Veniturile suplimentare pentru ore suplimentare nu fac parte din baza de calcul a pensiilor

Titlu: Veniturile suplimentare pentru ore suplimentare nu fac parte din baza de calcul a pensiilor

Tip speţă: Sentinţă civilă

Număr speţă: 268

Dată speţă: 02.04.2019

Domeniu  asociat: Pensii

Pe rol judecarea cauzei Asigurări sociale privind pe reclamanta ... şi pe intimat ..., având ca obiect contestaţie decizie de pensionare dec. ....

La apelul nominal făcut în şedinţa publică s-a prezentat avocat ...pentru reclamantă, lipsă fiind pârâta.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Apărătorul reclamantei, depune la dosar precizări cu privire la obiectul acţiunii.

Având cuvântul, arată că nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei pentru a depune în scris obiectul acţiunii, întrucât nu a reuşit să ia legătura cu reclamanta în timp util.

Precizează că, obiectul acţiunii este contestaţie împotriva deciziei de pensionare emisă de pârâta ......, obiect ce este cuprins şi în cererea de chemare în judecată, iar  pârâtă în cauză rămâne numai ....

Instanţa, faţă de precizările cu privire la obiect şi pârâta chemată în judecată, apreciază că nu se mai impune comunicarea către pârâtă a cererii precizatoare, întrucât este identică cu acţiunea principală.

Apărătorul reclamantei având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat şi solicită acordarea cuvântului pentru susţineri în fond.

Instanţa, ia act că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat apreciază cauza în stare de soluţionare şi acordă cuvântul pentru susţineri în fond.

Apărătorul reclamantei, având cuvântul, arată că reclamantei i-a fost admisă cererea de pensionare pentru limită de vârstă, cu motivarea că nu i-au fost luate în calcul sumele ce reprezintă plata orelor suplimentare şi a indemnizaţie concediului de odihnă, întrucât nu fac parte din baza de calcul a pensiei conform anexei XV din Norme de aplicare a Lg.nr.263/2010.

Arată că din cele două adeverinţe depuse la dosarul cauzei rezultă pe fiecare în parte retribuţia sporurilor, plata cu ora, orele suplimentare şi contribuţia de asigurări sociale şi pensie suplimentară, că s-a reţinut şi virat contribuţia asigurărilor sociale conform normelor legale şi reclamanta a beneficiat de veniturile menţionate în baza contractului de muncă cu normă întreagă de 8 ore pe zi, conform legilor menţionate în adeverinţe.

Precizează că prin emiterea adeverinţelor emitenţii şi-au asumat responsabilitatea cu privire la corectitudinea relaţiilor furnizate în baza documentelor existente.

Instanţa nu poate reţine apărările pârâtei formulate prin întâmpinare, potrivit cărora au fost valorificate cele două adeverinţe eliberate de ... întrucât lipseşte dovada concretă cu privire la plata CAS pentru aceste venituri, însă aceste adeverinţe cuprind ceea ce legiuitorul a statuat începând cu denumirea unităţii, perioada, funcţia etc. şi şi-a asuma întreaga răspundere civilă şi penală pentru veridicitatea acestor obligaţii.

Faţă de decizia ICCJ apreciază că se impune ca drepturile băneşti menţionate în adeverinţe trebuia luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.

Solicită admiterea acţiunii. Cu cheltuieli de judecată.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestui tribunal la data de ...sub nr. ..., reclamanta ... (domiciliată în ..., cu CNP ... şi domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ...) în contradictoriu cu pârâta ... (cu sediul în municipiul ...) solicită anularea Deciziei nr. ...emisa de pârâtă, pe care o consideră netemeinică şi nelegală.

În motivare, reclamanta arată că prin Decizia nr. ...i-a fost admisa cererea de pensionare pentru limită de vârstă, cu motivarea că sumele ce reprezintă plata cu ora, ore suplimentare şi concediu de odihnă nu s-au valorificat, întrucât nu fac parte din baza de calcul a pensiei conform Anexei 15 din Normele de aplicare ale Legii 263/2010.

