Constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 ncp)

SPEŢE RELEVANTE Octombrie 2019

TRIBUNALUL PRAHOVA SECŢIA PENALĂ

TITLU

constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 NCP)

TIP SPEŢĂSENTINŢĂ PENALĂ

NUMĂR SPEŢĂ413

DATA SPEŢĂ19.11.2018

DOMENIUL ASOCIATInfracţiuni

CONŢINUT SPEŢĂSENTINŢA PENALĂ  NR. 413

DATA: 19.11.2018

AUTOR: Miu Lavinia Nușa

DOMENIUL ASOCIAT: Infracţiuni

OBIECT: constituirea unui grup infracţional organizat (art.367 NCP)

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei penale de faţă, constată:

Prin  rechizitoriul nr. 134/D/P/2017 din data de 17.07.2017 al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Ploiesti si inregistrat pe rolul acestei instante sub nr 5853/105/2017, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului O.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. „c" alin. (2) şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., în cond. art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în perioada 13.03.2013 - 26.03.2015, a constituit alături de numiţii T.G., T.S., I.P.H. şi B.A.G., respectiv suspecţii G.A. şi R.Z., un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală, cu scopul de a favoriza din punct de vedere fiscal beneficiarul final S.C. V.S.R.L., prin crearea aparenţei achiziţionării de pe piaţa internă a unor mărfuri care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare, în scopul deducerii frauduloase a TVA şi influenţării nelegale a bazei de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit.

In acest sens, în aceeaşi perioadă, a controlat alături de alte persoane, printre care suspecţii G.A. şi R.Z., dar şi alte persoane neidentificate până în prezent, activitatea S.C. E.C. S.R.L, S.C. V.S. S.R.L, S.C. T.E. S.R.L. şi S.C. G.E.T. S.R.L, efectuând scriptic importuri de mărfuri pe aceste societăţi, care prezintă comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă" şi care acumulează datorii la bugetul de stat.

Societăţile au fost interpuse pe primele două niveluri de tranzacţionare, inculpatul facilitând înregistrarea în evidenţele contabile ale al S.C. W.S. GSM S.R.L. şi S.C. T.G.S.R.L. a 74 de facturi fiscale ce atestau operaţiuni comerciale fictive, fapte comise în scopul favorizării beneficiarului final S.C. V.S.R.L. către care ajung importurile.

Pe această cale s-a asigurat S.C. V.S.R.L. deducerea frauduloasă a taxei pe valoare adăugată şi s-a influenţat în mod nelegal baza de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, inculpatul înlesnind producerea în dauna bugetului general consolidat al statului a unui prejudiciu total în cuantum de 4.947.600 lei (din care 2.968.560 lei a reprezentat-o taxa pe valoare adăugată, iar 1.979.040 lei impozitul pe profit)..

În faza de urmărire penală s-au administrat următoarele mijloace de probă pentru dovedirea situatiei de fapt: răspuns Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (filele nr. 16-20, vol. 2); logări internet banking (filele nr. 174-189, vol. 2); răspuns S.C. R.R. S.A. (filele nr. 190-191, vol. 2); răspuns S.C. R.R. S.A. (filele nr. 210-211, voi. 2); raport de constatare întocmit de reprezentanţii A.N.A.F. detaşaţi la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti şi anexe la acesta (filele nr. 217-247, vol. 2); proces verbal de investigaţii (fila nr. 253, vol 2); procese verbale întocmite de lucrători de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Oradea (filele nr. 263-264, vol. 2); declaraţie de martor M.A. (filele nr. 265-269, vol. 2); proces verbal întocmit de lucrători de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Oradea (fila nr. 271, vol. 2); declaraţie de martor B.A. (filele nr. 272-276, vol. 2); proces verbal întocmit de lucrători de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Oradea (fila nr. 277, vol. 2); declaraţie de martor M.I. (filele nr. 278-281, vol. 2); proces verbal întocmit de lucrători de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Oradea (fila nr. 282, voi. 2); declaraţie de martor B.M.I.(filele nr. 283-287, vol. 2); documente ridicate de lucrătorii B.C.C.O. Oradea (filele nr. 288-291, vol. 2); proces verbal întocmit de lucrători de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Oradea (fila nr. 294, vol. 2); declaraţie de martor F.A.R. (filele nr. 295-298, vol. 2); extrase de cont (filele nr. 1-413, vol. 3); proces verbal întocmit de reprezentanţii D.G.R.F.P. Cluj-Napoca şi documentele ridicate de aceştia (filele nr. 1-181, vol. 4); extrase de cont (filele nr. 182-236, vol. 4); fişe cont, dispoziţii de plată, facturi fiscale, invitaţii ANAF, procuri autentificate, procese verbale de ridicare şi restituire înscrisuri, contracte de furnizare marfă, fişe furnizor, note de recepţie şi constatare de diferenţe, ordine de plată (filele nr. 1-164, voi. 5); răspuns S.C. D.A. S.A. (fila nr. 165, vol. 5); proces verbal încheiat de reprezentanţii D.R.A.F. 6 Oradea la S.C. V.S. S.R.L. şi anexele acestuia (filele nr. 177-196, voi. 5); proces verbal încheiat de reprezentanţii D.R.A.F. 6 Oradea la S.C. E.S.R.L. şi anexele acestuia (filele nr. 197-234, voi. 5); procese verbale întocmite de reprezentanţii ANAF la S.C. T.E. S.R.L şi S.C. G.E.T. S.R.L. şi anexele acestora (filele nr. 235-360, vol. 5); registru de inventar, rapoarte de gestiune, facturi fiscale, note de recepţie şi constatare de diferenţe, avize de însoţire a mărfii (filele nr. 1-307, voi. 6); proces verbal încheiat de reprezentanţii D.R.A.F. 3 Alexandria la S.C. V.S.R.L. (filele nr. 6-20, vol. 7); proces verbal încheiat de reprezentanţii D.R.A.F. 3 Alexandria la S.C. W.S. GSM S.R.L. (filele nr. 21-29, vol. 7); proces verbal încheiat de reprezentanţii D.R.A.F. 3 Alexandria la S.C. T.G.S.R.L. (filele nr. 30-43, vol. 7); notă explicativă T.G. (filele nr. 48-49, vol. 7); notă explicativă N.N.R.(filele nr. 50-51, vol. 7); notă explicativă T.G. (filele nr. 52-53, vol. 7); notă explicativă T.S. (filele nr. 54-55, vol. 7); notă explicativă I.P.H.(filele nr. 57-59, vol. 7); certificat constatator emis de O.R.C. Prahova pentru S.C. V.S.R.L. (filele nr. 66-74, vol. 7); contracte de împrumut (filele nr. 75-102, vol. 7); fişă cont, fişă furnizori, ordine de plată, extrase de cont, note de recepţie şi constatare diferenţe, ordine de plată (filele nr. 103-327, vol. 7); extrase de cont înaintate de diverse unităţi bancare (filele nr. 7-524, vol. 8); istoric ONRC pentru S.C. V.S.R.L (filele nr. 1-248, vol. 9); istoric ONRC pentru S.C. V.S.R.L. (filele nr. 1-328, vol. 10); istoric ONRC pentru S.C. V.S. S.R.L, S.C. T.E. S.R.L şi S.C. E.C. S.R.L. (filele nr. 1-300, vol. 11); istoric ONRC pentru S.C. T.G.S.R.L, S.C. W.S. GSM S.R.L, S.C. G.E.T. S.R.L. şi S.C. B.S.R.L. (filele nr. 1-384, vol. 12); extrase de cont înaintate de diverse unităţi bancare (filele nr. 1-507, vol. 13); raport de inspecţie fiscală privind pe S.C. T.E. S.R.L. (filele nr. 20-31, vol. 14); furnizare informaţii extinse ONRC privind pe S.C. T.E. S.R.L (filele nr. 33-82, vol. 14); procese verbale şi verificări efectuate de specialiştii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor (filele nr. 84-139, vol. adresă de răspuns S.C. G.G.L.S.R. S.R.L. (fila nr. 144, vol. 14); informări transmise de Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol către I.P.J. Bihor - Serviciul de Investigare a Fraudelor la solicitarea INTERPOL Budapesta (filele nr. 145-156, vol. 14); adresă de răspuns I.T.M. Bihor (fila nr. 158, vol. 14); raport întocmit de AJFP Bihor privind pe S.C. T.E. S.R.L (filele nr. 163-180, vol. 14); proces verbal întocmit de AJFP Prahova privind pe S.C. V.S.R.L. Ploieşti şi anexe (filele nr. 190-206, vol. 14); proces verbal întocmit de AJFP Bihor privind pe S.C. T.E. S.R.L. (filele nr. 207-217, vol. 14); notă explicativă S.A.(filele nr. 219-220, vol. 14); proces verbal de predare primire (fila nr. 221, vol. 14); proces verbal întocmit de AJFP Bihor la S.C. T.E. S.R.L. şi anexe (filele nr. 227-247, voi. 14); declaraţie martor Gotlieb Tibor (filele nr. 248-251, vol. 14); declaraţie martor B.A. (filele nr. 252-255, voi. 14); declaraţie martor B.A. (filele nr. 256-259, vol. 14);contract de consultanţă încheiat între S.C. C.S.R.L şi S.C. T.E. S.R.L. şi documente anexate (filele nr. 261-268, vol. 14); declaraţie de martor S.A.(filele nr. 269-273, vol. 14); documente de evidenţă contabilă (filele nr. 274-298, vol. 14);  declaraţie de martor R.I.G. (filele nr. 299-302, vol. 14); proces verbal întocmit de JFP Bihor privind pe S.C. V.S. S.R.L. şi anexe (filele nr. 36-50, vol. 15); raport de inspecţie fiscală privind pe S.C. V.S. S.R.L. şi anexe (filele nr. 51-113, vol. 15);  furnizare de informaţii ONRC (filele nr. 114-136, vol. 15); declaraţie martor V.I. (filele nr. 137-141, vol. 15); declaraţie martor U.S.I. (filele nr. 142-147, vol. 15); declaraţie martor Ciută Ionel (filele nr. 148-153, vol. 15); documente de evidenţă contabilă aparţinând S.C. G.L. S.R.L. (filele nr. 154-242, vol. 15); documente de evidenţă contabilă aparţinând S.C. E.S.R.L. ( filele nr. 245-547, vol. 15); declaraţiile inculpatului B.A.G.(filele nr. 1-14, vol. 16); act constitutiv şi documente cesiune S.C. B.S.R.L. (filele nr. 22-44, vol. 16);  declaraţiile inculpatului V.I. (filele nr. 63-71, vol. 16); declaraţiile inculpatei B.A. (filele nr. 72-80, vol. 16); declaraţiile inculpatului K.L.N. (filele nr. 81-89, vol. 16); declaraţiile inculpatului M.J.(filele nr. 90-98, vol. 16);declaraţiile inculpatei V.I. (filele nr. 99-106, vol. 16); declaraţia suspectului P.R.F.(filele nr. 107-109, vol. 16); declaraţia suspectei B.F.A.(filele nr. 110-112, vol. 16); declaraţie martor B.M.A. (filele nr. 123-124, vol. 16); declaraţie martor M.C.(filele nr. 125-126, vol. 16); declaraţie martor F.O.M.(filele nr. 127-128, vol. 16);declaraţie martor G.C.Z.(filele nr. 129-130, vol. 16);declaraţie martor P.E.(filele nr. 131-138, vol. 16); procese verbale de percheziţie domiciliară şi documente ridicate (filele nr. 139-284, vol. 16); raport de inspecţie fiscală privind pe S.C. V.S.R.L şi anexe (filele nr. 291-350, vol. 16); proces verbal efectuare verificări online şi capturi imagini aferente (filele nr. 351-362, vol. 16); declaraţiile inculpatului T.G. (filele nr. 1-9, vol. 17); proces verbal de depistare întocmit de lucrătorii Punctului de Trecere a Frontierei Giurgiu (fila nr. 22, vol. 17); declaraţiile inculpatei T.S. (filele nr. 24-31, vol. 17); declaraţiile inculpatului I.P.H. (filele nr. 39-46, vol. 17); declaraţiile inculpatei N.N.R.(filele nr. 57-66); declaraţiile suspectului P.V.(filele nr. 71-73, vol. 17); declaraţie martor Radu Ramona-Livia (filele nr. 86-87, voi. 17); declaraţie martor B.M.A. (filele nr. 88-89, vol. 17); proces verbal ridicare probe de scris B.M.A. (fila nr. 90, vol. 17); declaraţie martor N.L. (filele nr. 91-92, vol. 17); declaraţie martor T.M. (filele nr. 93-94, vol. 17); declaraţie martor P.E.(filele nr. 96-100, vol. 17); planşe fotografice (filele nr. 102-110, vol. 17); adresă de răspuns S.C. V.R. S.A. (filele nr. 169-170, vol. 17); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice (filele nr. 207-209, vol. 17); procese verbale de redare a convorbirilor telefonice (filele nr. 214-231, vol. 17); răspuns S.C. R.R. S.A. (filele nr. 272-273, vol. 17); declaraţiile inculpatei T.M. (filele nr. 29-34, vol. 18); declaraţia martorului I.G. (filele nr. 39-42, vol. 18); declaraţia martorului I.E. (filele nr. 43-45, vol. 18); rezultatul percheziţiilor informatice (filele nr. 70-74, vol. 18); declaraţie parte responsabilă civilmente (filele nr. 95-97, vol. 18); dovadă depunere bunuri Camera de Corpuri Delicte (fila nr. 147, vol. 18); declaraţia inculpatului T.G. (filele nr. 19-20, vol. 19); declaraţiile inculpatei N.N.R.(filele nr. 21-26, vol. 19); planşă fotografică (filele nr. 32-34, vol. 19); declaraţia martorului S.D.L. (filele nr. 35-36, vol. 19); declaraţia martorului Z.B.I. (filele nr. 37-38, vol. 19); declaraţia martorului B.M.A. (filele nr. 39-40, vol. 19); procese verbale întocmite de lucrătorii B.C.C.O. Ploieşti şi planşă fotografică (filele nr. 41-46, vol. 19); raport de constatare criminalistică (filele nr. 47-53, vol. 19); rezultatul percheziţiilor informatice (filele nr. 54-59, vol. 19); extrase de cont (filele nr. 61-112, vol. 19); planşă fotografică (filele nr. 113-115, vol. 19); supliment raport de constatare din data de 24.03.2017 (filele nr. 185-186, vol. 19); răspuns comisie rogatorie Slovacia (filele nr. 189-405, vol. 19); proces-verbal control corporal şi al bagajelor (filele 4-5, vol. 20); proces-verbal de depistare (filele 6-7, vol. 20), declaraţii inculpat (filele 16-17, 24-25), răspuns comisie rogatorie Ungaria (filele nr. 31-222, vol. 20); proces-verbal de executare a mandatului de aducere (filele 245-246, voi. 20), informaţii ONRC S.C. G.S. S.R.L. (filele 268-274, vol. 20); declaraţie martor U.S.J. (filele 282-285, vol. 20); declaraţie martor S.A.(filele 286-289, vol. 20).

