Contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor

Sentinţă civilă 887 din 20.06.2019


Pe rol se află judecarea cauzei  privind pe contestatoarea SC K  SRL, creditorii [...], G LTD – PRIN MANDATAR CRC SRL, BANCA TRANSILVANIA SA CLUJ - SUCURSALA IAŞI, [...] şi pe debitoarea SC MU SRL, lichidatorul judiciar V S.P.R.L., având ca obiect contestaţie împotriva hotărârii comitetului/adunarii creditorilor din 23.04.2019.

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 02.05.2019 pe rolul Tribunalului Iași sub nr. -/99/2014/a71, creditoarea SC K SRL a formulat contestație împotriva hotărârii adunării creditorilor din data de 23.04.2019, ora 15:00, astfel cum a fost consemnată în procesul verbal al adunării creditorilor nr. 548/23.04.2019, publicat în BPI nr. 8490/24.04.2019, solicitând anularea hotărârii contestate și anularea procesului verbal în ceea ce privește aprobarea ofertei formulate de GA pentru cumpărarea apartamentului nr. X la prețul de 37.400 euro plus TVA,  situat în jud. Botoșani.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, în data de 23.04.2019, ora 15:00, a avut loc adunarea creditorilor debitoarei în cadrul căreia a fost aprobată oferta înaintată de GA pentru cumpărarea apartamentului nr. X la prețul de 37.400 euro plus TVA,  jud. Botoșani, în condițiile stabilite în cadrul Adunării Creditorilor din data de 23.08.2017,  că a votat împotriva aprobării ofertei  întrucât prețurile de cumpărare sunt inferioare valorilor de piață estimate de evaluator, iar aprobarea unor oferte de preț sub valoarea de piață coroborată cu absența unei expuneri adecvate a intenției de valorificare este în detrimentul creditorilor chirografari, că, în procesul verbal, nu s-a inserat nici o  mențiune cu privire la condițiile de supraofertare astfel cum a propus, că votul exprimat de CRC SRL pentru creditorul G LTD este nul în lipsa dovezii existenței unui mandat valabil, fiind exprimat cu încălcarea dispozițiilor art. 14 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, că, în procesul verbal, nu a fost indicat înscrisul constatator al pretinsului mandat, că mandatul acordat de creditorul G LTD este contrar dispoziției art. 84 alin.1 C.proc.civ., astfel cum au fost interpretate prin decizia nr. 9/2016 a ÎCCJ, că lichidatorul judiciar nu a prezentat dovezi din care să rezulte că a expus în mod corespunzător aceste active pe piață, că oferta de cumpărare a  fost supusă aprobării în absența raportului prevăzut de art. 117 alin. 1 care ar fi trebuit prezentat comitetului creditorilor și care ar fi trebuit să indice evaluarea bunurilor, metoda de valorificare a bunurilor, fiind încălcat principiul maximizării averii debitorului și a principiului valorificării într-o manieră eficientă a activelor, că lichidatorul judiciar a prezentat informații incorecte creditorilor în sensul că nu identificat cadastral activul și nici nu a prezentat termenii și condițiile ofertei, că informațiile referitoare la gradul de finisare sunt eronate.

În drept, creditoarea a invocat prevederile art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006.

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 lei ( conform chitanței nr.  003097/17.05.2019 – fila 34).

În dovedirea cererii, creditoarea a depus la dosar înscrisuri.

Creditoarea G Ltd. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației.

În motivare, creditoarea a arătat că , prin sentința nr. 1993/2017 pronunțată în dosarul nr. -/99/2014/a30, s-a reținut cu autoritate de lucru judecat referitor la legalitatea voturilor exprimate de creditorul majoritar G Ltd. prin societatea CRC, că rigorile impuse de art. 84 C.proc.civ. vizează reprezentarea în fața instanțelor de judecată, iar nu în cadrul organelor colective, că, în ceea ce privește reprezentarea convențională în fața administratorului/lichidatorului judiciar, Legea nr. 85/2006 derogă de la prevederile art. 84 alin. C.proc.civ., nefiind necesară reprezentarea convențională prin avocat în fața acestora , creditorii putându-se înfățișa și prin mandatar cu procură, că debitoarea prin administrator special nu a realizat în perioada de observație nici o vânzare, însă lichidatorul judiciar , de la data deschiderii procedurii de faliment și până în prezent, a vândut și a ofertat peste 35% din patrimoniul societății.

Lichidatorul judiciar a depus la dosar întâmpinare, considerată concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea contestației.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:

Creditoarea SC K SRL a contestat hotărârea adunării creditorilor debitoarei SC MU SRL din data de 23.04.2019, ora 15:00, cu privire la lipsa unui mandat valabil pentru societatea CRC SRL și lipsa dovezii calității de reprezentant a persoanei juridice mandatate  de către creditorul G Ltd., informarea incompletă a creditorilor cu privire la numărul cadastral și gradul de finisare  și încălcarea principiului maximizării averii debitorului și a principiului valorificării într-o manieră cât mai eficientă a activelor .

În speță, instanța reține că, așa cum s-a consemnat în procesul verbal din data de 23.04.2019 – fila 13 - , ordinea de zi a adunării creditorilor a fost reprezentată de aprobarea ofertei formulate de GA pentru cumpărarea apartamentului nr. X la prețul de 37.400 euro plus TVA,  situat în jud. Botoșani, în condițiile stabilite în cadrul Adunării Creditorilor din data de 23.08.2017.

Pentru ședința din 23.04.2019, au votat creditorii G Ltd., ANAF – DGRFP Iași și SC K SRL, menționându-se că au fost transmise ofertele obținute, aspect necontestat în cauză.