Nemulţumirea sa, care face obiectul prezentei contestaţii, vizează faptul că pârâta nu i-a luat în considerare sumele reprezentând indemnizaţia concediului de odihnă, cele privind plata cu ora şi orele suplimentare dintr-o interpretare greşită a legii.

Cu privire la concediul de odihnă, susţinerea că sumele reprezentând indemnizaţia de concediu de odihnă nu au fost valorificate întrucât nu fac parte din baza de calcul a pensiei conform Anexei 15 nu are temei legal, din conţinutul Anexei 15 nu rezultă nici o precizare care să confirme că sumele în cauză nu fac parte din baza de calcul a pensiei.

Indemnizaţia de concediu de odihnă nu poate fi mai mică decât salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă, prevăzută în contractul individual de muncă.

Această indemnizaţie de concediu de odihnă este împreună cu alte sporuri şi indemnizaţii parte componentă a venitului brut din perioada acordată, care fac obiectul reţinerii contribuţiei de asigurări sociale.

Aşadar, perioada concediului de odihnă este considerată vechime în muncă şi totodată stagiu de cotizare pentru că s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, iar drepturile băneşti reprezentând indemnizaţia de concediu de odihnă şi concediu medical se impune a fi valorificate la calculul punctajului mediu anual, aşa cum sunt dovedite cu actele depuse la dosar.

Acest lucru rezultă din Codul muncii, Legea nr. 19/2000 şi Legea 263/2010, adeverinţele eliberate de fostele locuri de muncă (adeverinţa ...eliberată de ..., adev. ...eliberată de ...) şi nu în ultimul rând fluturaşii de salarizare atestă fără echivoc că pentru toate veniturile salariale încasate, cele care nu au fost valorificate de Casa de Pensii, respectiv sumele ce reprezintă plata cu ora, ore suplimentare şi concediu de odihnă, au fost achitate contribuţiile individuale de asigurări sociale.

Fluturaşii de salarizare din perioada ...cu toate veniturile obţinute, inclusiv indemnizaţiile de concediu şi plata cu ora sunt extrase din statele de plată, fiind venituri ce au fost supuse la plata contribuţiei de asigurări sociale.

Cu privire la plata cu ora. În legătură cu aceste venituri, care sunt prezentate în adeverinţa nr. ...este de observat faptul că acestea sunt evidenţiate cu salariile aferente şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuţia de asigurări sociale. Acest lucru rezultă şi din fluturaşii de salarizare.

Normele metodologice privind Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 4165/2018 privind plata cu ora aduce precizări la situaţiile când respectivele ore se atribuie în regim de plată cu ora pentru cadrul didactic titular, prevăzute în norma didactică de predare stabilită conform art. 262 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 şi se realizează în baza semnării şi completării condicii de prezenţă la unitatea de învăţământ în baza contractului individual de muncă încheiat.

Adeverinţa menţionată detaliază din ce se compun aceste venituri, venituri pentru care unitatea de învăţământ a plătit CAS.

În virtutea principiului contributivităţii, consacrat de art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora „sistemul public se organizează şi funcţionează având ca bază principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Acest principiu este respectat pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv ulterior datei de ..., însă soluţia trebuie să fie aceeaşi şi în cazul stagiilor de cotizare realizate anterior deoarece, în caz contrar principiul enunţat ar fi încălcat.

Prin urmare, ceea ce interesează pentru stabilirea punctajului mediu anual, sunt toate veniturile salariale efectiv încasate, cu privire la care au fost achitate contribuţiile individuale de asigurări sociale independent de caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri.

Apreciază că decizia atacată este lipsită de temei legal în ceea ce priveşte nevalorificarea veniturilor atestate de adeverinţa nr. ...şi cea cu nr. ...şi a celor cuprinse în carnetul de muncă.

În consecinţă, solicită să se constate că susţinerile sale sunt fondate, fiind incidente prevederile art. 2 lit. c şi ale art. 165 alin. 2 din Legea nr. 263/2010. Din acest motiv se impune admiterea cererii, anularea deciziei atacate şi, totodată, să se dispună emiterea unei noi decizii prin care să fie valorificate sumele reprezentând indemnizaţii concediu de odihnă, plata cu ora şi ore suplimentare la care a făcut referire, însoţită de nota de calcul a punctajului mediu anual.

