Plângere împotriva încheierii de carte funciară

Decizia civilă nr. 46/22.01.2018

Prin sentinţa civilă  nr. 1268 din 29.04.2016 pronunţată in dosarul nr. 4256 /270/2015 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului  O.S.B.Bacău şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta O.S.B.Bacău în contradictoriu cu pârâta  OCPI Bacău - BCPI Oneşti ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesual activă.

Pentru a pronunţa sentinţa civilă de mai sus instanţa a reţinut următoarele:

„Prin adresa nr. 3610 din 24.06.2015 emisă de O.S.B. către OCPI Bacău – BCPI Oneşti (fila 12) au fost transmise spre reexaminare cererile de înscriere în cartea funciară, în cuprinsul adresei fiind menţionate numerele de înregistrare pentru mai multe cereri de înscriere.

În prezentul dosar s-a solicitat anularea încheierii de reexaminare nr. 19881 din data de 15.07.2015 depusă la filele 59-60.

Din cuprinsul acestei încheieri rezultă că prin încheierea de respingere nr. 16138 din 25.05.2015 dispusă la cererea cu acelaşi număr formulată de O.S.B.pentru P.S.S. Iaşi, având ca obiect „Prima înregistrare imobil – Recepţie şi înfiinţare carte funciară” a imobilului situat pe raza UAT S.M., judeţul Bacău, respectiv suprafaţa de 3.152.363 mp pădure, a fost respinsă cererea cu privire la recepţia documentaţiei cadastrale şi înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară. S-a reţinut că la recepţionarea documentaţiei imobilului în cauză inspectorul de cadastru din cadrul S.C. al OCPI Bacău a constatat o neconcordanţă între conturul imobilului la data emiterii titlului de proprietate şi conturul rezultat în urma măsurătorilor efectuate de persoana fizică autorizată, drept pentru care prin referatul de completare întocmit s-a solicitat un proces verbal de vecinătate actualizat, în sensul ca acesta să fie semnat de toţi proprietarii imobilelor învecinate cu imobilul în cauză şi un act juridic din care să rezulte că imobilul se regăseşte în zona necooperativizată a unităţii administrative teritoriale, însă dosarul nu a fost completat cu documentele solicitate.

Împotriva încheierii de respingere a fost formulată de reclamant cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr. 19881 din 15.07.2015.

În cauză, instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului O.S.B.care a formulat în nume propriu cererea de chemare în judecată pendinte, deşi titlul de proprietate nr. 503579 din 3.03.2010 a fost emis pe numele titularei  P.S.S. Iaşi.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 28.01.2016 reclamantul O.S.B. a arătat că acţiunea a fost formulată de O.S.B. în numele P.S.S. Iaşi, acesta din urmă fiind titularul dreptului de proprietate, aspect contrazis de însuşi conţinutul cererii de chemare în judecată din care rezultă în mod indubitabil, că acţiunea a fost formulată în nume propriu de O.S.B. şi semnată de domnul avocat B.P.L.

Sub acest aspect se invocă prevederile art. 4 dintr-un act normativ publicat, conform susţinerilor reclamantei în Monitorul Oficial nr. 356/2006 şi identificat de instanţă ca fiind HG nr. 483/2006 şi care statuează:  „(1) Administrarea pădurii asigurată de ocoalele silvice presupune realizarea obligatorie de către acestea atât a serviciilor silvice, cât şi a altor acţiuni şi activităţi cu caracter economic, contabil, juridic, prevăzute de lege şi convenite de proprietar cu O.S. respectiv, în conformitate cu documentul prin care proprietarul a iniţiat înfiinţarea O.S. sau pe baze contractuale.”

Instanţa constată că textul de lege, astfel cum este formulat, nu conferă un drept de reprezentare O.S. Bisericesc pentru proprietarul terenului vegetaţie forestieră, respectiv P.S.S. Iaşi, şi anume  un drept de reprezentare prevăzut de lege şi convenit de părţi care de altfel nu a fost dovedit printr-o convenţie „ documentul prin care proprietarul a iniţiat înfiinţarea O.S. sau pe baze contractuale”.

