și jgheaburile de colectare și burlanele de scurgere a apelor pluviale.

Din cauza acestei situații și a refuzului constant al reclamantei-pârâte, de a-şi tăia arborii situaţi la o distanță mai mică decât cea legală față de proprietatea lui, a fost nevoit să facă o sesizare la Primăria Municipiului T. M..

Pentru aceste motive, pârâtul-reclamant a solicitat admiterea acțiunii reclamantei-pârâte și a cererii sale reconvenţionale.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.560, art. 613 și art. 1357 Cod civil.

Pentru dovedirea acțiunii, pârâtul-reclamant a solicitat încuviințarea probelor înscrisuri, martori, interogatoriul reclamantei-pârâte și expertiză.

Au fost anexate cererilor: chitanțe în valoare de 100 lei și respectiv 145 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, împuternicire avocațială și chitanță onorariu de avocat.

Reclamanta-pârâtă a depus răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională (filele 31-32 dosar), prin care a invocat decăderea pârâtului-reclamant din termenul de depunere a întâmpinării și cererii reconvenționale.

Pe fondul cauzei, reclamanta-pârâtă a solicita respingerea cererii reconvenționale, ca nefondată.

În motivarea cererii sale, reclamanta-pârâtă a invocat faptul că pârâtul-reclamant nu a depus întâmpinarea și cererea reconvențională, în termenul prevăzut de dispozițiile art.201 Cod procedură civilă.

Pe fondul cauzei, reclamanta-pârâtă a arătat că este proprietara a două imobile învecinate și nedelimitate, ambele fiind situate în T. M., strada M. K. nr.74 și 76 județul T., după cum urmează:

-imobil ce constă în teren arabil cu suprafața de 660 mp, amplasat în tarlaua 104, parcela 77, cu vecinătățile: N- a doua proprietate a sa, E- B. A., Gh. E. și M. L., S- pârâtul D. F. și V-strada M. K.;

-imobil ce constă în teren curți construcții, în suprafață totală de 540 mp, casă de locuit și anexe gospodărești, imobil situat în tarla 104 parcela 76, cu vecinătățile: N- S. T., E-S. Gh. și B. A. și S-celălalt imobil proprietatea sa și V- strada M. K..

Astfel, cele două imobile proprietatea ei sunt vecine și nedelimitate prin semne vizibile de hotar și însumează o suprafață de 1.200 mp, ce se învecinează, la sud, cu proprietatea pârâtului-reclamant.

Reclamanta-pârâtă a susținut că litigiul dintre ele, părțile, a fost declanșat de pârâtul-reclamant care a încercat să modifice hotarul, prin demontarea unei porțiuni din gardul ei de la stradă.

Linia hotarul dintre proprietățile lor are lungimea de 39,75 m, trebuie să aibă un aliniament drept și este dată de zidul exterior din spatele casei și anexelor pârâtului-reclamant.

Spre strada M. K., proprietate ei este delimitată de un gard construit în urmă cu peste 30 de ani, iar punctul de întâlnire a stâlpului gardului ei cu colţul casei pârâtului-reclamant reprezintă un vechi semn de hotar al proprietăților lor.

De asemenea, zidul vestic lateral al casei pârâtului reclamant este situat în continuarea gardului ei de la stradă și reprezintă limita proprietății pârâtului-reclamant, spre stradă, iar zidul din spate al casei acestuia este amplasat spre curtea ei și reprezintă limita proprietății pârâtului-reclamant, spre proprietatea ei.

Referitor la cererea reconvențională, formulată de pârâtul-reclamant, reclamanta-pârâtă a susținut că arborii și arbuștii din curtea ei nu se întind până la zidurile casei pârâtului-reclamant, astfel că nici igrasia și nici distrugerile de la jgheaburile și burlanele montate la imobilul pârâtului-reclamant nu au drept cauză arborii și arbuștii de pe proprietatea ei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.201 și art. 205 Cod procedură civilă.

În apărare, reclamanta-pârâtă a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului-reclamant și expertiză.