De îndată ce va primi Hotărârea Comisiei de contestaţii, în raport de soluţia ce va fi dată, va proceda la completarea prezentei cereri. Contestaţia a fost înaintată pe ..., trecând cele 45 zile ca termen pentru judecarea contestaţiei şi emiterea hotărârii.

În drept, invocă dispoziţiile art. 2 lit. c şi art. 165 alin. 2 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, Anexa 15 la HG nr. 257/2011.

În dovedire depune înscrisuri: Decizia atacată nr. ..., Contestaţia la decizie, Adeverinţa nr. ..., Adeverinţa nr. ..., Copie carte de muncă, Fluturaşi salariu.

Prin cererea depusă la dosar la data de ..., reclamanta precizează că solicită anularea deciziei de pensionare şi emiterea unei noi decizii, prin care să se valorifice sumele reprezentând concediu de odihnă, plata cu ora şi ore suplimentare, aşa cum rezultă din adeverinţele nr. ...şi nr. ....

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta ...solicită respingerea acesteia, ca netemeinică şi nelegală, arătând că în urma examinării înscrisurilor, elementelor şi documentelor depuse la dosarul de pensie, s-a admis cererea ... din ...prin care reclamanta a solicitat în baza Legii 263/2010 acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi s-a emis la data de ...Decizia nr. ...privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă. 

La determinarea punctajului şi a stagiului de cotizare au fost valorificate toate înscrisurilor, elementele şi documentele depuse la dosarul de pensie, reglementate de dispoziţiile legale în vigoare, nefiind valorificate aşa cum este consemnat în Motivare sumele care reprezintă ore suplimentare, plata cu ora, sume primite pentru concediul de odihnă.

Fiind nemulţumită de decizia emisă, reclamanta depune la sediul ...contestaţia înregistrată cu nr...şi urmare contestaţiei depuse, ...a procedat la verificarea documentelor existente la dosar, apoi a înaintat-o Comisiei Centrale de Contestaţii pentru soluţionare, până la această dată nefiind soluţionată.

Referitor la cererea reclamantei de valorificare a sumelor primite cu titlu de plata cu ora, ore suplimentare şi concediu odihnă, face următoarele precizări:

Potrivit dispoziţiilor art. 165 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 pana la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Din analizarea carnetului de muncă al reclamantei şi buletinul de calcul se poate constata cu uşurinţă că s-au valorificat salariile reglementate de legiuitor la calculul pensiei.

Trebuie avute în vedere în primul rând dispoziţiile art. 165 care sunt norme speciale în raport cu cele ale art. 2 din Legea nr. 263/2010, care reglementează principiul contributivităţii, dispoziţiile art. 165 fiind strict aplicabile în speţă, avându-se în perioada pentru care reclamanta solicită valorificarea acestor sume.

Dispoziţiile Legii nr. 19/2000, ulterior ale Legii nr. 263/2010, prevăd expres că pe lângă salariile brute, sunt luate în calcul şi sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă şi sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Sumele au fost valorificate la determinarea punctajului mediu anual, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, în sensul că la determinarea punctajului mediu anual, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere al acestora în carnetul de muncă.

Nevalorificarea acestor sume cu titlu de ore suplimentare adeverinţe s-a făcut respectându-se dispoziţiile Legii nr. 2 din 07.01.1991 privind cumulul de funcţii, care la art. 2 prevedea că persoanele care cumulează mai multe funcţii sunt obligate sa-şi aleagă o unitate unde vor avea funcţia de bază, care îi achită şi celelalte drepturi de personal.

Unitatea prevăzută la alin. 1 plăteşte pentru salariatul respectiv contribuţia de asigurări sociale şi reţine contribuţia pentru pensia suplimentară, stabilite pe baza salariului luat în calcul pentru celelalte drepturi, şi orice alte sume datorate potrivit legii. De asemenea ţine şi completează carnetul de munca al salariatului respectiv.

În speţă, fiind aceeaşi unitate, s-a plătit CAS doar pentru funcţia de bază, iar pentru sumele primite cu titlu „plata cu ora” nu a existat obligativitatea virării contribuţiilor de asigurări.

