Fond funciar

Decizie 83 din 06.02.2020


Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/04.09.2019, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul civil nr. X/207/2019, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul T F, în contradictoriu cu pârâtele COMISIA LOCALĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PRIMĂRIA B şi COMISIA JUDEŢEANĂ DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR DE PE LÂNGĂ PREFECTURA O.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 03.05.2019 sub nr. X/207/2019, reclamantul T F, a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului conform Legii nr.18/1991 B şi Comisia Judeţeană de aplicare a Legilor Fondului Funciar de pe lângă Prefectura O, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceştia să pronunţe o hotărâre prin care să se dispună modificarea titlului de proprietate nr. X/57 emis la data de 12.04.1995 de Comisia Judeţeană O şi punerea în posesie pentru suprafaţa de 0,2500 ha.

Conform titlului de proprietate menţionat, arată reclamantul că în calitate de moştenitor al titularului T P, în intravilan apare suprafaţa de 0,2217 ha, însă în realitate suprafaţa deţinută anterior şi conform actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate este de 0,2500. ha.

S-a mai arătat de către reclamant că în extravilan T-X, P-X apare suprafaţa de 0,530 ha, în realitate corect fiind 0,42 ha şi în aceste condiţii, dat fiind erorile structurate, apar şi disensiuni cu vecinii, care profitând de situaţia creată intenţionează să acapareze o parte din teren prin modificarea aliniamentului.

În drept, acţiunea reclamantului, nu a fost motivată.

În susţinerea cererii, reclamantul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

În dovedirea cererii in conformitate cu art.194 Cod proc.civ., au fost depus la dosar în copii T.P nr. X/57 emis la data de 12.04.1995, certificatul de moştenitor nr. X din 02.12.2011, certificat deces def. T P, certificat naştere reclamant, cerere privind înscrierea imobilului în evidenţele de cadastru şi carte funciară,

Pârâta Comisia locală de aplicare a legii 18/1991 a Primăriei com.B, a înaintat instanţei actele care au fost avute în vedere la emiterii T.P nr. X/57 emis la data de 12.04.1995 privind pe autorul T G P, pentru suprafaţa de 2,50 ha teren agricol, respectiv: cererea de înscriere în CAP nr. X/09.12.1960.

Cu adresa nr. X din 04.06.2019, Primăria comunei B, a comunicat instanţei faptul că, reconstituirea suprafeţei de 2,50 ha teren agricol din T.P. nr. X/57/12.04.1995 s-a făcut conform cererii de înscriere în C.A.P anexată, precum şi faptul că, nu deţin registre agricole din acea perioadă şi nu au fost întocmite procesele verbale de punere în posesie, posesia făcându-se conform fişei cadastrale, anexată .

Au fost anexate următoarele înscrisuri: cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de T P, fişa care a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. X/57/12.04.1995, tabel nominal cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP (f.34-36), anexa de validare nr. 1, cu nr. curent X.

La solicitarea instanţei, reclamantul a depus la dosar o cerere prin care a precizat faptul că, suprafaţa de 283 mp, intravilan (lipsă) ce ar trebui înscrisă în titlul de proprietate este amplasată în T X, P X, iar în extravilan conform titlului de proprietate în prezent figurează cu 830 mp, în T.X, P.X şi P.X, lipsă fiind 420 mp din totalul de 1250 mp, conform recensământului agricol eliberat de Arhivele Statului unde apare suprafaţa de 2500 mp, diferenţa fiind deţinută de fratele autorului T P, respectiv T F care deţine de asemenea 1250 mp.

Cu adresa nr. X-846-C din 18.07.2017 (anexată la fila 55), emisă de Arhivele Naţionale s-a comunicat reclamantului T F, o copie certificată de pe recensământul agricol din anul 1941 de la satul P , jud. R, pe numele T G.

Instanţa a reţinut că în conformitate cu art. 8 al. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar rep. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condiţii stabilite de prezenta lege şi de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moştenitorii acestora, precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege.

Prin titlul de proprietate nr. X/57 din 12.04.1995, s-a reconstituit în favoarea numitului T G. P, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 2,5000 ha din care 2,2783 ha, teren extravilan şi 0,2217 ha, teren intravilan, situat pe raza comunei B, jud. O în urma cererii de reconstituire formulate de autorul T G P.

Autorul T P, a decedat la data de 09.06.2008. în calitate de unic moştenitor al acestuia rămânând reclamantul T F, aspect ce rezultă din certificatul de mostenitor nr. X/02.12.2011 emis de BNP L I şi T E(fila 7).

Instanţa a reţinut că potrivit art. 11 al. 3 din Legea 18/1991, fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate suprafeţele de teren deţinute de cooperativele agricole de producţie la data de 1 ianuarie 1990, înscrise în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau al registrului agricol, corectate cu înstrăinările legal făcute de către cooperativa agricolă până la data intrării în vigoare a legii.

Potrivit art. 11 al. 1 din Legea 18/1991, coroborat cu art. 6 al. 1 ind. 3 din Legea 1/2000 suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezulta din: actele de proprietate, cartea funciară, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori, iar, conform art. 9 al. 3 din Legea 18/1991, cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate se depune la primaria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate.

Instanţa reţine că aşa cu rezultă din cererea înregistrată sub numărul X/09.12.1960, autorul T G P s-a înscris la CAP cu o suprafaţă de 2,5 ha(fila 30). În ceea ce priveşte recensământul agricol al Judeţului R sat P din anul 1941(fila 55), instanţa a reţinut că suprafaţa de 5.000 m.p era înscrisă la rolul numitului T G, tatăl autorului T P, nerezultând aşadar calitatea de proprietar a reclamantului asupra unei suprafeţe de teren mai mari decât cea pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate al acestuia. Mai mult instanţa a avut în vedere că aşa cum rezultă chiar din susţinerile reclamantului, autorul T P nu a fost unicul fiu al numitului T G, reclamantul învederând că o suprafaţă de 1250 m.p. este deţinută de T F (fila 50).

Instanţa a mai reţinut că potrivit art. 27 al. 3 din HG nr. 890/2005 persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile locale pot face, în termen de 10 zile, contestaţie adresată comisiei judeţene.

La aliniatele 7 şi 8 ale aceluiaşi articol se prevede că după analiză, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, iar persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva comisiei judeţene la judecătorie, în termen de 30 de zile.

Prin urmare reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere care se adresează comisiei locale, iar împotriva propunerii făcute de această comisie, persoana nemulţumită poate face contestaţie la comisia judeţeană.

În cazul de faţă, autorul T P nu a respectat procedura administrativă obligatorie prevăzută de Legea 18/1991 care a institui o procedură specială în materia reconstituirii sau constituirii dreptului, potrivit căreia împotriva propunerii făcute de comisia locală de fond funciar, persoana nemulţumită poate face contestaţie la comisia judeţeană.

Instanţa a reţinut că reclamantul nu a prezentat niciun act primar de proprietate pentru suprafaţa suplimentară de teren pentru care solicită înscrierea în titlu de proprietate, nu a dovedit că respectiva suprafaţă nu a fost pretinsă de alte persoane sau nu se află în proprietatea acestora, iar în ceea ce priveşte copia registrului agricol, solicitată în mod expres de instanţă, aceasta nu a putut fi depusă la dosarul cauzei, pârâta menţionând că nu există registrul agricol pentru perioada relevantă.

Mai arată instanţa că în cauza de faţă, constatarea nulităţii titlului de proprietate după trecerea unei perioade mari de timp de la emitere în vederea modificării suprafeţei de teren, fără să se fi formulat plângere împotriva propunerii făcute de comisia locală de fond funciar şi fără a se fi dovedit că respectiva suprafaţă nu a fost pretinsă de alte persoane sau nu se află în proprietatea acestora, ar reprezenta o încălcare gravă a principiului securităţii raporturilor juridice şi a articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, iar această încălcare nu este justificată în nici un fel de motive imperioase.

Pentru aceste considerente, instanţa a respingă cererea reclamantului, ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitata:

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel apelantul-reclamant T F, apreciind-o ca fiind nelegală şi netemeinică şi solicitând admiterea apelului.

Se arată, in motivare, că intimata-pârâta Comisia locala B a depus la dosar 2 cereri de reconstituire după autorul T P – o cerere de 2,5 ha care este contrazisă de o cerere de 3,38 ha. Arată apelantul că prima cerere este un fals deoarece nu este scrisa si nici semnata de autor, fals care trebuia cercetat din oficiu, iar a doua cerere este cea care are antetul primăriei si are nr de înregistrare de la primărie.

Mai arată apelantul că o parte din teren a fost acaparat de un vecin, că la baza cererii de reconstituire nu este registrul agricol şi nu s-a întocmit proces verbal de punere în posesie.

La data de 07.11.2019, intimata-pârâta Comisia locala B a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea apelului ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Cererea cu suprafaţa de 2,5 ha este o cerere de înscriere în CAP şi nu poate avea antetul Primăriei.

Cererea cu suprafaţa de 3,38 ha este o cerere de reconstituire adresată primăriei unde apare antetul Primăriei.

Arată intimata că în urma analizării cererii de înscriere în CAP, Comisia a reconstituit suprafaţa de 2,5 ha, eliberându-se TP X/X/12.04.1995.

Ulterior, tatăl reclamantului, T P, s-a adresat cu o cerere de reconstituire şi a suprafeţei de 1 ha teren agricol, în completare, ceea ce a dus la emiterea hotărârii nr X/22.08.1997, eliberându-se TP X/8/22.11.2002.

În apel nu s-au administrat probe noi.

Examinând sentinţa apelată în raport de motivele apelului formulat, de probatoriul administrat la fond si de dispoziţiile legale incidente in cauză, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru argumentele care succed:

Se constata ca prin apelul declarat, apelantul-reclamant a invocat 2 motive de apel:

- existenţa a două cereri de reconstituire de 2,5 ha si respectiv 3,38 ha, Comisiile luând în calcul doar prima cerere, care era falsă

- neverificarea chiar din oficiu, de către instanţă, a falsului cu privire la cererea ce vizează suprafata de 2,5 ha,  având în vedere că această cerere de reconstituire nu a fost scrisă şi semnată de autor.

Analizând primul motiv de apel, se constata ca acesta este nefondat.

Astfel, se reţine că la dosarul de reconstituire există două cereri - cererea cu privire la suprafaţa de 2,5 ha care este o cerere de înscriere în CAP(f. 18) şi cererea  de reconstituire a dreptului de proprietate ce vizează  suprafaţa de 3,38 ha (f. 17).

Tribunalul reţine că apelantul-reclamant se află în eroare atunci când atribuie același caracter juridic celor 2 cereri.

În realitate sunt  cereri distincte, după cum urmează: prima cerere, care priveşte suprafaţa de 2,5 ha este o cerere de înscriere în CAP, formulată de  autorul reclamantului, P T.

A doua cerere din data de 02.03.1991 este formulata in cadrul procedurii stabilirii dreptului de proprietate, in temeiul Legii nr.18/1991,  care priveşte suprafaţa de 3,38 ha fiind înregistrată  la Comisia Locala de fond funciar B sub nr. X/18.03.1991.

Instanţa reţine că dreptul de proprietate se reconstituie in mod legal, prin parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 18/1991, care in esenţa presupune:

1. formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate;

2. admiterea reconstituirii dreptului de proprietate, prin înscriere in anexe, de catre comisia locală de fond funciar- in cauză,  Anexa de la fila 42 dosar fond;

3. depunerea unei contestatii împotriva hotararii de înscriere in anexe a comisiei locale de fond funciar, ceea ce apelantul reclamant nu a probat in cazul autorului său;

 4. validarea dreptului de proprietate, prin hotarare a comisiei judeţene de fond funciar.

Procedura anterior prezentata este obligatorie, fiind instituita Legea nr. 18/1991 si art. 28 din HG nr. 131/1991.

Fiind o procedura speciala, derogatorie, autorul apelantului reclamant trebuia sa respecte întocmai succesiunea etapelor privind reconstituirea dreptului de proprietate si sa conteste actele emise, in conditiile precis determinate de lege. Aceste etape premergătoare emiterii titlului au ca obiect, initial, stabilirea persoanelor îndreptăţite si a întinderii dreptului de proprietate, prin reconstituire generică a dreptului de proprietate si, in subsidiar, a amplasamentului terenului atribuit.

Orice nemultumire legata de reconstituire trebuie adusa la cunoștința comisiilor de aplicare a legii fondului funciar. Acceptarea in cauza de faţă a nerespectării procedurilor si termenelor instituite de legiuitor prin Legea nr.18/1991 ar presupune o eludare si o nesocotire a dispozitiilor legale ce reglementeaza expres procedurile cu caracter prealabil in reconstituirea proprietatii.

În consecinţă, instant de apel  reţine, in accord cu instant de fond,  că nu există temeiuri pentru  anularea titlului contestat.

Analizând al doilea motiv de apel, Tribunalul constata ca şi acesta este nefondat.

Potrivit dispoz art.304 alin 1 C pr civ, denunţarea falsului poate sa fie făcută  cel mai târziu la primul termen după prezentarea înscrisului folosit ca mijloc de probă, pentru că art.304 al.1 C pr civ, se refera la un înscris folosit in proces.

Instanţa constată că in speţă,  apelantul reclamant a invocat pentru prima dată falsul direct in calea de atac, fiind astfel decăzut din dreptul de a o face. Nu se pune problema invocării din oficiu de către instanţă, in conditiile  in care procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, instituit de dispoz art.9 C pr civ, partea fiind  în drept a-şi stabili cererile si apărările.

Pentru considerentele ce preced, in temeiul dispoz art. 480 al.1 C pr civ, tribunalul va păstra in totalitate soluţia instanţei de fond, respingând apelul declarat, ca nefondat.

Data publicarii pe portal: 09.03.2020

Domenii speta