Au fost anexate cererii: titluri de proprietate nr.0112009/13.06.2012 și nr.0104085/13.06.2012, emise de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenului T., sentința civilă  nr.4.08.2013, pronunțată de Judecătoria T. M., și plan de amplasament (în copii certificate).

Pârâtul-reclamant a mai depus, la dosar, act de identitate, contract de vânzare-cumpărare, plan de amplasament și delimitare a corpului de clădire, documentație de carte funciară, adrese nr.19783/21.05.2015 și nr. 222981/31.05.2016, emise de Primăria Municipiului T. M., certificat de moștenitor nr. 245 din 11.11. 2013, emis de BNP R. M, plan de încadrare în zonă, titlu de proprietate nr.0101332/11.03.1997, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenului Teleorman, ordonanță de clasare nr. 893/P/2016, din 04.10.2016, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria T. M., certificat de înregistrare ca cetățean al Uniunii Europene, bilet de călătorie cu avionul (în copie) și un set de fotografii.

Prin încheierea de ședință din data de 08.06.2018, instanța l-a repus pe pârât în termenul de depunere a întâmpinării și cererii reconvenționale.

Reclamanta-pârâtă a mai depus, la dosar, chitanță onorariu de avocat, sentința civilă nr.871/16.04.2009, pronunțată de Judecătoria T. M., ordonanță nr. 71/II/2/2016 din 05.12.2016, data de Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria T. M., și plan de amplasament și delimitare a imobilului (în copii certificate).

Instanța a încuviințat probele cu înscrisuri, interogatoriu, martori și expertize.

Pentru efectuarea expertizelor au fost desemnați experții P. C.-specialitatea topografie și D. N.-specialitatea evaluare proprietăți imobiliare; construcții civile.

În urma obiecțiunilor formulate de reclamanta-pârâtă la raportul de expertiză, întocmit de experta P. C. (filele 141-145 dosar), și la cererea acesteia a fost întocmit un al doilea raport de expertiză, de către expertul G. O. G. (filele 197-200).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține că reclamanta-pârâtă L. A. este proprietara unui imobil ce constă în casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent construcțiilor, în suprafață totală de 1200 m pătrați (din care suprafața de 660 mp, conform sentinței civile nr.4/08.01.2018, pronunţate de Judecătoria T. M.-filele 35-36 dosar) și suprafața de 0,0540 ha teren reconstituită conform titlului de proprietate nr.0112009/13.06.2012, emis de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenului T. (fila 34 dosar), imobil ce este situat în T. M., strada M. K. nr.76, județul T..

La sud, imobilul proprietatea reclamantei-pârâte se învecinează cu imobilul proprietatea pârâtului-reclamant D. F., imobil ce constă în casă de locuit, anexe gospodărești și terenul aferent construcțiilor, în suprafață de 500 mp (în acte) și 489 mp reieșită din măsurătorile cadastrale, imobil situat în T. M., strada M. K. nr.72, județul T., cu număr cadastral 2431 și înscris în cartea funciară nr.22743 a municipiului T. M., conform contractului de vânzare-cumpărare,  autentificat sub nr. 2318/11.11.2013, de BNP R. M..

Instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.651 Cod civil, proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de acestea.

Pârâtul-reclamant a recunoscut că proprietatea sa nu este delimitată de proprietatea reclamantei-pârâte, printr-un gard, situație confirmată de declarațiile martorilor C. T. (fila 83 dosar) și M. P. (fila 84 dosar) și de experți.

La stabilirea liniei de hotar, instanța va reține raportul de expertiză, întocmit de expert G. O. G., care, conform precizărilor acestuia, a ținut cont atât de actele de proprietate ale părților, dar și de planurile de situație, întocmite anterior, cu diferite ocazii, planuri ce indică pentru imobilul reclamantei-pârâte o lățime la stradă de 30,76 m, inițial, în anul 1975, sau 30,78 m, mai recent, conform planurilor întocmite de expertul B. C.