Sumele şi sporurile care pot fi valorificate sunt reglementate în Anexa 15 din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 - sporurile, indemnizaţiile al majorările de retribuţii tarifare care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor şi care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.

În această anexă este făcută şi menţiunea specială:

Menţiune: Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi.

Decretul nr. 389 din 11 octombrie 1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat reglementa la art. 1, în vigoare în ceea ce priveşte plata contribuţiilor de asigurări sociale până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 reglementa: „Unităţile socialiste de stat, organizaţiile cooperatiste, alte organizaţii obşteşti, orice alte persoane juridice, precum şi persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de muncă sau care urmează cursuri de perfecţionare profesională, precum şi asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai şcolilor profesionale, pe timpul cît fac practica în producţie, indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc şi de durata contractului de munca”.

Aşadar, cota de CAS pe care angajatorul era obligat să o achite trebuia să fie în cuantum de 15% din câştigul brut realizat de salariat, după cum se ştie, salariatului nu i se reţinea CAS, ci doar PS.

De asemenea, nici Legea nr. 49/1992, care reglementa exact sumele pentru care se datorează CAS şi pentru pensia suplimentară, nu prevede obligativitatea plaţii CAS şi pensiei suplimentare pentru „plata cu ora".

Instanţa trebuie să aibă în vedere şi considerentele Deciziei nr. 19/10.12.2012 pronunţată de înalta Curte de Casaţie si Justiţie, care a statuat că „sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale".

În speţă, după cum se poate constata din adeverinţele depuse lipseşte dovada concretă cu privire la plata CAS pentru aceste sume.

După cum se poate observa din analizarea adeverinţelor, emitentul a consemnat sume primite de reclamantă pentru mai multe sporuri, acesta nespecificând în mod clar că pentru sumele primite s-a plătit CAS şi PS, astfel nu se poate da eficienţă Deciziei pronunţate de ICCJ, emitentul în adeverinţa nr. ...consemnând „... s-au reţinut şi virat contribuţiile la ..., conform normelor legale în vigoare", neasumându-şi responsabilitatea de a invoca temeiul legal al constituirii, reţinerii şi virării CAS şi PS, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 127 din HG nr. 257/2011, adeverinţa neîndeplinind condiţiile de validitate impuse de lege.

La alin. 1 art. 127 se reglementează în mod clar că „sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa 15".

Şi prevederile art. 147 din Legea nr. 57/1974 prevedeau posibilitatea retribuirii prin plata cu ora pentru activitatea desfăşurată în afara funcţiei de bază, dar aceste venituri obţinute prin plata cu ora nu au avut caracter permanent şi nu puteau fi valorificate la stabilirea pensiei, în speţă, în perioada în care reclamanta a desfăşurat activitate, conform prevederilor art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcţii, cumula funcţia tot în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ, tot aici avea funcţia de bază, iar contribuţia de asigurări sociale pentru pensia suplimentară, (pentru sumele pentru care exista obligativitate), era achitată doar de această instituţie şcolară.

Până la 1 aprilie 2001, baza de calcul se compune din salariul tarifar şi sporurile expres şi limitativ prevăzute de lege, sume la care s-a reţinut contribuţia la pensia suplimentară din drepturile salariale ale angajatului, iar după 1 aprilie 2001, baza de calcul este reprezentată de salariul brut lunar individual inclusiv sporurile şi adaosurile sau după caz venitul lunar asigurat care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale.

Niciodată nu a existat reglementarea că sumele obţinute din plata cu ora pot fi valorificate la stabilirea pensiei, fiindcă pentru acestea nu se plătea contribuţia de asigurări sociale nici potrivit Legii nr.3/1977.