Conform prevederilor art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006, hotărârea adunării creditorilor poate fi desfiinţată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor îndreptăţiţi să participe la procedura insolvenţei, care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor.

În raport de prevederile legale, instanța reține că  motivele de nelegalitate pot viza modalitatea de convocare, de ținere a ședinței creditorilor, cvorumul și majoritatea necesară adoptării legale a hotărârilor etc. Cu alte cuvinte, temeiurile pentru care judecătorul sindic poate desființa o hotărâre a adunării creditorilor sunt doar cele legate de încălcarea procedurii de convocare a adunării creditorilor și de cvorum, prevăzute de art. 13-15 din Legea nr. 85/2006, respectiv doar pentru motive de nelegalitate și nu de temeinicie, oportunitatea acesteia neintrând în atribuțiile instanței. Mai mult, conform art. 11 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunității numai de către creditori.

Prin urmare, în raport de cele arătate anterior, precum și având în vedere motivele contestației formulate, instanța reține că singurul motiv care pune problema legalității hotărârii este cel referitor la existența/inexistența unui mandat valabil pentru vot pentru societatea CRC din partea creditoarei G Ltd.

Celelalte motive, referitoare la faptul neprezentării unor dovezi de către lichidatorul judiciar, conform art. 116 din Legea nr. 85/2006, neinformării cu privire la numărul cadastral și gradul de finisare,  precum și referitoare la lipsa raportului prevăzut de art. 117 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, sunt chestiuni ce pot fi controlate doar de către creditorii implicați în procedură. Este de reținut că, așa cum s-a menționat și în ordinea de zi, aprobarea ofertelor a avut în vedere condițiile stabilite de adunarea creditorilor din data de 23.08.2017, însă creditoarea nu invocă aspecte de încălcare a acestui regulament, la care de altfel nici nu face referire. De asemenea, aspectele invocate de către creditoare cu privire la neidentificarea numărului cadastral și la gradul de finisare nu sunt împrejurări ce se află sub controlul judecătorului sindic cu atât mai mult cu cât, așa cum a arătat de altfel și lichidatorul judiciar, creditoarea nu a avut dificultăți de identificare a imobilului pentru a–și exprima votul , iar informațiile referitoare la gradul de finisare nu pot fi contestate pe această cale, ci prin contestarea rapoartelor de evaluare, probă pe care creditoarea contestatoare nu a făcut-o în sensul că le-ar fi contestat .

Referitor la nulitatea votului exprimat de către creditoarea G Ltd prin mandatar, instanța reține existența sentinței civile nr. 1993/20.12.2017 a Tribunalului Iași, definitivă ca urmare a respingerii apelului prin decizia civilă nr. 473/15.06.2018 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. -/99/2014/a30 prin care s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că există un mandat special pentru mandatarul lui G Ltd., respectiv CRC SRL și că dispozițiile art. 84 alin. C.proc.civ. vizează reprezentarea în fața instanțelor de judecată, și nu în cadrul adunărilor generale ale creditorilor, concluzie întărită și de considerentele deciziei nr. 9/2016 a ÎCCJ. Prin urmare, reluarea acelorași motive de contestație în prezentul dosar dovedește rea credință din partea contestatoarei, cu atât mai mult cu cât ambele societăți care au formulat contestație în dosarul nr. -/99/2014/a30 și prezentul dosar au același administrator și prin urmare, sentința menționată le este opozabilă. Este de reținut că creditoarea contestatoare din prezenta cauză nu invocă alte motive de nevalabilitate a mandatului în afara celor asupra cărora s-au pronunțate deja două instanțe de judecată.

De asemenea, faptul că lichidatorul judiciar nu a menționat conținutul notei de aprobare nu poate atrage anularea hotărârii adunării creditorilor față de prevederile art. 14 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 care stabilesc că o deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă cu excepția cazului în care la ședință participă titularii tuturor creanțelor ceea ce nu este cazul în speță.

Pentru considerentele anterior expuse, instanța urmează să respingă contestația formulată de creditoarea SC K SRL, împotriva hotărârii  adunării creditorilor  debitoarei SC MU SRL nr. 548/23.04.2019, publicată în BPI nr. 8490/24.04.2019, ca neîntemeiată.

Reținând reaua credință a creditoarei în formularea prezentei contestații în condițiile existenței unor hotărâri judecătorești care stabilesc, cu autoritate de lucru judecat, existența unui mandat din partea creditoarei G Ltd. pentru societatea CRC SRL, hotărâri opozabile creditoarei fiind pronunțată în cadrul acestei proceduri, contestația fiind vădit netemeinică cu privire la acest aspect, unicul scop al creditoarei fiind tergiversarea procedurii de lichidare a activelor debitoarei, precum și numărul mare de contestații formulate de aceeași creditoare împotriva oricărei hotârâri a adunării creditorilor debitoarei cu invocarea unor motive identice cu cele invocate în prezenta cauză, în baza art. 187 alin.1 pct. 1 lit. a) C.proc.civ., instanța va dispune sancționarea creditoarei K SRL, cu amendă judiciară în cuantum de 1.000 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestația formulată de creditoarea SC K SRL, împotriva hotărârii  adunării creditorilor  debitoarei SC MU SRL nr. 548/23.04.2019, publicată în BPI nr. 8490/24.04.2019, ca neîntemeiată.

În baza art. 187 alin.1 pct. 1 lit. a) C.proc.civ., dispune sancționarea creditoarei K SRL, cu amendă judiciară în cuantum de 1.000 lei.

Cu cerere de reexaminare, în ceea ce privește sancționarea cu amendă, în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de reexaminare urmând a fi depusă la Tribunalul Iași.

Executorie.