 In cursul urmaririi penale, Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 11.400.717 lei (fila 146,vol. 19).

S-a retinut in cuprinsul rechizitoriului ca există presupunerea rezonabilă că prejudiciul evaluat de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost „dublat", acesta fiind reţinut atât în sarcina societăţilor cu comportament fiscal inadecvat, cât şi în sarcina beneficiarului final S.C. V.S.R.L.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 28.07.2017 sub nr. 5853/105/2017.

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu nr.449 din data de 23.10.2017, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii privind pe inculpatul O.S., trimisîn judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. Şi complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. „c" alin. (2) şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.,în cond. art. 38 alin. (1) C. pen., art. 38 alin. 1 C.pen. si flecare cu aplicarea art. 41 alin. 1 C.pen. si art. 43 alin. 5 C.pen..

Astfel, s-a retinut ca in speţă, rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă, încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

De asemenea, s-a constatat că nu au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpat, apărătorul acestuia şi persoana vătămată, sau partea civilă şi nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

În privința competenței instanței, s-a retinut ca aceasta aparține Tribunalului Prahova față de dispozițiile art. 36 alin. 1 lit. c C.p.p.

In cursul judecatii, la termenul din data de 21.12.2017, instanta a dispus inaintarea cauzei la completul de judecata investit cu solutionarea cauzei penale nr 2585/105/2017 in care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatilor T.G., T.S., I.P.H., B.A.G. si T.M., trimisi in judecata prin rechizitoriul nr 7/D/P/2016 al Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Ploiesti in vederea discutarii reunirii celor doua cauze penale, motivat de faptul ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art 43 alin 2 lit b C pr pen, respectiv la savarsirea faptei au participat doua sau mai multe persoane, cauzele se afla in acelasi stadiu de judecata iar reunirea se impune pentru buna desfasurare a procesului penal.

La termenul din data de 13.02.2018, completul de judecata investit cu solutionarea cauzei cu nr 2585/105/2016 a Tribunalului Prahova , desi a constatat ca sunt indeplinite dispozitiile art 43 alin 2 lit b C pr pen a respins cererea de reunire a celor doua cauze, motivat de faptul ca acest lucru se impune in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei cu nr 5853/105/2017 a Tribunalului Prahova care priveste un inculpat aflat in stare de arest preventiv, avand in vedere ca in cauza care face obiectul dosarului nr 2585/105/2017 al Tribunalului Prahova se impune administrarea unui probatoriu complex.

Totodata, in cursul judecatii, la termenul din data de 16.03.2018, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti , instanta a luat act de faptul ca inculpatul nu recunoaste savarsirea faptelor pentru care a fost trimis in judecata , nu doreste sa fie judecat in baza procedurii recunoasterii invibnuirii si intelege sa se prevaleze de dreptul la tacerecu privire la acuzatiile care i se aduc prin actul de sesizare al instantei.

In faza cercetarii judecatoresti, la solicitarea reprezentantei Ministerului Public si a aparatorului ales al inculpatului au fost audiati martorii indicati in cuprinsul actului de sesizare al instantei si care au fost audiati si in faza de urmarire penala, respectiv: V.I. ( f 136 vol I dosar instanta), M.J.(f 134 vol I dosar instanta), B.A. (f 106 vol I dosar instanta), G.C.Z.(f 132 vol I dosar instanta) , U.S.J. (f 161 vol I dosar instanta) si S.A.(f 148 vol I dosar instanta).

Inculpatul, prin aparator ales, a solicitat efectuarea unei expertize contabile, cu urmatoarele obiective: sa se stabileasca prejudiciul exact pe care fiecare companie implicata in infractiunea de evaziune fiscala, in mod separat, l-a adus bugetului de stat; sa se stabileasca in mod concret implicatiile SC E.I. SRL in infractiunea de evaziune fiscala pentru care este trimis in judecata inculpatul, sa se stabileasca daca in oparatiunile contabile inregistrate intre aceste societati comerciale apare semnatura inculpatului, sa se stabileasca in mod concret prejudiciul cauzat de SC E.I. SRL bugetului de stat . De asemenea, inculpatul a mai solicitat si efectuarea unei expertize grafoscopice prin care sa se stabileasca „unde apare in mod concret semnatura inculpatului O.S. in cadrul actelor si transferurilor de sume in operatiunile desfasurate de catre societatile asupra carora exista suspiciunea de evaziune fiscala.

La termenul din data de 14.08.2018 instanta, punand in discutie cererile inculpatului, a apreciat ca se impune efectuarea expertizei contabile care sa stabileasca cuantumul prejudiciului cauzat de catre inculpat prin savarsirea faptei de complicitate la evaziune fiscala dedusa judecatii, celelalte obiective formulate de catre inculpat neavand legatura cu faptele deduse judecatii  (inculpatul fiind trimis in judecata pentru savarsirea faptei de complicitate la evaziune fiscala prev de art 9 alin 1 lit c , alin 2 si 3 din Legea 241/2005, constand in aceea ca a controlat alături de alte persoane, printre care suspecţii G.A. şi R.Z., dar şi alte persoane neidentificate până în prezent, activitatea S.C. E.C. S.R.L, S.C. V.S. S.R.L, S.C. T.E. S.R.L. şi S.C. G.E.T. S.R.L, efectuând scriptic importuri de mărfuri pe aceste societăţi, care prezintă comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă" şi care acumulează datorii la bugetul de stat).

Societăţile au fost interpuse pe primele două niveluri de tranzacţionare, inculpatul facilitând înregistrarea în evidenţele contabile ale al S.C. W.S. GSM S.R.L. şi S.C. T.G.S.R.L. a 74 de facturi fiscale ce atestau operaţiuni comerciale fictive, fapte comise în scopul favorizării beneficiarului final S.C. V.S.R.L. către care ajung importurile.

Pe această cale s-a asigurat S.C. V.S.R.L. deducerea frauduloasă a taxei pe valoare adăugată şi s-a influenţat în mod nelegal baza de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, inculpatul înlesnind producerea în dauna bugetului general consolidat al statului a unui prejudiciu total în cuantum de 4.947.600 lei (din care 2.968.560 lei a reprezentat-o taxa pe valoare adăugată, iar 1.979.040 lei impozitul pe profit)..