Expertul a propus ca linia de hotar dintre proprietățile părților să urmeze traseul dintre punctele 1-2-3 din anexa nr.1 a raportul de expertiză, astfel:

- punctul 1 este amplasat la o distanță de 30,78 m față de partea opusă graniței în litigiu, distanța de la frontul străzii, la 0,10 m față de zidul locuinței pârâtului-reclamant;

- punctul 2 este amplasat tangențial cu zidul locuinței pârâtului-reclamant;

- punctul 3 este amplasat la o distanță de 0,09 m față de zidul anexei pârâtului-reclamant.

În varianta propusă de expert, conform precizărilor acestuia, suprafețele de teren proprietatea părților se întregesc, respectiv reclamanta-pârâtă va avea suprafața de 1.200 mp, iar pârâtul-reclamant va avea suprafața de 491 mp (suprafață mai mare față de cea intabulată - 489 mp).

Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant, din conținutul aceluiași raport de expertiză, reiese că, la data efectuării expertizei, nu exista niciun arbore în apropierea construcțiilor pârâtului-reclamant, motiv pentru care instanța va respinge, ca fiind rămas fără obiect, capătul de cerere având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte de a-şi desființa plantația de arbori de pe proprietatea sa. 

Cât privește capătul de cerere având ca obiect răspunderea civilă delictuală a reclamantei pârâte, pentru prejudiciul produs construcțiilor pârâtului-reclamant, de arborii situați pe proprietate ei, din declarațiile martorilor C. T. şi M. P., instanța reține că pe terenul proprietatea reclamantei-pârâte, în apropiere de proprietatea pârâtului-reclamant, au fost mai mulți arbori și arbuști, din care unii mai înalți.

Declarațiile martorilor se coroborează și cu conținutul adresei nr.19783/21.05.2015, comunicate reclamantei-pârâte, de Primăria Municipiului T. M. (fila 47 dosar), prin care i se punea în vedere acesteia să-și taie arborii și arbuștii aflați pe proprietatea ei, arbori care acopereau casa pârâtului-reclamant, conform precizărilor din adresă.

Instanța mai reține că, potrivit dispozițiilor art.1381 alin.1 Cod civil, orice prejudiciu dă dreptul la reparație, iar, potrivit art. 1357 alin.1 Cod civil, cel care cauzează altuia în prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

Autorul prejudiciului răspunde, potrivit alin.2 al art.1357 Cod civil, pentru cea mai ușoară culpă.

În speță, potrivit concluziilor raportului de expertiză, întocmit de expert D. N. (filele 190-195 dosar), plantaţia de arbori ce s-a aflat pe proprietatea reclamantei-pârâte a provocat degradări la zidul casei pârâtului-reclamant, în patru încăperi, precum și la jgheaburile și burlanele construcției.

Expertul a menționat că rădăcinile arborilor au menținut umezeala solului și au generat igrasie peretelui, pe sub fundație și, local, la pardoseală. Umbrirea generată de plantație a împiedicat, potrivit expertului, și aerisirea peretelui amplificând, astfel, umezeala din ziduri.

De asemenea, înălțimea arborilor și distanța mică față de construcțiile pârâtului-reclamant au permis crengilor, în timpul unor furtuni, să lovească puternic streaşina şi jgheaburile din tablă de zinc, producând deformări și distrugerea jgheaburilor, prin scoaterea lor din uz.

Expertul a evalua prejudiciu cauzat pârâtului-reclamant, de plantația de arbori a reclamantei-pârâte, la suma de 2173 lei, și reprezintă contravaloarea lucrărilor de remediere efectuate de pârâtul-reclamant, la imobilul său.

Instanța apreciază că cererea formulată de pârâtul-reclamant este întemeiată în parte, pentru valoarea de 2173 lei, motiv pentru care urmează să o admită astfel și să o oblige pe reclamanta-pârâtă să plătească pârâtului-reclamant suma de 2173 lei, cu titlu de despăgubire.

În temeiul art.453 alin. 2 și 454 Cod procedură civilă, instanța va obliga pe reclamanta-pârâtă să plătească pârâtului-reclamant suma de 2.660,61 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, calculată corespunzător pretențiilor admisie, onorariu de avocat și onorariu de expert).

Judecătoria Turnu Măgurele

Domenii speta

Spete similare