Aşadar, art. 4 din HG nr. 483/2006 face trimitere la un alt text de lege care ar prevede  o serie de ”activităţi juridice” pe care O.S. le-ar putea presta în favoarea proprietarilor fiind necesar în acest sens, ca şi condiţie cumulativă, perfectarea unui contract în acest sens sau existenţa unui document prin care proprietarul a înfiinţat O.S..

Instanţa nu a identificat niciun text de lege care să confere dreptul reclamantului O.S. de a reprezenta în faţa instanţei proprietarul care se află în dificultăţi de natură juridică la momentul intabulării dreptului său de proprietate privată asupra terenului.

De altfel, în măsura în care potrivit textului de lege ar fi rezultat acest drept de reprezentare legal şi consfinţit prin înţelegerea reclamantului cu titularul dreptului de proprietate, nu mai era necesară „însuşirea acţiunii”, la care face referire reclamantul în precizări.

Astfel cum s-a interpretat în doctrină (G.B. – Drept procesual civil), persoana juridică este reprezentată în instanţă în mod obligatoriu, numai de către  reprezentantul său legal, iar convenţional, de către avocat sau consilierul juridic, interpretare ce rezultă din coroborarea textelor art. 151 , art. 84 alin 1 Cod procedură civilă.

Potrivit art. 84 alin 1 Cod procedură civilă „Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii”, iar art. 151 cod procedură civilă statuează:

 „ (1) Când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată.

(2) Avocatul şi consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.

(3) Reprezentantul legal va alătura o copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii sale.

(4) Reprezentanţii persoanelor juridice de drept privat vor depune, în copie, un extras din registrul public în care este menţionată împuternicirea lor.

(5) Organul de conducere sau, după caz, reprezentantul desemnat al unei asociaţii, societăţi ori alte entităţi fără personalitate juridică, înfiinţată potrivit legii, va anexa, în copie legalizată, extrasul din actul care atestă dreptul său de reprezentare în justiţie.”

Din textul mai sus enunţat şi înscrisurile existente la dosar nu rezultă ca O.S. să aibă calitatea de reprezentant legal sau convenţional al P.S.S. Iaşi şi, pe cale de consecinţă, cu atât mai puţin posibilitatea legală ca aceasta din urmă să îşi însuşească cererea formulată de reclamantul O.S.B.în nume propriu.

Totodată, instanţa apreciază că atâta timp cât O.S.B.a formulat acţiunea pendinte în nume propriu şi nu în calitate de reprezentant, P.S.S. Iaşi nu poate să ratifice cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant. Instituţia ratificării a fost concepută de legiuitor, atât în dreptul substanţial, art. 1311 din NCC, cât şi în materia dreptului procesual ca o posibilitate pentru mandant de a acoperi lipsa procurii şi implicit a dreptului de reprezentare a mandatarului.

Potrivit susţinerilor doctrinare nu trebuie confundată excepţia lipsei calităţii procesuale active cu excepţia lipsei calităţii de reprezentant şi implicit opţiunea reprezentatului de ratificare a actelor întocmite de reprezentant în lipsa unei dovezi de reprezentare. În literatura de specialitate, în lucrarea mai sus enunţată au fost reţinute următoarele: „Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant poate fi invocată de oricare dintre părţi, precum şi de procuror sau de instanţă, din oficiu, fiind o excepţie absolută, însă titularul dreptului poate ratifica actele îndeplinite de persoana care a acţionat fără a avea calitatea de reprezentant.

Lipsa dovezii calităţii de reprezentant nu trebuie confundată cu lipsa calităţii procesual active. Intr-adevăr, aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant presupune situaţia în care cererea este introdusă în numele titularului ( deci în cerere se menţionează faptul că  se acţionează în numele şi în interesul altei persoane, adică în calitate de reprezentant ), iar la dosar nu există dovada din care să rezulte abilitatea celui care a formulat cererea de a-l reprezenta pe titular. Dacă, însă, din cuprinsul cererii, nu rezultă că aceasta este introdusă în numele altei persoane, deci nu se menţionează în cerere că persoana care a formulat-o este doar un reprezentant al titularului, atunci se va invoca excepţia lipsei calităţii procesuale, întrucât , prin ipoteză, cel care a introdus cererea în nume propriu, în loc să o formuleze în numele reprezentatului, nu este titularul dreptului.”