Art. 153 - 154 din Legea nr. 57 din 29 octombrie 1974 ("republicată*) privind retribuirea după cantitatea şi calitatea muncii, abrogată de Legea 120/2000 la data de 12 iulie 2000, reglementa: „În vederea acoperirii unor posturi vacante şi în limita posturilor normate la unitatea respectivă, personalul sanitar cu pregătire superioară poate fi retribuit cu ora pentru muncă prestată în afară normei legale de muncă de la funcţia de bază, conform reglementării în vigoare. Totalul sumelor încasate pentru activitatea plătită cu ora nu va depăşi 25% din retribuţia tarifară lunară a funcţiei îndeplinite. Pentru alte activităţi prestate în afară obligaţiilor de serviciu de la funcţia de baza, personalul sanitar este retribuit conform anexei nr. V.”

Acesta este şi motivul pentru care în carnetul de muncă al reclamantei nu se regăseşte înregistrat un atare spor pentru ore/muncă suplimentară, în realitate activitatea desfăşurată nefiind prestată în exerciţiul unei funcţii suplimentare şi nici peste programul normal de lucru.

Principiul contributivităţii, consacrat prin art. 2 din Legea pensiilor, este aplicabil de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, iniţial începând cu data de 01.04.2001, ulterior cu data de 01.01.2011.

Drept urmare, este fără relevanţă dacă pentru aceste venituri, incontestabil realizate de reclamantă în activitatea sa din învăţământ, s-au calculat şi virat la fondurile bugetului de stat, de asigurări sociale şi de sănătate contribuţiile legale, fiindcă pe de o parte, natura veniturilor/ sporurilor este cea pe care legiuitorul a avut-o în vedere iar nu principiul contributivităţii ce se aplică, aşa cum am arătat, numai după 1 aprilie 2001, iar pe de alta, potrivit legislaţiei în vigoare în perioada septembrie 1992 - iunie 1997 (Decretul 389/1972 şi Legea nr.49/1992) obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale revenea oricum numai angajatorului, iar nu salariatului care trebuia să achite doar contribuţia la pensia suplimentară, care de altfel este valorificată la determinarea punctajului, fapt dovedit cu buletinul de calcul.

Astfel, nu există temei legal pentru plata CAS pentru sumele primite cu titlu „plata cu ora”, iar denumirea generică din adeverinţă că s-au virat cotele de CAS şi contribuţia pentru pensia suplimentară conform reglementărilor legale nu reprezintă o asumare a plăţii efective a CAS-ului în cuantum de 15% din veniturile realizate de reclamantă în acea perioadă.

Instanţa de fond trebuie să se raporteze la dispoziţiile legale si să analizeze în ce măsură sumele primite pentru plata cu ora făceau parte dintre sumele prevăzute în legislaţia anterioară, adică în Legea nr. 3/1977, sume ce puteau fi utilizate la alegerea celor 5 ani consecutivi din ultimii 10 lucraţi pentru stabilirea pensiei şi între care aceste sume nu se regăsesc, dimpotrivă, sunt expres nominalizate că nu se valorifică, iar sumele primite cu titlu de „concediul de odihnă” nu s-au valorificat întrucât pentru perioada în care au fost evidenţiate în adeverinţe, s-au valorificat salariile astfel cum prevăd dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010, în funcţie de perioada de referinţă - salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere al acestora în carnetul de muncă.

Dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevăd că pentru perioadele de după 31 martie 2001, declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2) constituie documentul pe baza căruia se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul mediu anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c).

În Anexa nr. 15 din Normele de Aplicare a Legii nr. 263/2010 sunt reglementate sporurile care se iau în calcul la determinarea punctajului şi cele care nu sunt luate în calcul.

La determinarea punctajului mediu anual nu s-au mai valorificat sporurile primite în perioada ...şi ...întrucât există neconcordanţe între salariile din adeverinţa nr. ...eliberată de ...şi cele din carnetul de muncă.

Faţă de considerentele prezentate, solicită să se respingă contestaţia formulată ..., ca netemeinică şi nelegală.

În drept, invocă art. 205 Noul Cod procedură civilă, modificat şi completat, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, Normele de Aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011, Legea nr. 57/1974, Decret nr. 389/1972, Legea nr. 49/1992.

Reclamanta ...formulează răspuns la întâmpinarea pârâtei, reiterând solicitarea de a se dispune valorificarea veniturilor din adeverinţele anexate la dosar.

Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr. ...emisă de pârâtă a fost admisă cererea reclamantei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, în baza Legii 263/2010, însă în motivarea deciziei se menţionează faptul că „sumele ce reprezintă plata cu ora, ore suplimentare, concediu de odihnă nu s-au valorificat. Nu fac parte din baza de calcul a pensiei conform Anexei 15 din Normele de aplicare ale legii 263/2010.”

Reclamanta depune la dosar carnetul de muncă şi fluturaşi de salariu ce atestă valoarea veniturilor obţinute în calitate de profesor, precum şi adeverinţele nr. ...şi nr. ....

 Adeverinţa nr. ...emisă de ...atestă faptul că reclamanta a funcţionat ca profesor în cadrul unităţii în baza contractului individual de muncă nr. ..., cu normă întreagă, obţinând în perioada ...veniturile menţionate, compuse din salariu, indemnizaţie dirigenţie, spor vechime, plata cu ora, compensaţii, indemnizaţie CO, salariu de merit.

Adeverinţa nr. ...emisă de ...atestă veniturile obţinute de reclamantă în perioada ... compuse din salariu, dirigenţie, ore suplimentare, spor vechime, indemnizaţie conducere. Se menţionează faptul că s-a reţinut şi virat contribuţia la casa de pensii, conform normelor legale în vigoare.

Tribunalul apreciază însă că valorificarea veniturilor menţionare de reclamantă, respectiv sumele reprezentând concediu de odihnă, plata cu ora şi ore suplimentare, este posibilă doar dacă sunt îndeplinite aceleaşi condiţii ca şi cele expuse în considerentele Deciziei nr. 19 din 10.12.2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în completul competent să judece recursul în interesul legii şi publicată în Monitorul Oficial, respectiv sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

În motivarea Deciziei sus precizate pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se menţionează în mod expres că : „În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale”. 

În speţă, din înscrisurile a căror valorificare se solicită rezultă că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, însă nu se prevede în mod concret pentru care dintre veniturile menţionate în adeverinţe s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, ci se prevede în mod general că unitatea a virat la bugetul statului cota CAS, astfel că nu se poate prezuma că s-au achitat contribuţii de asigurări sociale aferente tuturor veniturilor menţionate.

Prin urmare, pârâta nu poate fi obligată la valorificarea veniturilor menţionate pentru stabilirea pensiei reclamantei, cu atât mai mult cu cât şi din analiza Anexei nr. 15 la Normele de Aplicare a Legii nr. 263/2010 reiese în mod clar şi fără echivoc sporurile care se iau în calcul la determinarea punctajului.

Astfel, Anexa nr. 15 din HGR nr. 257/2011 de aprobare a Normelor de Aplicare a Legii nr. 263/2010 enumeră limitativ tipurile de sporuri salariale care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor şi care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.

Or, veniturile suplimentare pentru ore suplimentare nu se regăsesc între cele enumerate strict de anexa amintită a HGR nr. 257/2011.

Dimpotrivă, pct. VI din anexa respectivă arată foarte clar că: „nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice;

- premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

- diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer;

- drepturile de autor;

- drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;

- al treisprezecelea salariu;

- formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi;

- formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru;

- sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor;

- indemnizaţiile de muncă nenormată;

- compensaţiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982;

- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”

Pentru aceste considerente, va fi respinsă cererea reclamantei de valorificare a veniturilor reprezentând concediu de odihnă, plata cu ora şi ore suplimentare, evidenţiate în adeverinţa nr. ...emisă de ...şi în adeverinţa nr. ...emisă de ..., întrucât faţă de aceste venituri nu poate fi aplicat principiul contributivităţii.

În temeiul art. 40 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti opinia asistenţilor judiciari este concordantă cu soluţia şi considerentele expuse în motivarea prezentei hotărâri.

Văzând şi dispoziţiile art. 155 alin. 1 din Legea 263/2010 coroborate cu art. 468 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea formulată de reclamanta ... (domiciliată în ..., cu CNP ... şi domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat ...) în contradictoriu cu pârâta ... (cu sediul în ...).

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Călăraşi.

Pronunţată azi, ..., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. 

Preşedinte,

Asistent judiciar,

GrefierAsistent judiciar,

Domenii speta

Spete similare