S-a mai retinut de catre instanta ca faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata nu au legatura cu activitatea SC E.I. SRL. Totodata, s-a mai aratat si faptul ca efectuarea unei expertize grafoscopice cu obiectivul indicat de catre aparatorul inculpatului nu ar fi concludenta si utila in cauza, avand in vedere ca in cauza s-a retinut ca inculpatul a controlat activitatea celor patru societati comerciale prin intermediul unor persoane interpuse

La acelasi termen de judecata , inculpatul , prin aparator ales a precizat ca renunta la solicitarea privind efectuarea expertizei contabile, deoarece contesta implicarea inculpatului in savarsirea infractiunilor deduse judecatii si in acest context nu intelege sa conteste valoarea prejudiciului stabilit in cauza.

Totodata, la acelasi termen, reprezentanta Ministerului Public , raportat la prejudiciul retinut in cauza in sarcina inculpatului , a solicitat schimbarea incadrarii juridice a a faptelor retinute in sarcina inculpatului O.S., din infractiunile prev de art 367 alin 1, 2 si 3 C pen si art 48 C pen, rap la art 9 alin 1 lit c , alin 2 si 3 din Legea 241/2005, cu aplic art 35 alin 1 C pen , ambele cu aplic art 38 alin 1 C pen, in infractiunile prev de art 367 alin 1, 2 si 3 C pen si art  48 C pen, rap la art 9 alin 1 lit c , alin 3 din Legea 241/2005, cu aplic art 35 alin 1 C pen , ambele cu aplic art 38 alin 1 C pen, aspect cu privire la care instanta s-a pronuntat prin hotararea asupra fondului cauzei.

De asemenea, avand in vedere constatarea existentei unei diferente considerabile intre cuantumul prejudiciului retinut in actul de sesizare al instantei si suma cu care s-a constituit parte civila Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala , a fost emisa o adresa catre aceasta institutie cu solicitarea de a comnunica instantei modalitatea de calcul a sumei pentru care s-a realizat constituirea de parte civila in cauza.

 Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala a comunicat, prin adresa nr 49090/27.06.2018 ca isi mentine solicitarea de constituire parte civila pentru suma de 11400717 lei, la care urmeaza sa se adauge plata obligatiilor fiscale accesorii, calculate de la data crearii prejudiciului si pana la data achitarii integrale a acestuia, precum si pe cea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului. Totodata, in vederea clarificarii aspectelor legate de solutionarea laturii civile a cauzei, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Ploiesti a inaintat la dosarul cauzei lucrarea nr 3996/III/13/2018 .

La termenul de judecata din data de 20.08.2018, instanta, din oficiu, a dispus , in temeiul art 374 alin 8 C pr pen, audierea, in calitate de martori a numitilor T.G., T.S., I.P.H., B.A.G., G.A. si R.Z. cu privire la aspectele de fapt privind pretinsa savarsire a infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, prev de art 367 alin 1, 2 si 3 C pen de catre inculpatul  O.S..

Au fost audiati sub prestare de juramant urmatorii martori: T.G. (f 1-2 vol II dosar instanta), I.P.H.(f.3-4 vol II dosar instanta), T.S. (f.5 vol II dosar instanta), B.A.G. (f 57-58 vol II, dosar instanta). In ce-i priveste pe martorii G.A. si R.Z. s-a facut aplicarea dispozitiilor art.383 alin.2 Cpp, avand in vedere imposibilitatea obiectiva de audiere a acestora, rezultata din continutul proceselor verbale de cautare.

 Examinând probele administrate în faza de urmărire penală, precum si in cursul cercetarii judecatoresti, instanţa reţine vinovăţia inculpatului în comiterea faptei reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei şi următoarea situaţie de fapt:

In perioada 04.01.2013 – 31.08.2015, numitul T.G., împreună cu T.S. (mama sa), I.P.H., B.A.G. şi inculpatul O.S. au constituit un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală, cu scopul de a favoriza din punct de vedere fiscal beneficiarul final S.C. V.S.R.L., societate pe care T.G. o administra, prin crearea aparenţei achiziţionării de pe piaţa internă a unor mărfuri care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare (furnizori fiind firme din Ungaria şi Slovacia).

Ulterior au fost identificaţi şi alţi doi suspecţi, care au acţionat alături de O.S., respectiv R.Z. (cetăţean sârb) şi G.A. (cetăţean român), faţă de care s-a dispus în prezenta cauză, ulterior disjungerii, extinderea urmăririi penale pentru aceleaşi infracţiuni.

Inculpatul T.G., în calitate de administrator al societăţii V.S.R.L., a înregistrat în evidenţa contabilă a acestei societăţi facturi fiscale ce atestau achiziţia de mărfuri care doar în mod aparent proveneau de la societăţile tip „satelit” S.C. W.S. GSM S.R.L. şi S.C. T.G.S.R.L. pe care, în fapt, tot el le controla, în realitate produsele (telefoane mobile) provenind din achiziţii intracomunitare.

Niciuna dintre cele două societăţi comerciale, care în mod aparent funcţionau în mod legal, dar în fapt au fost înfiinţate în scop infracţional pe numele mamei sale, T.S. şi pe numele amicului său, I.P.H., nu a efectuat importuri directe de mărfuri, toate produsele fiind achiziţionate de la alte societăţi, controlate în întregime de inculpatul O.S. - SC E.C. SRL, SC V.S. SRL, SC T.E. SRL şi SC G.E.T. SRL. Aceste societăţi au funcţionat cu precădere pe primul palier al grupării infracţional, ultimele trei dintre acestea efectuand în mod scriptic importurile de mărfuri acumulând, în mod implicit, toate sumele de bani care se impuneau a fi vărsate către bugetul de stat, fără a achita nimic în acest sens.

Pe lanţurile de tranzacţionare fictive, pe lângă societăţile enumerate anterior, a fost interpusă şi societatea S.C. B.S.R.L., folosită ca societate intermediată, tip „tampon”, care era controlată de numitul B.A.G..

 Scopul urmărit prin refacturările succesive de mărfuri a fost disimularea adevăratei proveninţe a bunurilor tranzacţionate, care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare, facilitându-se astfel S.C. V.S.R.L. deducerea în mod ilegal a TVA şi diminuarea artificială a bazei impozabile.

Urmând mecaninsul evazionist tip „suveică" (una din variantele clasice în materie de evaziune fsicală) S.C. V.S.R.L, prin siteul propriu de vânzări www.telefonultau.eu, a ajuns să practice preţuri mai mici decât marii retaileri de profil (Orange, Vodafone, Cosmote, Digi etc).

Practic, în momentul înregistrării facturii de achiziţie intracomunitară societatea din România colectează TVA, dar concomitent îşi exercită dreptul la deducere a aceleiaşi sume. Altfel spus, la momentul achiziţiei, societatea din România nu plăteşte efectiv TVA, dat fiind că ea colectează şi deduce aceeaşi sumă.

Operaţiunea se numeşte „taxare inversă", iar înregistrarea în evidenţa contabilă se face conform formulei 4426=4427, unde contul 4426 reprezintă TVA de plată, iar 4427 TVA colectat, impactul fiind zero.

Ulterior, la momentul revânzării mărfurilor către beneficiarul final, cu precădere persoane fizice care comandă produsul on-line, dar şi prin comercializări de produse în punctele de lucru ale S.C. V.S.R.L deschise pe raza municipiului Ploieşti, societatea colectează TVA aferent preţului final, incluzând adaosul comercial.

Dacă s-ar fi urmat acest tipar clasic şi achiziţia intracomunitară ar fi fost înregistrată ca atare în contabilitate, fără disimularea circuitului firesc, taxa pe valoare adăugată, care reprezenta aproape un sfert din preţul final al produsului, trebuia nu doar colectată, ci şi virată în întregime către bugetul de stat de către S.C. V.S.R.L, ceea ce ar fi dus, în mod automat, la practicarea unui preţ final neatractiv pentru consumatorul final.

Urmându-se însă tiparul evazionist s-a ajuns la situaţia în care preţul de achiziţionare a unui telefon "la liber" (fără contractarea unui abonament de date sau voce ori prelungirea unui asemenea abonament), cumpărat de pe siteurile operatorilor de telefonie mobilă Orange, Vodafone, Telekom, etc, dar şi Emag, Altex, Flanco, etc. să fie cu cel puţin 10% mai mare decât cel practicat de S.C. V.S.R.L, pe sitelul menţionat anterior, site care de regulă figurează în primele poziţii afişate în ordine crescătoare a preţurilor, pe siteul comparator de preţuri www.price.ro.

Fiind înlesnită producerea fraudei fiscale, prin deducerea nelegală a TVA-ului, S.C. V.S.R.L, prin siteul propriu de vânzări www.telefonultau.eu a ajuns să practice preţuri mai mici decât marii retaileri de profil, precum S.C. D.A. S.A. (care activează pe piaţă sub denumirea comercială de EMAG), aşa cum s-a amintit anterior.

Importanţă deosebita în acest sens prezintă, din punct de vedere comparativ, următoarele aspecte:

In anul fiscal 2016, S.C. D.A. S.A. a avut achiziţii totale de 1.612.212.519 lei, iar S.C. V.S.R.L. a avut achiziţii totale de 166.761 lei.

Cu alte cuvinte, achiziţiile S.C. V.S.R.L au reprezentat 0,01 % din achiziţiile S.C. D.A. S.A.

In medie, în anul fiscal 2016 S.C. D.A. S.A. a avut achiziţii de 184.042,5 lei / oră, care depăşesc achiziţiile S.C. V.S.R.L. pe întreg anul.

Cu toate acestea, preţurile afişate de S.C. V.S.R.L. pe siteul www.telefonultau.eu sunt cu aproximativ 10% mai mici decât cele practicate de S.C. D.I.S.A. pe siteul www.emag.ro, fiind efectuate capturi de imagini comparative de pe cele două siteuri cu privire la preţurile efectiv practicate în legătură cu aceleaşi tip de produse, la aceeaşi dată ( filele 351-362, vo. 16).

"Sateliţii" SC W.S. GSM SRL şi S.C. T.G.S.R.L. au fost înfiinţaţi în scop infracţional, fiind folosiţi succesiv după epuizarea activităţii infracţionale prin alţi "sateliţi" mai vechi, respectiv S.C. V.S.R.L. şi S.C. TLP S.R.L., societăţi controlate de inculpatul T.G. prin aceiaşi interpuşi.