Aşadar, instanţa constată că reclamantul O.S.B.nu îşi justifică calitatea procesuală activă nefiind parte în raportul juridic dedus judecăţii, din înscrisurile mai sus enunţate şi anume titlul de proprietate emis în baza legii fondului funciar, încheierile pronunţate de către pârât sub nr. 16138, respectiv 19881, dosarul care a stat la baza întocmirii încheierii de reexaminare, depus de către aceasta în temeiul Legii nr. 7/1996, rezultă în mod evident că titularul dreptului de proprietate este P.S.S. Iaşi şi nu O.S.B.Bacău.

Potrivit art. 36 Cod procedură civilă defineşte calitatea procesuală: „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Având în vedere că lipsa calităţii procesual active a reclamantului primează faţă de lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului OCPI Bacău - BCPI Oneşti, instanţa nu se va mai pronunţa cu privire la aceasta din urmă.

Astfel, faţă de cele arătate mai sus, va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului O.S.B.Bacău, urmând a fi respinsă cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. „

Împotriva  acestei sentinţe a declarat apel, în termen legal, reclamantul.

În motivarea apelului se arată că prima instanţă a greşit, întrucât reclamantul şi-a justificat calitatea procesuală activă, prin raportare la calitatea de administrator al pădurilor Parohiei Sfântului Spiridon, în temeiul dispoziţiilor art. 4 din H.G. 483/2006; la judecata în primă instanţă reclamanta a depus adresa Parohiei Sfântului Spiridon, în care se arată că îşi însuşeşte acţiunea formulată, în numele său.

Intimatul O.C.P.I. Bacău a formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului, ca nefondat, susţinând , în esenţă, că reclamantul nu a dat curs solicitării instanţei de a face precizări cu privire la calitatea procesuală activă şi că titularul dreptului de administrare nu are calitatea de formula acţiuni în justiţie în numele proprietarului.

În apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la motivele de apel invocate, constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Reclamantul a formulat plângerea împotriva încheierii de reexaminare nr. 19881/15.07.2015 a O.C.P.I., în nume propriu, astfel cum rezultă din cuprinsul plângerii prin care a fost învestită prima instanţă, considerând aşadar că este titularul dreptului ce face obiectul cauzei.

Adresa pe care a depus-o la dosarul cauzei P.S.S. Iaşi, la data de 28.01.2016(fila 90 dosar fond ) , prin care arată că îşi însuşeşte  plângerea formulată de reclamant, nu are valoarea unei ratificări în ceea ce priveşte formularea acţiunii făcute de un reprezentant, pentru care nu s-a făcut dovada dreptului de reprezentare, întrucât acţiunea nu a fost formulată de reclamant, în calitate de reprezentant al Parohiei Sfântului Spiridon, ci în nume propriu.

În aceste condiţii, luarea în considerare a cererii formulate de P.S.S. Iaşi ar echivala cu modificarea cadrului procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată, în ceea ce priveşte persoana reclamantului, modificare care se poate face doar în condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 204  Cpr.civ., până la primul termen de judecată, iar ulterior acestui moment, doar cu acordul expres al celorlalte părţi, acord care în cauză nu există.

Cât priveşte celălalt motiv de apel tribunalul reţine că în mod judicios a reţinut prima instanţă că apelantul, nefiind titularul dreptului de proprietate a cărui înscriere se solicită, nu are calitate procesuală activă.

Dispoziţiile legale invocate de apelant îi conferă acestuia calitatea de administrator al pădurilor aparţinând proprietarilor acestora, ceea ce nu atrage însă calitatea de titular al dreptului de a solicita anularea încheierii de respingere a cererii de reexaminare, încheiere care o vizează pe petenta P.S.S. Iaşi, în calitate de proprietar al terenului ce s-a solicitat a fi înscris în cartea funciară, iar nu pe reclamant.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 alin.1 C.pr.civ., va respinge apelul, ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare