Art. 335 al. 1 Cod penal – anulare liberare condiţionată.

Prin rechizitoriul nr.631/P/2016 din data de 08.11.2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pașcani a trimis în judecată în stare de libertate pe inculpatul S. G., pentru săvârşirea infracţiunii de Conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. 1 C.pen.

În fapt, s-a reţinut în rechizitoriu că la data de 01.02.2016, ora 19.45, inculpatul S. G. a condus autoutilitara marca V. cu numǎrul de înmatriculare IS.36.GEL pe drumurile publice de pe raza satului/comunei Sireţel, jud.Iaşi fără a poseda permis de conducere.

Având în vedere că inculpatul nu a fost prezent la judecată, instanţa a readministrat probatoriul din cursul urmăririi penale.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului S. G. rezultă că infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză(săvârşită la data de 01.02.2016), este concurentă cu o infracţiune săvârşită la data de 05.08.2015 pentru care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr.194 din data de 04.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, pronunţată în dosarul nr.4609/866/2015, definitivă prin decizia penală nr.8 din data de 17.01.2017 a Curţii de Apel Iaşi.(f.24 ds.)

Cele două infracţiuni concurente au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării conditionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare privind o infracţiune săvârşită în data de 05.03.2013, pedeapsă aplicată prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014.(f.21 ds.).

Instanţa subliniază că inculpatul a fost judecat şi condamnat definitiv la pedeapsa închisorii în regim de detenţie, pentru prima infracţiune care a atras revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, acesta fiind liberat condiţionat la data de 17.01.2017, cu un rest de executat de 204 zile conform sentinţei penale nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

Analizând actele şi lucrările dosarului de faţă, prin coroborarea probatoriilor administrate atât în cursul urmării penale cât şi în cursul cercetǎrii judecǎtoreşti, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Din procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante din data de 01.02.2016(f.11 d.u.p.) coroborat cu declaraţiile martorilor audiaţi atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, dar mai cu seamă coroborat cu declaraţiile martorilor oculari  Ş. I. (f.19 d.u.p./f.27 ds.) şi S. C. (f.22 d.u.p./f.28 ds.) rezultă că la data de 01.02.2016 organele de poliţie din cadrul Secţiei nr.6 Poliţie Rurală Paşcani, jud.Iaşi, fiind în serviciul de supraveghere pe raza satului/comunei Sireţel, jud.Iaşi, în jurul orei 19.45, l-au observat pe inculpatul S. G. urcând la volanul autoutilitarei marca V. cu numǎrul de înmatriculare IS.36.GEL iar pe martorul Ş. I. urcând pe scaunul din dreapta al autovehiculului.

Constatând că inculpatul a plecat cu autoutilitara şi având informaţii că acesta conduce fără a poseda permis de conducere, organele de poliţie l-au luat împreună pe bancheta din spate pe martorul S. C. şi au pornit în urmărirea autoutilitarei.

Astfel, organele de poliţie au oprit în trafic autovehiculul condus de inculpatul S. G., moment în care din declaraţiile coroborate ale martorilor oculari Ş. I. şi S. C. rezultă că imediat după oprire, inculpatul S. G. a fugit din autovehicul prin partea dreaptă, sărind peste martorul Ş. I. care se afla pe scaunul din dreapta.

Deşi a fost somat să se oprească, inculpatul S. G. nu a putut fi oprit.

Martorul Ş. I. însă, deşi a încercat de asemenea să fugă, s-a supus în final somaţiilor organelor de poliţie.

Din adresa nr.75382 din data de 01.03.2016 emisă de S.P.C.R.P.C.I.V. Iaşi(f.37 d.u.p.) rezultă că la data depistării în trafic, inculpatul S. G. nu figura cu permis valabil de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

Fiind audiat în calitate de suspect şi inculpat în cursul urmăririi penale, inculpatul S. G. a negat săvârşirea faptei, arătând că în realitate martorul Ş I a condus autovehiculul.

În ceea ce priveşte soluţia care se impune cu privire la acuzaţia adusă inculpatului S. G., în urma analizei probatoriului administrat atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa şi-a format convingerea că indubitabil fapta reţinută în sarcina acestuia există şi a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege de către acesta.

Astfel, mijloacele de probă care determină convingerea instanţei sunt reprezentate de conţintul procesului-verbal de constatare a infracţiunii flagrante coroborat cu declaraţiile concordante ale celor doi martori oculari Ş. I. şi S. C.

Instanţa constată că ceilalţi martori inclusiv cei audiaţi în apărare pentru inculpat nu oferă informaţii relevante, clare, evidente, care să se coroboreze şi care să determine convingerea că declaraţiile martorilor oculari menţionaţi nu pot fi avute în vedere.

Astfel, instanţa i-a audiat detaliat pe cei doi martori oculari, martorul S. C. precizând că datorită conformaţiei fizice mai robuste/atletice a inculpatului S. G., a putut să-l identifice foarte bine pe acesta în momentul în care a sărit de pe scaunul şoferului peste scaunul din dreapta pe care se afla martorul Ş. I.

Reţine instanţa că atitudinea inculpatului la momentul depistării în trafic este una mai mult decât relevantă având în vedere că deşi a fost somat de organele de poliţie să se oprească, acesta a fugit de la faţa locului.

Mai reţine instanţa că inculpatul S. G. nu se află la prima abatere privind acest gen de fapte, acesta suferind anterior alte două condamnări penale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.335 alin.1 C.pen.

Având în vedere declaraţiile coroborate ale celor doi martori oculari care confirmă situaţia de fapt reţinută de organele de poliţie în procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante, observând de asemenea comportamentul inculpatului imediat după oprirea sa în trafic în sensul sustragerii controlului organelor de poliţie, aşa cum s-a evidenţiat mai sus, instanţa apreciază că fapta există şi a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege de către inculpatul S. G.

În drept, fapta inculpatului S. G. constând în aceea că la data de 01.02.2016, ora 19.45, a condus autoutilitara marca V cu numǎrul de înmatriculare IS.36.GEL pe drumurile publice de pe raza satului/comunei Sireţel, jud.Iaşi fără a poseda permis de conducere întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de Conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 alin. 1 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunii prev. de art.335 alin.1 C.pen. s-a realizat prin acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul fără a avea permis de conducere.

Fiind o infracţiune de pericol, urmarea imediată constă în starea de pericol pentru siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, legătura de cauzalitate, rezultând din materialitatea faptei.

Din punct de vedere al laturii subiective, instanţa reţine că poziţia psihică a inculpatului faţă de fapta comisă şi faţă de urmările acesteia a fost cea specifică intenţiei indirecte, prevăzute de dispoziţiile art. 16 alin. 3 lit. b C.pen., acesta prevăzând rezultatul faptei sale şi deşi nu a urmărit obţinerea lui, a acceptat posibilitatea producerii prin sǎvârşirea faptei.

Fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată fiind doveditǎ şi reţinutǎ de către instanţă, urmează a se trece la individualizarea judiciară a acesteia în vederea stabilirii unei pedepse concrete, de natură să ducă la finalitatea legii penale.

Instanţa va avea în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, care să ţină seama şi de persoana căreia îi este destinatǎ, pentru a fi ajutatǎ să se reintegreze în societate.

Pentru stabilirea pedepsei care va fi aplicatǎ inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevǎzute de dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

În contextul elementelor de individualizare prevǎzute de art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., analizând gravitatea infracţiunii săvârşite şi periculozitatea infractorului, instanţa reţine, în primul rând, faptul că limitele speciale de pedeapsă stabilite pentru infracţiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art.335 alin. 1 C.pen., sunt situate între 1 an şi 5 ani închisoare.

În concret, în vederea stabilirii și individualizării pedepsei, instanța are în vedere că deşi reprobabilă în situaţiile, fapta inculpatului a constat în conducerea autovehiculului pe o porţiune scurtă de drum sătesc, organele de poliţie oprindu-l pe inculpat imediat după pornirea autovehiculului în trafic.

De asemenea, instanţa constată că inculpatul a executat deja pedeapsa închisorii în regim de detenţie pentru o faptă identică concurentă, după eliberarea din penitenciar inculpatul adoptând un comportament în conformitate cu respectarea legii, nemaiexistând alte sesizări privind săvârşirea de infracţiuni.

Punând, aşadar, în balanţă ansamblul tuturor circumstanţelor de natură a caracteriza fapta şi persoana inculpatului, instanţa apreciază că, pentru prevenirea sǎvârşirii de noi infracţiuni de cǎtre inculpat şi formarea unei atitudini corecte a acestuia faţǎ de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socialǎ, o pedeapsă de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art.335 alin. 1 C.pen., este aptă să răspundă scopului pedepsei penale.

Cât priveşte aplicarea pedepsei complementare, chiar şi în condiţiile aplicării pedepsei închisorii în prezentul dosar, în considerarea dispoziţiilor art. 67 alin. 1 C.pen., având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, instanţa constată că această pedeapsă complementarǎ nu este necesară; mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 335 alin. 1 C.pen. coroborate cu dispoziţiile art. 67 alin. 2 C.pen. interpretat per a contrario, aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi nu este obligatorie în cazul prezentei infracţiuni, întrucât legea nu prevede această pedeapsă în mod expres pentru infracţiunea săvârşită de inculpatul din prezentul dosar.

Potrivit art. 65 alin. 1 C.pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d-o C.pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Or, având în vedere că, potrivit celor de mai sus, instanţa nu a aplicat vreo pedeapsă complementară pentru inculpatul din prezentul dosar, în baza art. 65 alin. 1 C.pen. interpretat per a contrario, instanţa nu va aplica nicio pedeapsă accesorie inculpatului din prezenta speţă.

În continuarea individualizării pedepsei, instanţa constată că din fişa de cazier judiciar a inculpatului S. G. rezultă că infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză(săvârşită la data de 01.02.2016), este concurentă cu o infracţiune săvârşită la data de 05.08.2015 pentru care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare prin sentinţa penală nr.194 din data de 04.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, pronunţată în dosarul nr.4609/866/2015, definitivă prin decizia penală nr.8 din data de 17.01.2017 a Curţii de Apel Iaşi.(f.24 ds.)

Cele două infracţiuni concurente au fost săvârşite în termenul de încercare al suspendării conditionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare privind o infracţiune săvârşită în data de 05.03.2013, pedeapsă aplicată prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014.(f.21 ds.).

Instanţa subliniază că inculpatul a fost judecat şi condamnat definitiv la pedeapsa închisorii în regim de detenţie, pentru prima infracţiune care a atras revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei, acesta fiind liberat condiţionat la data de 17.01.2017, cu un rest de executat de 204 zile conform sentinţei penale nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

Având în vedere că fapta dedusă prezentei judecăţi a fost săvârşită anterior liberării condiţionate a inculpatului din executarea unei pedepse pentru o faptă concurentă, în temeiul art.105 alin.1 C.pen., instanţa va anula liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

De asemenea, raportat la faptul că fapta dedusă prezentei judecăţi a fost săvârşită în termenul de încercare al suspendării condiţionate a executării pedepsei, în regimul Codului penal de la 1969, instanţa constată aplicabile dispoziţiile art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal potrivit cărora “Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alineatul 1, inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal de la 1969.”

Conform art.83 alin.1 C.pen. de la 1969 “Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune”.

De asemenea, instanţa constată că fapta dedusă prezentei judecăţi, concurentă cu fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa de 1 an închisoare prin s.p. nr.194 din data de 04.07.2016 a Judecătoriei Paşcani a fost săvârşită la data de 01.02.2016 iar fapta pentru care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei a fost săvârşită sub imperiul Codului penal de la 1969, respectiv la data de 05.03.2013.

Astfel, conform art.10 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Codului penal potrivit cărora “tratamentul sancţionator al pluralităţii de infracţiuni se aplică potrivit legii noi atunci când cel puţin una din infracţiunile din structura pluralităţii a fost comisă sub legea nouă, chiar dacă pentru celelalte infracţiuni pedeapsa a fost stabilită potrivit legii vechi mai favorabile.”

Faţă de dispoziţiile legale expuse, în baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin.1 C.pen. de la 1969 instanţa va revoca suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014.

În baza art.40 alin. 1 şi art. 38 alin.1 C.pen., va constata cǎ pentru inculpatul S. G. sunt concurente urmǎtoarele infracţiuni pentru care au fost stabilite urmǎtoarele pedepse:

-pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală;

-pedeapsa de 1 an închisoare alături de pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi de pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicate prin sentinţa penală nr.194 din data de 04.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, pronunţată în dosarul nr.4609/866/2015, definitivă prin decizia penală nr.8 din data de 17.01.2017 a Curţii de Apel Iaşi.

În temeiul art.39 alin.1 lit.b C.pen. raportat art. 10 din Legea nr.187/2012 va contopi pedepsele stabilite ca fiind concurente şi va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an închisoare, la care se va adăuga un spor fix de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 4 luni închisoare, rezultând pedeapsǎ finală de 1 an şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin.1 C.pen. de la 1969 instanţa va cumula artimetic pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014 cu pedeapsa rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare, stabilită urmare a constatării concursului de infracţiuni, urmând ca inculpatul S. G. să execute pedeapsa totală de 2 ani închisoare pe lângă care va executa pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani.

De asemenea, instanţa va deduce din durata pedepsei cu închisoarea aplicată prin prezenta sentinţă penală perioada executată de inculpatul S. G. începând cu data de 17.01.2017 şi până la data de 20.12.2017(data liberării condiţionate).

Având în vedere că inculpatul S. G. a fost judecat în prezenta cauză pentru o infracţiune concurentă cu cea care a atras executarea pedepsei de 1 an şi 8 luni închisoare, observând că de la data săvârşirii faptei deduse prezentei judecăţi(01.02.2016) şi până în prezent inculpatul nu a mai săvârşit alte infracţiuni, constatând că acesta a executat pedeapsa închisorii pentru o faptă concurentă în regim de detenţie, fapt prin care în mod cert acesta a resimţit consecinţele faptelor sale, constatând că inculpatul a executat fracţia de pedeapsă prev. de art.100 alin.3 C.pen., instanţa va menţine liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

În acest sens, instanţa apreciază că raportat la lipsa antecedentelor penale ulterioare liberării condiţionate, respectiv 20.12.2017, introducerea inculpatului din nou în mediul penitenciar pentru o faptă concurentă care nu prezintă un pericol social deosebit, în condiţiile în care inculpatul poate beneficia de menţinerea liberării condiţionate, conform art.105 alin.2 C.pen., nu mai corespunde scopului legii penale.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va reţine cǎ nu s-au constituit părţi civile în cadrul prezentului proces penal.

Cât priveşte cheltuielile judiciare avansate de stat şi ocazionate de acest proces penal, raportat la complexitatea modică a cauzei, la numărul actelor de urmărire penală efectuate în cauză, în baza art. 398 şi art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., instanţa va obliga pe inculpatul S. G. să plătească statului suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1000 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul urmăririi penale, iar suma de 500 lei cheltuielile judiciare din timpul judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E :

În baza art. 335 alin. 1 C.pen. condamnǎ pe inculpatul S. G., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Conducere a unui vehicul fără permis de conducere.

În temeiul art.105 alin.1 C.pen., anulează liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin.1 C.pen. de la 1969 revocă suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014.

În baza art.40 alin. 1 şi art. 38 alin.1 C.pen., constatǎ cǎ pentru inculpatul S. G. sunt concurente urmǎtoarele infracţiuni pentru care au fost stabilite urmǎtoarele pedepse:

-pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin sentinţa penală;

-pedeapsa de 1 an închisoare alături de pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi de pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani, aplicată prin sentinţa penală nr.194 din data de 04.07.2016 a Judecătoriei Paşcani, pronunţată în dosarul nr.4609/866/2015, definitivă prin decizia penală nr.8 din data de 17.01.2017 a Curţii de Apel Iaşi.

În temeiul art.39 alin.1 lit.b C.pen. raportat art. 10 din Legea nr.187/2012 contopeşte pedepsele stabilite ca fiind concurente şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an închisoare, la care se adaugă un spor fix de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 4 luni închisoare, rezultând pedeapsǎ finală de 1 an şi 4 luni închisoare, pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art.15 alin.2 din Legea nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal raportat la art.83 alin.1 C.pen. de la 1969 cumulează artimetic pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.1651 din data de 19.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, pronunţată în dosarul nr.25874/193/2013, definitivă prin neapelare la data de 03.06.2014 cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă penală, urmând ca inculpatul S. G. să execute pedeapsa totală de 2 ani închisoare pe lângă care va executa pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. precum şi pedeapsa complementară a interzicerii aceloraşi drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, h, k C.pen. pe o perioadă de 3 ani.

Deduce din durata pedepsei cu închisoarea perioada executată începând cu data de 17.01.2017 şi până la data de 20.12.2017.

Menţine liberarea condiţionată dispusă prin sentinţa penală nr.1775 din data de 15.12.2017 a Judecătoriei Botoşani.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., reţine cǎ nu s-au constituit părţi civile în cadrul prezentului proces penal.

 În baza art. 398 şi art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., obligă pe inculpatul S. G. să plătească statului suma de 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1000 lei reprezintă cheltuielile judiciare din timpul urmăririi penale, iar suma de 500 lei cheltuielile judiciare din timpul judecăţii.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei către inculpat şi procuror, conform art. 410 alin. 1 C.proc.pen.

Pronunţată  în şedinţă publică, astăzi, 10.10.2019.

Preşedinte,

A. B.

Grefier,

A. P. I.

Domenii speta

Spete similare