Edificatoare sunt următoarele aspecte rezultate în urma consultării bazelor de date ale ANAF:

- în anul 2013 din totalul livrărilor efectuate de S.C. T.G.S.R.L., cele către S.C. V.S.R.L. sunt în pondere de 94%

- în anul 2014 ponderea este de 71% către V.şi 22% către S.C. G.E.T. SRL, valoarea de 22% reprezentând obiectul compensării frauduloase descrise mai sus (aşadar 93%)

- în anul 2014 din totalul livrărilor efectuate de SC W.S. GSM SRL, cele către S.C. V.S.R.L. sunt în pondere de 94%

- în anul 2014 din totalul livrărilor efectuate de SC W.S. GSM SRL, cele către S.C. V.S.R.L. sunt în pondere de 100%

Toate societăţile comerciale ce figurează pe lanţurile de tranzacţionare, cu excepţia S.C. V.S.R.L. şi S.C. B.S.R.L. (care devine ulterior firmă tip „fantomă"), au fost înfiinţate în scop infracţional, inclusiv societăţile tip „satelit" S.C. W.S. GSM S.R.L şi S.C. T.G.S.R.L. Este de precizat totuşi că nici S.C. E.C. S.R.L. nu a fost înfiinţată în scop infracţional, ci a fost cesionată inculpatei V.I. în anul 2013 pentru atingerea unui asemenea scop, de formalităţi ocupându-se în fapt suspectul O.S..

Din probatoriul administrat in cauza, a rezultat ca societăţile comerciale enumerate anterior s-au înscris, în cadrul grupării infracţionale organizate, pe următoarele paliere de fraudare a bugetului de stat: nivelul A, format din societăţi furnizoare de facturi, în scopul de a crea avantaje fiscale beneficiarilor. Aceste societăţi poziţionate pe nivelul A sunt următoarele: S.C. V.S. S.R.L., S.C. T.E. S.R.L. şi S.C. G.E.T. S.R.L., care acumulează TVA de plată, dar nu achită nimic către bugetul de stat; nivelul B, format din societăţi intermediare în operațiuni fictive: S.C. E.C. S.R.L., S.C. B.S.R.L., S.C. T.G.S.R.L. şi  S.C. W.S. GSM S.R.L.; nivelul C, format din societăţi beneficiare ale operaţiunilor fictive: S.C. V.S.R.L.

Mărfurile au circulat în mod fictiv pe următoarele circuite:V.S. SRL → E.C. SRL  → W.S. GSM SRL  → V.SRL; V.S. SRL → E.C. SRL →  T.G.SRL → V.SRL;  T.E. SRL → T.G.→ V.SRL; T.E. SRL → B.SRL → T.G.→ V.SRL;  G.E.T. SRL → T.G.→ V.SRL; G.E.T. SRL → B.SRL → T.G.→ V.SRL.

Inculpatul O.S. a desfăşurat activitate infracţională pe nivelul A, care controla societăţile V.S. S.R.L., T.E. S.R.L. şi  G.E.T. S.R.L. interpuse pe acest palier, insa toate societăţile de pe nivelul A erau administrate pur formal de cetăţeni maghiari, cu o situaţie materială precară, si cu o conditie sociala modesta, fiind aduşi în România în scop infracţional, de catre inculpatul O.S. pentru înfiinţarea de societăţi comerciale.

Inculpatul O.S. ii remunera pe administratorii formali ai societăţilor de pe nivelul A pentru a figura în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului, insa acestia nu desfăşurau efectiv niciun fel de activitate comercială pe societăţile pe care le administrau

 Mai mult, o parte din documentele ce stăteau la baza stabilirii sediilor sociale erau falsificate (în acest sens este declaraţia martorei F.A.R., care a arătat că deşi figurează în calitate de comodant în contractul nr. 1/27.02.2014 ce i-a fost prezentat cu ocazia audierii, nu a închiriat niciodată societăţii comodatare S.C. G.E.T. S.R.L. camera cu nr. 2 din imobilul situat în Oradea, str. ........... nu a auzit niciodată de această societate sau de aparentul reprezentant legal W.G.G. şi nu îşi recunoaşte ştampila aplicată pe acest act juridic  - f. 295-298, vol. 2, dosar urmărire penală).

Acest contract fals de comodat a fost folosit la Oficiul Registrului Comerţului Bihor şi a stat la baza stabilirii sediului social al S.C. G.E.T. S.R.L.

Dintre societăţile de pe nivelul B, doar S.C. E.C. S.R.L. prezintă aceleaşi caracteristici cu societăţile de pe nivelul A, aceasta fiind insa cesionată (nu înfiinţată în scop infracţional) şi era administrată pur formal de un cetăţean român - numita V.I., persoană cu o situaţie materială precară, fostă concubină a numitului T.E. (persoană care a înfiinţat societatea cu acelaşi nume de pe niveul A), fiind remunerată de inculpatul O.S. cu suma de 25.000 forinţi pentru a deveni administrator de societate comercială.

In acest sens este relevanta declaratia martorei V.I. data in faza urmaririi penale, care a declarat următoarele:

„În urmă cu mai mulţi ani, circa patru ani, am trăit în concubinaj cu T.E. în Budapesta, acesta fiind un cetăţean maghiar, sărac.

Acesta îl cunoştea pe un cetăţean maghiar pe nume S. care îi mai dădea bani din când în când. Mi-au fost prezentate fotografii şi l-am recunoscut pe T.E. la fila 147 din volumul 14 şi pe S. la fila 148 din acelaşi volum.

Eu am venit în România cu aceştia, cu maşina lui S., care mi-a propus să îmi dea nişte bani pentru a deveni patroană în România, pentru care mi-a dat 25.000 de forinţi.

Firma se numea E.S.R.L. sau cam aşa ceva.

Am mai fost chemată la poliţia în judeţul Bihor legat de acestă firmă.

Eu nu ştiu ce activitate s-a făcut de firmă, nu m-am ocupat niciodată de ea, doar am semnat nişte hârtii pe care mi le-a adus S..

Mi-au fost prezentate planşe fotografice cu persoane de sex masculin şi feminin şi nu l-am recunoscut decât pe pruncul meu M.J.şi pe mine.

Am fost întrebată în mod expres dacă cunosc persoana de la poziţia nr. 3 din planşa fotografică ce înfăţişează persoane de sex feminin şi nu cunosc acea persoană.

Mi s-a comunicat cu ocazia audierii că se numeşte T.S. şi este persoana a cărei semnătură lângă semnătura mea pe contractele încheiate de firma mea E.cu societăţile W.S. GSM şi T. GSM.

Eu nu ştiu nimic legat de aceste contracte care mi-au fost prezentate cu ocazia audierii, aflându-se în volumul 4 şi arăt că nu-mi recunosc semnătura aplicată în dreptul rubricii „vânzător S.C. E.S.R.L.” pe niciunul dintre acestea şi nu cunosc cine a semnat în locul meu, semnătura fiind mult diferită faţă de a mea, eu nu semnez aşa frumos.

Mi-au fost prezentate contractele de internet banking încheiate cu Banca Transilvania din volumul 12 şi arăt că semnătura din dreptul numelui meu nu îmi aparţine.

Nu ştiu ce înseamnă internet banking.

Îmi amintesc totuşi că am semnat ceva hârtii la această bancă dar nu ştiu ce.

Nu am desfăşurat niciodată activitate pe firma mea şi nu cunosc nimic legat de telefoane mobile, nu am avut contabil.

Eu sunt o femeie săracă şi m-am bucurat că am primit nişte bani ca să supravieţuiesc.

Nu ştiu dacă fiul meu s-a ocupat de firmă ştiu doar că S. i-a spus să ducă nişte hârtii undeva dar nu îmi amintesc unde, mai multe detalii ştie fiul meu.

Ştiu că şi lui T.E. i-a făcut S. firme şi deoarece avea mai multe firme pe numele lui nu mai putea face alta, din câte mi-a spus” (f. 100-101, vol. 16 – dosar urmărire penală).

Audiata fiind pe parcursul cercetarii judecatoresti, martora declara ca isi mentine declaratia data in faza de urmarire penala si relateaza ca l-a cunoscut pe inculpat in Ungaria, iar acesta i-a promis ca ii gaseste un loc de munca , solicitandu-i in acest scop sa ii inmaneze actul de identitate. Mentioneaza ca ulterior acestui fapt a semnat mai multe inscrisuri al caror continut nu il cunoaste, deoarece are un nivel de scolarizare redus si a primit bani de la inculpat, desi nu a desfasurat nici un fel de activitate lucrativa pentru acesta.

Pe nivelul B (echivalent cu cel de-al doilea palier) a desfăşurat activitate infracţională numitul B.A.G., care controla S.C. B.S.R.L. şi care a continuat să o controleze o perioadă de timp inclusiv după momentul cesiunii părţilor sociale, efectuând plăţi prin accesarea serviciului de internet banking oferit de Banca Transilvania. Totodata, se constata ca, prin controlarea societăţii S.C. E.C. S.R.L., inculpatul O.S. a desfăşurat activitate şi pe al doilea palier, respectiv pe nivelul B al grupării infracţionale organizate.

Tot pe acest nivel au mai desfăşurat activitate infracţională numiţii I.P.H.şi T.S., care au acceptat, la solicitarea liderului grupării T.G.  - apropiat de-al lor -  să înfiinţeze pe numele lor în scop infracţional “sateliţii” T.G.S.R.L., W.S. GSM S.R.L. iar pe nivelul C a funcţionat inculpatul T.G., în favoarea beneficiarului final S.C. V.S.R.L.

Pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale şi stabilirii prejudiciului produs bugetului de stat s-a procedat in cauza la efectuarea de către specialiştii ANAF detaşaţi în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti a unui raport de constatare tehnico-ştiinţifică, fiind analizată, în mod distinct, fiecare lanţ de tranzacţionare a mărfurilor (f. 217-247, vol. 2, dosar de urmărire penală).

Întrucât după epuizarea activităţii infracţionale, până la declanşarea contoalelor ANAF, S.C. B.S.R.L. a fost cesionată unei persoane cu o situaţie materială precară, schimbându-şi sediul social din jud. Cluj în jud. Mureş, nu au mai fost identificate documente de evidenţă contabilă în relaţiile cu societăţile tip “fantomă” S.C. T.E. S.R.L. şi  S.C. G.E.T. S.R.L. În schimb, pe toate celelalte relaţii comerciale, cu excepţia relaţiei S.C. V.S. S.R.L. - S.C. E.C. S.R.L. (care oricum s-a purtat între două societăţi tip „fantomă” din sfera de influenţă a inculpatului) au fost identificate documente de evidenţă contabilă, putând fi stabilit atât un prejudiciu cert, cât şi o perioadă infracţională, respectiv un număr de acte materiale, după cum urmează:

 Pe relaţia S.C. V.S. S.R.L. - S.C. E.C. S.R.L. prejudiciul a fost reţinut doar prin raportare la livrările S.C. E.C. S.R.L. către „sateliţii” S.C. T.G.S.R.L. şi S.C. W.S. GSM S.R.L. (dacă s-ar reţine şi achiziţiile din S.C. V.S. S.R.L. s-ar ajunge la dublarea prejudiciului, ceea ce ar fi incorect atât din punct de vedere fiscal, cât şi sub aspectul laturii civile);

Pe relaţia S.C. B.S.R.L. - S.C. T.G.S.R.L. nu au mai fost retinute şi achiziţiile S.C. B.S.R.L. din firmele “fantomă” S.C. T.E. S.R.L. şi  S.C. G.E.T. S.R.L., achiziţii care oricum sunt mult mai mari decât livrările către S.C. T.G.S.R.L., întrucât S.C. B.S.R.L. a mai livrat şi către societăţi comerciale terţe, în cadrul unor grupării infracţionale organizate distincte, fapte ce au format, odată cu întocmirea rechizitoriului nr. 7/D/P/2016, obiectul celei de-a doua disjungeri, aceşti beneficiari finali, care se află într-o poziţie similară cu cea a S.C. V.S.R.L. fiind: S.C. A.T. S.R.L., S.C. M.24 S.R.L.,  S.C. V. S.R.L., S.C. I. GSM S.R.L., S.C. I.C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. D.G.S.S.R.L., S.C. S.E.S.R.L. şi S.C. M.C. S.R.L. ( pct. VII din rechizitoriu, f. 120-121, vol. 1).

Perioada infracţională a fost retinuta in cauza in intervalul 13.03.2013 ( prima factură emisă de S.C. T.E. S.R.L. către S.C. T.G.S.R.L.) – 26.03.2015 (cand a fost emisa ultima factură de S.C. E.C. S.R.L. către S.C. W.S.G. S.R.L.).

Numărul total de acte materiale ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. “c” şi alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., aferente facturilor fiscale emise a fost stabilit de către organul de urmărire penală la 74, iar valoarea totală a prejudiciului produs în dauna bugetului de stat, a cărui consumare a înlesnit-o inculpatul, a fost stabilită la suma de 4.947.600 lei (din care 2.968.560 lei a reprezentat-o taxa pe valoare adăugată, iar 1.979.040 lei impozitul pe profit).

Cu excepţia societăţii ,,tampon” S.C. E.C. S.R.L., care pentru a crea aparenţa de funcţionare efectivă a achitat pur simbolic la data de 28.10.2014 prin 2 viramente suma totală de 17.449 lei către bugetul de stat, iar la data de 28.01.2015 suma de 3670 lei printr-un al treilea virament, aşadar în total 21.119 lei la un total rulaj de 4.587.638 lei (ceea ce reprezintă 0,4% din total plăţi), niciuna din celelalte 3 societăţi din sfera de influenţă a inculpatului O.S. nu a efectuat vreo plată către bugetul de stat.

Din contul S.C. V.S. S.R.L. a fost retrasa la data de suma de 122.555 lei care a fost virata bugetului de stat, insa operaţiunea nu a fost efectuata benevol ci în urma instituirii unei popriri de A.J.F.P. Bihor. 2.1. Referitor la circuitul comercial V.S. S.R.L. - E.S.R.L. -T.G.S.R.L. - V.S.R.L:

S-a constatat ca în perioada 14.08.2014 - 20.10.2014, S.C. T.G.S.R.L. a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 5 facturi fiscale emise în numele societăţii E.C. S.R.L, în valoare totală de 2.133.030 lei, (bază impozabilă 1.720.185 lei, TVA aferentă 412.845 lei). Mărfurile înscrise în aceste facturi au fost refacturate ulterior de S.C. T.G.S.R.L. către S.C. V.S.R.L.

Prin procesele verbale nr. 2695/25.05.2015 şi nr. 2709/26.05.2015 întocmite de Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea s-a stabilit că societăţile E.C. S.R.L şi V.S. S.R.L au comportament "tip fantomă" în sensul că nu desfăşoară activitate la sediile sociale declarate iar reprezentanţii legali ai societăţilor au refuzat să prezinte documentele financiar-contabile organelor de control.

Societatea V.S. S.R.L. a declarat achiziţii fictive de mărfuri de la S.C. G.I. S.R.L şi S.C. D.A. S.A., în condiţiile în care acestea din urmă declară că nu au avut relaţii comerciale cu S.C. V.S. S.R.L

Totodata, s-a mai retinut ca in perioada 13.03.2013 - 14.10.2013, S.C. T.G.S.R.L. a înregistrat în evidenţa contabilă un număr de 9 facturi fiscale emise în numele societăţii T.E. S.R.L, în valoare totală de 1.661.745 lei, (bază impozabilă 1.340.116 lei, TVA aferentă 321.629 lei). Mărfurile înscrise în aceste facturi au fost refacturate ulterior de S.C. T.G.S.R.L. către S.C. V.S.R.L.

In ceea ce priveşte societatea T.E. S.R.L., aceasta a făcut obiectul unui control încrucişat efectuat de către organele de inspecţie fiscală din cadrul AJFP Bihor conform solicitării primite de la Autorităţile Fiscale din Ungaria.

La finalizarea acestuia, au fost întocmite procesele verbale nr. 42/23.01.2014 şi 227/11.03.2014, din care au rezultat următoarele: societatea nu desfăşoară activitate la sediul social declarat şi nu a putut fi identificată nicio persoană care să ofere informaţii; administratorul societăţii nu a dat curs invitaţiei transmisă prin scrisoare recomandată, prin care se solicită prezenţa acestuia la sediul AJFP Bihor, deşi aceasta s-a întors cu confirmarea de primire semnată de către F.F. administratorul de la acea dată; conform Raportului V1ES emis la data controlului, societatea nu a declarat achiziţii sau livrări intracomunitare, înregistrând diferenţe negative de peste 1.000.000 Euro, nu a depus declaraţia D394, deşi mai mulţi contribuabili români au declarat achiziţii de la aceasta societate în anul 2013, în valori semnificative.

Din consultarea aplicaţiei informatice Fiscnet cu privire la T.E. S.R.L., a reieşit că societatea:  figurează ca inactivă din 21.02.2014, declarată de organele de inspecţie fiscală ca urmare a neîndepliniriî obligaţiilor declarative.nu a înregistrat niciodată personal angajat cu contract individual de muncă; nu a figurat niciodată cu puncte de lucru declarate; conform raportului „Istoric Declaraţii" rezultă că ulterior finalizării controlului efectuat de organele de inspecţie fiscală, pentru a crea aparenţa de legalitate, la data de 24.04.2014 a depus declaraţiile D300 şi D394 pentru lunile iunie şi septembrie 2013, iar la data de 01.08.2014 a depus declaraţia D390- Declaraţie recapitulativă privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri pentru perioadele martie - aprilie 2013 şi iulie - octombrie 2013. conform „C-Lynx - Situaţie declaraţie şi plăţi TVA" generată la data de 28.05.2015, a declarat TVA de plată aferentă anului 2013 în valoare totală de 933.296 lei, dar nu a efectuat nicio plată către bugetul consolidat al statului.

Totodată în urma consultării aplicaţiei informatice Fiscnet - C-lynx -Diagrama 390 s-a constatat că societatea T.E. S.R.L. a declarat în cursul anului 2013 achiziţii intracomunitare în valoare totală de 15.519.345 lei de la următoarele societăţi comerciale: M.M.M. SRO -Slovacia(), I.V.K. - Ungaria (), H.F. FFT - Ungaria (), S. KFT - Ungaria (), E.E.T.- Slovacia (), R. GSM -Ungaria (), I.C.E.ZRT- Ungaria () şi livrări intracomunitare în valoare de 6.464.534 lei către societatea E.I. KFT - Ungaria ().

In vederea verificării realităţii achiziţiilor si livrărilor intracomunitare declarate de T.E. S.R.L. au fost solicitate informaţii de tip SCAC de la organele fiscale din ţările membre U.E. de provenienţă a partenerilor menţionaţi mai sus. Din analiza informaţiilor furnizate s-a constatat că societatea E.I. KFT, către care T.E. S.R.L. a declarat livrări intracomunitare în valoare de 6.464.534 lei, nu funcţionează la sediul social, nu are puncte de lucru declarate iar reprezentanţii societăţii nu s-au prezentat la control şi nu au depus niciun fel de documente.

Astfel, se constata ca, deşi inculpatul O.S. a înţeles să se prevaleze de dreptul la tăcere pe intreg parcursul procesului penal , iar acesta nu figurează în mod efectiv ca administrator statutar în niciuna din cele 4 societăţi comerciale a căror activitate o controla, implicarea inculpatului în săvârşirea infracţiunilor rezultă din declaraţiile a şapte persoane, dintre care cinci au fost audiate în calitate de suspecţi, inculpaţi sau martori în dosarul nr. 7/D/P/2016, iar două în calitate de martori în prezenta cauză.

Aceste persoane sunt următoarele: V.I., fiul acesteia, M.J., B.A. (interpret autorizat de limba maghiară care a tradus documentele necesare înfiinţării societăţilor, pentru ca înscrisurile să fie folosite la Oficiul Registrului Comerţului Bihor), B.A.G. (reprezentatul legal al S.C. B.S.R.L în perioada de referinţă), G.C.Z.(colaborator al numitei B.A.), U.S.J. (contabilul S.C. E.C. S.R.L) şi S.A.(contabilul S.C. T.E. S.R.L), aceste 7 persoane fiind cetăţeni români.

M.J.a arătat că societatea S.C. E.C. S.R.L. aparţine mamei sale, V.I., iar acest lucru l-a aflat de la contabilul acestei societăţi, pe nume S., după ce mama sa a primit o citaţie de la poliţie pentru a da declaraţii într-un dosar.

Acesta l-a recunoscut din fotografii pe numitul T.E., respectiv pe inculpatul O. S., cu care mama sa a venit din Ungaria, comunicându-i cu acel prilej că îl va ajuta financiar întrucât şi-ar fi găsit acest loc de muncă.

La solicitarea inculpatului ridica corespondenţa care venea pentru S.C. V.S. S.R.L. la sediul din Oradea, punea într-un plic documentele şi le trimitea cu autocarul în Ungaria, la acesta, mai mult chiar, din iniţiativa sa a şi prelungit contractul de închiriere a sediului pentru această persoană juridică.

Pentru aceste servicii a primit de la inculpat timp de două sau trei luni aproximativ 300 de lei/lună şi deşi nu ştia ce comercializau efectiv aceste societăţi, a predat la un moment dat „o cutie mare" societăţii româneşti de curierat S.C. G.L. S.R.L tot la solicitarea inculpatului.

Totodata, martorul a mai arătat că în aceeaşi perioadă a mai înfiinţat o firmă pe nume G.S., în judeţul Arad, el mergând împreună cu inculpatul şi cu un băiat foarte sărac pe nume G., care a devenit administratorul firmei, la un avocat pe nume P.A. care s-a ocupat de acte .

M.J.a mai arătat despre inculpat a arătat că „era o persoană cu bani, mergea cu maşini scumpe, e tatuat, e robust, a avut un autoturism marca BMW Seria 5, iar apoi un Saab". Spre deosebire de acesta, T.E. era un om modest, complet diferit (f.,91-92, vol. 16), martorul reiterand aceste afirmatii si in fata instantei, cu ocazia audierii sale.

B.A. a arătat că a fost persoana care s-a ocupat la Registrul Comerţului de înfiinţarea, sau după caz preluarea societăţilor comerciale S.C. T.E. S.R.L, S.C. V.S. S.R.L, S.C E.C. S.R.L şi S.C. G.E.T. S.R.L, asigurând atât servicii de consultanţă cât şi de interpretariat.

Cu privire la S.C. T.E. S.R.L. a arăta că a fost înfiinţată pe numele acestui cetăţean maghiar, T.E., care i-a fost prezentat de un alt cetăţean maghiar pe nume O.S..

Cu privire la inculpat a arătat următoarele „Pe acesta din urma îl cunoscusem cu circa un an înainte când şi-a înfiinţat propria sa firma tot prin intermediul nostru, în acest sdns luând legătura cu un alt colaborator al meu pe nume G.C.Z... Şi firma E.C. a fost preluata de V.I. tot prin noi, la solicitarea lui T.E., care mi-a spus despre ea că este concubina sa. Nu-mi amintesc exact dacă şi de această dată T.E. a fost însoţit de O.S.”.

Fiindu-i prezentate fotografii martorei, aceasta l-a recunoscut pe T.E. la fila 147 din volumul 14, iar pe O.S. în acelaşi volum la fila 148 (f. 73-74, voi. 16).

B.A.G., reprezentantul legal al S.C. B.S.R.L., a confirmat relaţiile comerciale avute cu societăţile S.C. T.E. S.R.L. şi S.C. G.E.T. S.R.L, arătând în legătură cu acestea ca furnizorii principali ai firmei sale din acea perioadă au fost S.C. T.E. S.R.L., reprezentată de o persoană de cetăţenie maghiară cu acelaşi nume si cel de-al doilea furnizor era S.C. G.E.T. S.R.L, reprezentată de o persoană pe nume O.S..

Pe T.E. l-a recunoscut din fotografiile ce i-au fost prezentate la fila 147 din volumul 14, iar pe O.S. la fila 148 din acelaşi volum.

Martorul a declarat ca pe inculpatul O.S. l-a cunoscut într-un magazin de decodare telefoane mobile din Oradea, acesta conducea un BMW seria 5 cu numere de Ungaria, iar pe T.E. l-a cunoscut  în aceeaşi împrejurare, cei doi fiind împreună.

G.C.Z.., colaboratorul interpretei B.A., a arătat că fostul reprezentant legal al S.C. E.C. S.R.L, pe nume M.A., în timp ce îi renova un imobil, i-a transmis că deţine această societate şi ar dori să o cesioneze.

G.C.Z.l-a comunicat că îl poate ajuta în acest sens şi după câteva săptămâni i-a transmis că i-a găsit un potenţial client. Interesat de cumpărarea firmei a fost un cetăţean maghiar care locuia în Budapesta, pe nume O.S., care deţinea numărul de telefon........, client mai vechi, care era interesat de preluarea sau înfiinţarea de firme periodic. Acesta l-a întrebat inclusiv dacă îi poate găsi firme care sa fie înscrise în Registrul Operatorilor Intracomunitari, pentru a putea face achiziţii intracomunitare.

Martorul a mai declarat ca preluarea firmelor nu se făcea de acesta în nume propriu ci în numele altor persoane pe care el le numea partener şi pe care le aducea la birou.

Totodata, martorul a mai precizat că O.S. era tot timpul bine îmbrăcat şi conducea un autoturism marca BMW seria 5, iar persoanele care veneau cu el şi care preluau firmele în nume propriu erau oameni simpli, de condiţie modestă.

Martorul l-a recunoscut din fotografii pe T.E. şi pe O.S. (f. 129-130, voi. 16).

U.S.J., contabilul S.C. E.C. S.R.L, a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul O.S. în cursul anului 2013, dar sub numele de "O S.", care iniţial l-a contactat telefonic, iar apoi s-a prezentat la biroul său. A fost căutat de incujlpat, pe care l-a recunoscut din planşe foto, împreună cu numitul T.E., scopul întâlnirii fiind acela de a ţine evidenţa contabilă a societăţii S.C. T.E. S.R.L si în acest sens i-au fost lăsate pentru analiză documentele de evidenţă contabilă ale societăţii întocmite până la momentul întâlnirii, însă deoarece aceasta nu era ţinută conform prevederilor legale, majoritatea declaraţiilor nefiind depuse, iar cele depuse fiind pe zero, a refuzat propunerea de colaborare ce i-a fost formulară.

In vara anului 2014 a fost din nou contactat de inculpat, întâlnindu-se la acelaşi birou, O. S. prezentându-se însoţit de numita V.I. şi fiul acesteia, J.. Deşi V.I. i-a fost prezentată ca fiind reprezentantul legal al S.C. E.C. S.R.L aceasta nu a participat efectiv la discuţiile ce priveau societatea, inculpatul aducându-i martorului la cunoştinţă faptul că pe societate se vor cumpăra în scop de revânzare telefoane mobile, dar numai în relaţia cu societăţi înmatriculate pe teritoriul României, chiar transmiţându-i că pe această societate nu se vor efectua tranzacţii intracomunitare - ceea ce de altfel s-a şi întâmplat, societatea având în cadrul grupării rol de societate "tampon".

Apreciind că S.C. E.C. S.R.L nu va fi o societate cu risc a încheiat la data de 14.07.2014 contract de prestări servicii contabilitate, pe care l-a reziliat unilateral la data de 16.09.2015.

Cu privire la furnizori martorul a arătat că exista unul singur, respectiv S.C. V.S. S.R.L., iar majoritatea clienţilor erau reprezentanţi de societăţi comerciale înmatriculate pe raza municipiului Ploieşti.

Deşi documentele contabile erau trimise prin e-mail de la o adresă ce aparţinea numitei V.I., nu a mai întâlnit-o niciodată de la momentul semnării contractului şi nici măcar telefonic nu a corespondat cu aceasta (f. 282-285, vol. 20).

S.A., contabilul S.C. T.E. S.R.L., l-a recunoscut la rândul său din planşe foto pe inculpatul O.S., despre acesta arătând că l-a cunoscut prin intermediul interpretei B.A., acesta solicitându-i să ţină evidenţa contabilă a unei societăţi comerciale.

Intrucât nu exista o corelaţie între mărfurile intrate şi cele ieşite din gestiune nu a condus evidenţele contabile decât câteva luni, iar apoi datorită acestor neconcordanţe a refuzat să mai colaboreze cu inculpatul.

Mai târziu, în anul 2013 a fost contactat telefonic de o persoană cu numele de T.E., care i-a solicitat să îi fie translator pentru deschiderea unui cont bancar la Banca Transilvania, acesta fiind administratorul S.C. T.E. S.R.L., societate ce avea ca obiect de activitate comerţul cu telefoane mobile şi alte obiecte electronice.

A colaborat cu acesta, T.E. aducându-i documentele contabile pregătite în prealabil, însă în timp a observat că societatea înregistra TVA de plată către bugetul de stat, în valori mart, dar nu existau şi instrumentele de plată a acestei taxe.

A mai declarat ca pe parcursul perioadei de colaborare, T.E. era transportat periodic de inculpatul O.S. la întâlnirile pe care le aveau, martorul conştientizând în timp că deşi T.E. figura în societate in calitate de administrator, nu era în temă cu tranzacţiile ce se derulau. De asemenea, T.E. nu îi putea oferi explicaţii cu privire la activitatea firmei sale, nu cunoştea identitatea persoanelor care efectuau recepţia mărfurilor, mai mult chiar nici măcar nu ştia unde sunt acestea depozitate, fapt ce l-a determinat că aprecieze că cel care coordona în fapt activitatea societăţii nu era altul decât inculpatul O.S..

A mai arătat martorul că în cele din urmă a rezilitat unilateral contractul de prestări servicii încheiat cu S.C. T.E. S.R.L., motivul fiind pe de o parte netransparenţa şi neconcordanele constatate în activitatea comercială a firmei, iar pe de altă parte împrejurarea că în timp i s-a conturat convingerea că în realitate societatea era controlată de inculpat.

După un timp a fost contactat din nou telefonic pentru a asista o persoană la deschiderea unui cont la Banca Transilvania, întâlnindu-se cu doi tineri al căror nume era de genul "V.", fiind posibili soţi, la rândul lor cetăţeni maghiari, aceştia fiind cu certitudine administratori ai unei societăţi "S.C. G.E.S.R.L", chiar prezentându-i în acest sens documente justificative -  numitul W.G.G. ("V."), a fost reprezentantul legal al S.C. G.E.T. S.R.L.

Martorul a aratat ca in mod cert aceşti doi tineri erau administratorii S.C. G.E.S.R.L, prezentându-i în acest sens documente justificative si aflat la scurt timp, din discuţiile purtate ulterior cu cei doi tineri, faptul că O.S. le-ar fi promis o sumă de 300.000 de forinţi pentru administrarea societăţii . Martorul  a  invederat ca a dedus faptul că S.C. G.E.S.R.L. este în fapt controlată de O.S. şi din acest considerent nu a vrut să ţina evidenţa contabilă a acestei societăţi" (f. 286-289, vol. 20).

La data de 06.09.2016 s-a dispus efectuarea, în dosarul nr. 7/D/P/2016 a două comisii rogatorii internaţionale, fiind sesizate în acest sens autorităţile judiciare competente din Ungaria şi Slovacia.

S-au solicitat informaţii cu privire la persoanele cărora le-au fost alocate IP-urile de la care s-au efectuat plăţi on-line pe conturile societăţiilor româneşti aparente importatoare de mărfuri; totodată s-au solicitat informaţii cu privire la societăţile comerciale implicate, înmatriculate pe teritoriile acestor state membre, respectiv M.M.M SRO, E.E.T.SRO, I.V.K. - Ungaria, H.F. FFT - Ungaria, S. KFT - Ungaria, E.E.T.- Slovacia, RAJA GSM - Ungaria, I.C.E.ZRT- Ungaria, E.I. KFT - Ungaria şi A.D.H. KTF, inclusiv stabilirea relaţiilor comerciale intracomunitare, livrări si achiziţii, în perioada 2013-2015.

Autorităţile slovace au răspuns parţial la cererea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală ce le-a fost adresată, arătând în esenţă că operatorul local S.C. Orange Slovensko A.S. nu poate furniza informaţii cu privire la I.P.-ul .......... întrucât a fost unul dinamic, iar datele cu privire la titular sunt arhivate pe o perioadă limitată, de numai 90 zile, iar cu privire la cel de-al doilea I.P. nu se cunosc detalii, nefiind alocat de S.C. Orange Slovensko A.S.

Cu privire la societatea M.M.M SRO s-a învederat că este administrată de trei persoane, J.F., R.G. şi T.L. (cetăţean maghiar). Singura persoană care a putut fi găsită a fost numitul J.F., acesta fiind audiat în calitate de martor şi arătând în cuprinsul declaraţiei că în urmă cu doi-trei ani, când locuia pe străzi, fiind şomer, a fost contactat de un prieten al cărui nume nu şi-l mai aminteşte care i-a prezentat un „domn necunoscut" cu care a mers la un notar, unde a semnat nişte hârtii, fiind răsplătit cu sume de bani exprimate în coroane şi euro. Ulteiror a aflat că are înmatriculate pe numele său 25 de societăţi comerciale, în cadrul cărora nu a prestat niciun fel de activitate, iar în România nu a fost niciodată, nu a desfăşurat niciun fel de afaceri pe acest teritoriu, nu a livrat şi nici nu a transportat bunuri în această ţară, el fiind în prezent calificat ca grădinar.

A mai arătat că nu le cunoaşte pe celelalte persoane alături de care figurează asociat în cadrul societăţii (f. 211, voi. 19)

Societatea E.E.T.SRO figurează în evidenţele autorităţilor slovace ca fiind înmatriculată pe numele cetăţenilor Jân Franek, R.G., J.C. şi G.K., primii doi fiind cetăţeni slovaci, iar ultimii cetăţeni maghiari. Se constată că cei doi cetăţeni slovaci figurează şi în cadrul M.M.M. SRO, ceea ce conduce la presupunerea rezonabilă a dezvoltării pe teritoriul Slovaciei a unei grupări infracţionale distincte, formată din cetăţeni maghiari şi slovaci, profilată pe înmatriculare de societăţi comerciale pe numele unor persoane de condiţie modestă, fără adăpost, această grupare având legături cu membrii grupării infracţionale din prezenta cauză, pe care îi alimentează cu mărfuri.

Autorităţile maghiare au răspuns la cererea de asistenţă judiciară internaţională în materie penală la data de 30.05.2017 (f. 32-222, voi. 20).

Din cuprinsul răspunsului primit a rezultat că suspectului G.A. i se alocă de providerul maghiar ATW Internet Kereskedelmi es Szolgaltato Kft. adresa de IP cu nr. .......... în baza contractului încheiat cu providerul maghiar de internet la data de 06.04.2015, chiar înainte de epuizarea activităţii infracţionale (f. 61 şi 68, vol 20).

M.J.a făcut refereire în cuprinsul declaraţiei sale la persoana suspectului, arătând că inculpatul O.S. a înfiinţat S.C. G.S. S.R.L. pe numele acestui "băiat foarte sărac" - aspecte ce corespund adevărului, S.C. G.S. S.R.L fiind administrată întocmai de asociatul unic G.A. .

Se constată aşadar că respectivul număr de IP fusese alocat anterior unor persoane neidentificate, posibil la rândul lor controlate de inculpatul O.S. sau colaboratori de-ai acestuia. Doar ulterior, după 06.04.2015, în baza contractului menţionat mai sus, acest IP a fost „preluat" în cadrul grupării, însă de o persoană modestă, cetăţeanul român G.A., sub coordonarea inculpatului. Ulterior datei de 06.04.2015 de la adresa de IP ........ alocată abonatului G.A. s-au mai efectuat numai trei plăţi, toate de pe contul S.C. E.C. S.R.L, una în valoare de 1300 lei către contabilul acestei societăţi, una pur simbolică, în valoare de 771 lei către bugetul de stat şi una de 248 lei către societatea de curierat S.C. G.L. S.R.L.

Este de retinut si imprejurarea că inculpatul figurează în notele informative ale Interpol, neclasificate (f. 145, vol. 14), din cuprinsul cărora rezultă că persoane fără adăpost de pe teritoriul Ungariei sunt „organizate" de inculpat pentru a înfiinţa în municipiul Oradea societăţi comerciale în scop infracţional, iar apoi aceste persoane sunt readuse în Ungaria pentru a se evita eventualele cercetări care ar putea fi desfăşurate pe teritoriul României.

Una din persoane apare cu numele de T.E., născut la ......... care la rândul său are rolul de a convinge alte persoane să participe la fraudă (în note se face trimitere şi la infracţiuni de înşelăciune prin contractare de credite bancare cu acte false).

Persoanele care figurează în aceste firme sunt remunerate în forinţi (circa 130.000 HUF), se cunoaşte că există înregistrată în România o firmă pe numele de T.E., iar acesta caută noi complici, până în prezent convingând alte 2 persoane să înregistreze firme pe numele lor, acestea fiind K.G., năsut la .......... în Budapesta (este reprezentantul legal al S.C. V.S. S.R.L.

Aceste note INTERPOL se coroboreaza cu declaraţiile luate în prezenta cauză, deosebit interes prezentând şi trimiterea, în aceste note informative, la autoturismul marca BMW Seria 5, autovehicul descris şi de persoanele audiate, care nu aveau cunoştinţă de aceste note informative ce pot fi valorificate ca înscrisuri în procesul penal, reprezentând mijloace de probă.

Inculpatul O.S. a fost, alături de numiţii T.G. şi B.A.G. iniţiator al grupării infracţionale organizate avand ca scop savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala.

Din probele administrate in cauza reiese ca inculpaţiii se cunosc între ei, existând o strânsă legătură, comunicare, respectiv coordonare, aşa cum rezultă – separat de declaraţia inculpatului B.A.G. care a arătat că îi cunoaşte pe ambii – cu precadere din cuprinsul informaţiilor transmise de Banca Transilvania, mijloace de probă cu caracter obiectiv, în sensul că în intervale de timp foarte scurte, uneori chiar şi de 17 minute, se efectuează plăţi în cascadă banii fiind rulaţi prin patru conturi bancare deschise de patru societăţi comerciale diferite, cu asociaţi diferiţi, singurul element comun fiind acela că toate conturile sunt deschise la aceeaşi bancă - Banca Transilvania SA.

Astfel, deşi aparent nu ar exista nicio legătură între societăţile S.C. V.S.R.L., S.C. T.G.S.R.L., S.C. E.C. S.R.L. şi S.C. V.S. S.R.L., la data de 09.12.2014 suma de 129.520 lei a fost rulată în cascadă în doar 17 minute pe următorul circuit: S.C. V.S.R.L. (societate plătitoare a sumei de 129.520 lei operaţiune efectuată la orele 16:16,09) - S.C. T.G.S.R.L. (care de îndată ce primeşte banii plăteşte aceeaşi sumă la orele 16:23,23 sec.) -  S.C. E.C. S.R.L. (care după 1 minut şi 9 secunde, mai exact la orele 16:24,32 sec. efectuează la rândul ei plata) şi S.C. V.S. S.R.L., care la 2 minute şi 2 secunde de la momentul efectuării plăţii efectuează un schimb valutar de 42.500 euro şi externalizează banii plătind această din urmă sumă, la orele 16:33,24 sec. către societatea slovacă H. SRO, efectuând virament bancar către banca VSEOBECNA UVEROVA BANKA A.S, aceasta imprejurare dovedind fara putinta de tagada coordonarea şi comunicarea între membrii grupării infractionale.

Analizând materialul probator administat in cauza, astfel cum s-a expus in precedent, tribunalul constata ca probele administrate în prezenta cauza au aptitudinea de a înlatura prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza inculpatul O.S., si fundamenteaza concluzia, dincolo de orice dubiu rezonabil, ca inculpatul a savarsit faptele pentru care s-a pus in miscare actiunea penala impotriva sa si a fost trimis in judecata.

In ce priveste solicitarea reprezentantului Ministerului Public – Parchetul de pe langa ICCJ – DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti formulata in sedinta din data de 20.08.2018 privind schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute in sarcina inculpatului O.S., din infractiunile prev de art 367 alin 1, 2 si 3 C pen si art 48 C pen, rap la art 9 alin 1 lit c , alin 2 si 3 din Legea 241/2005, cu aplic art 35 alin 1 C pen , ambele cu aplic art 38 alin 1 C pen, in infractiunile prev de art 367 alin 1, 2 si 3 C pen si art  48 C pen, rap la art 9 alin 1 lit c , alin 3 din Legea 241/2005, cu aplic art 35 alin 1 C pen , ambele cu aplic art 38 alin 1 C pen., tribunalul o va admite, avand in vedere faptul ca in sarcina inculpatului a fost retinut un prejudiciu in cuantum de 4947600 lei, mai mare de 500000 euro, in echivalentul monedei nationale la data savarsirii faptelor, neimpunandu-se retinerea concomitenta si a dispozitiilor alin 2 al aceluiasi articol.

În drept, fapta O.S., care în aceeaşi perioadă, a controlat alături de alte persoane, printre care suspecţii G.A. şi R.Z., dar şi alte persoane neidentificate până în prezent, activitatea S.C. E.C. S.R.L, S.C. V.S. S.R.L, S.C. T.E. S.R.L. şi S.C. G.E.T. S.R.L., efectuând scriptic importuri de mărfuri pe aceste societăţi, care prezintă comportament fiscal inadecvat, tip „fantomă" şi care acumulează datorii la bugetul de stat, fiind interpuse pe primele două niveluri de tranzacţionare, facilitând înregistrarea în evidenţele contabile ale al S.C. W.S. GSM S.R.L şi S.C. T.G.S.R.L a 74 de facturi fiscale ce atestau operaţiuni comerciale fictive, fapte comise în scopul favorizării beneficiarului final S.C. V.S.R.L către care ajung importurile, asigurându-se pe această cale deducerea frauduloasă, de această din urmă societate, a taxei pe valoare adăugată şi influenţându-se în mod nelegal baza de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, înlesnindu-se producerea în dauna bugetului general consolidat al statului a unui prejudiciu total în cuantum de 4.947.600 lei (din care 2.968.560 lei a reprezentat-o taxa pe valoare adăugată, iar 1.979.040 lei impozitul pe profit), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. şi ped. de art. 48 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. „c" alin. şi (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 poate avea ca subiect activ administratorul de fapt al societăţii, iar nu numai administratorul de drept al societăţii, întrucât legea nu prevede calitatea subiectului activ şi nu condiţionează existenţa infracţiunii de săvârşirea faptei de către o persoană care are o anumită calitate, cum este cea de administrator de drept al societăţii, ceea ce s-a retinut si in cauza.

Participaţia este posibilă şi presupune, în cazul complicităţii, efectuarea de acte de sprijin în evidenţierea în contabilitate a unor operaţiuni fictive.

Elementul material constă în fapta de a evidenţia în acte contabile sau alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni legale ori de a evidenţia alte operaţiuni fictive.

Elementul material se poate realiza printr-o fapta comisivă - evidenţierea de cheltuieli care au avut la bază operaţiuni nereale.

Pe baza acestor acte nejustificative false se operează apoi în celelalte documente contabile cheltuieli nereale, evident cu consecinţa diminuării venitului net şi, implicit, a diminuării obligaţiilor fiscale către stat.

Urmarea imediată constă în diminuarea obligaţiilor fiscale către stat prevăzute de lege.

Raportul de cauzalitate rezultă ex re.

Forma de vinovăţie cerută de textul incriminator este intenţia directă calificată prin scop, fapta săvârşindu-se în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Consumarea infracţiunii are loc odată cu săvârşirea acţiunii incriminate, adică odată cu consemnarea în actele contabile sau în alte documente legale de cheltuieli care au la baza operaţiuni nereale ori a altor operaţiuni fictive.

Infracţiunea se prezintă sub o singura modalitate normativă, aceea de evidenţiere, care poate fi realizată practic sub diverse forme.

Faptele aceluiaşi inculpat, care în perioada 13.03.2013 -26.03.2015, a constituit alături de numiţii T.G., T.S., I.P.H. şi B.A.G., respectiv suspecţii G.A. şi R.Z., un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni de evaziune fiscală, cu scopul de a favoriza din punct de vedere fiscal beneficiarul final S.C. V.S.R.L., prin crearea aparenţei achiziţionării de pe piaţa internă a unor mărfuri care în realitate proveneau din achiziţii intracomunitare, în scopul deducerii frauduloase a TVA şi influenţării nelegale a bazei de impozitare, cu implicaţii directe asupra modului de stabilire a impozitului pe profit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, prev. şi ped. de art. 367 alin. (1) , (2) şi (3) C. pen.

Din probele administrate in cauza rezulta ca a fost realizat elementul material al laturii obiective a acestei infractiuni, avand in vedere ca in cadrul acestui grup fiecare inculpat avea un rol prestabilit, existand si o ierarhie, trasaturile legale ale grupului organizat , respectiv continuitatea activitatii infractionale si ierarhizarea membrilor grupului fiind indeplinite

Grupul constituit de catre inculpati a fost format din 7 persoane, a actionat coordonat o perioada mare de timp in scopul comiterii de infractiuni de evaziune fiscala . Caracterul organizat al grupului rezulta si din complexitatea activitatilor desfasurate , prin implicarea mai multor persoane , pe paliere diferite, toate activitatile desfasurate fiind orientate catre favorizarea beneficiarului final SC V.SRL si obtinerea de catre membrii grupului de avantaje materiale consistente.

Forma de vinovăţie cerută de textul incriminator este intenţia directă calificată prin scop – savarsirea de infractiuni.

Pe cale de consecinţă, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.396 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că, dincolo de orice îndoială rezonabilă, se constată că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat, instanţa va dispune condamnarea acestuia .

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Instanţa constată că, prin insasi natura acestora infractiunile deduse judecatii sunt infractiuni grave aspect decelat din insusi elementul material al laturii obiective dar si din tratatentul sanctionator prevazut de legiuitor, sunt fapte antisociale cu reale rezonante negative in viata sociala.

Astfel, in cauza , tribunalul va avea în vedere perioada indelungata in care s-a desfasurat activitatea infractionala , implicarea unui numar mare de persoane in aceasta activitate, prejudiciul insemnat cauzat bugetului de stat, aceste imprejurari fiind avute în vedere la stabilirea stării de pericol pentru ordinea publică .

 Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării pedepsei, astfel încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii ( privativă sau neprivativă de libertate ) şi a duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă , în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei. Modul de comitere a infracţiunilor retinute in sarcina inculpatului, cuantumul prejudiciului produs prin activitatea infractionala a acestuia , sunt elemente care nu pot fi omise şi care trebuie să fie riguros evaluate de către instanţă în alegerea pedepselor care vor fi aplicate inculpatului.

 Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât şi asupra altor persoane, care văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situaţia de a reflecta asupra  propriei lor comportări viitoare şi de a se abţine de la săvârşirea de infracţiuni. Numai o pedeapsă justă şi proporţională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât şi finalitatea acesteia, prevenţia generală şi specială înscrise în Codul penal român.

Gravitatea concretă a unei activităţi infracţionale trebuie stabilită consecutiv unui examen cuprinzător al tuturor elementelor interne, specifice faptei şi inculpatului.

Faptele săvârşite, sunt de o gravitate ridicata, tribunalul apreciind că pentru  inculpat, resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unor pedepse cu inchisoarea, executate în regim privativ de libertate, astfel încât îl va condamna pe inculpatul O.S.,  in baza art 367 alin 1 , 2 si 3 NCPP la pedeapsa de 3 (trei) ani  inchisoare pentru săvârşirea infractiunii de constituirea unui grup infractional organizat, fapta din perioada 13.03.2013-26.03.2015.

În baza art 48 C pen, rap la art 9 alin 1 lit c , alin 3 din Legea 241/2005, cu aplic art 35 alin 1 NCPP, il va condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 9 (noua) ani inchisoare pentru săvârşirea infractiunii de  complicitate la evaziune fiscala in forma continuata, fapta din perioada 13.03.2013-26.03.2015.

In ce priveste pedepsele complementare, instanta constata ca aplicarea acestora este obligatorie , conform art 9 din Legea 241/2005. Tribunalul reţine că natura faptelor săvârşite, reflectând o atitudine de sfidare de către inculpat a unor valori sociale importante, relevă existenţa unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b),, dar şi a dreptului de a ocupa funcţia de administrator în cadrul vreunei societăţi comerciale.

Prin urmare, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi cel de a ocupa funcţia de administrator în cadrul vreunei societăţi comerciale vor fi interzise inculpatului O.S. , după executarea fiecarei pedepse principale.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., va  interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat , precum si dreptul de a detine calitatea de administrator al unei societati comerciale de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a fiecarei pedepse principale aplicata inculpatului.

Tribunalul constata ca faptele pentru care a fost condamnat inculpatul au fost savarsite in concurs real, prev de art 38 alin 1 C pen.

In baza art 39 alin 1 lit b C pen, va contopi cele doua pedepse de 3 ani inchisoare si de 9 ani inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare, la care se va adauga un spor de 1/3 din cealalta pedeapsa (3 ani inchisoare), rezultand  pedeapsa totala de 10 (zece) ani  inchisoare, pe care inculpatul O.S. o va executa in regim privativ de libertate.

În baza art 45 alin 3 lit a C pen, rap la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,  precum si dreptul de a detine calitatea de administrator al unei societati comerciale, pe o perioadă de 5 ani dupa executarea pedepsei rezultante a inchisorii.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat , precum si dreptul de a detine calitatea de administrator al unei societati comerciale de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.

In baza art 399 alin 1 C pr pen, va mentine masura arestarii preventive a inculpatului  O.S. constatand ca aceasta este in continuare proportionala cu scopul dispunerii sale, necesara in vederea impiedicarii inculpatului de a mai savarsi alte infractiuni, pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In acest sens, Tribunalul retine ca sanctiunile aspre prevazute de legiuitor pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatului, fapte generatoare de insemnate prejudicii, releva gravitatea deosebita a acestora, iar datele care le circumstantiaza , astfel cum sunt evidentiate prin intregul probatoriu administrat in cursul urmaririi penale, pun in evidenta aspecte concrete care demonstreaza ca lasarea in libertate a inculpatului contureaza o stare de pericol, o reactie colectiva fata de infractiunile presupus savarsite, care, prin rezonanta lor, afecteaza echilibrul social firesc, creeaza o stare de indignare, de dezaprobare, de temere si insecuritate sociala, stimuleaza temerea ca justitia nu actioneaza suficient de ferm impotriva unor manifestari infractionale de accentuat pericol social si poate incuraja alte persoane sa comita fapte asemanatoare.

Totodată, tribunalul consideră că lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment, l-ar încuraja să părăsească teritoriul României, fiind cetăţean străin şi neavând nicio locuinţă sau reşedinţă pe acest teritoriu.

Având în vedere prevederile art. 202 al. (3) C. proc. pen. şi stadiul procesual, se constată că măsura arestării preventive a inculpatului O.S. este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse acestui şi este necesară în scopul înlăturării stării de pericol pentru ordinea publică.

Măsura preventivă a arestării preventive respectă şi cerinţele Convenţiei europene a drepturilor omului în privinţa privării de libertate. Astfel, tribunalul apreciaza că există indicii temeinice care rezulta din probe, care conturează bănuiala rezonabilă, în sensul art. 5 pct. 1 lit. „c” din Convenţie, că inculpatul a săvârşit infracţiunile ce au format obiectul punerii în mişcare a acţiunii penale.

În raport cu prevederile art. 5 din Convenţie, privarea de libertate este admisă atunci când ea este făcută pentru că există motive plauzibile de a bănui o persoană că a săvârşit o infracţiune sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârşirii de noi infracţiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, desfăşurarea în bune condiţii a procesului penal.

In baza art 404 alin 4 lit a C pr pen , rap la art 72 alin 1 C pen, va deduce din pedeapsa aplicata perioada retinerii si arestarii preventive  de la 05.07.2017  la zi.

In baza art 25 alin 3 C pr pen, va dispune desfiintarea urmatoarelor inscrisuri (enumerate la filele 10-12 din rechizitoriu): facturi fiscale nr 6/10.08.2014, nr 7/16.10.2014, nr 9/28.10.2014, nr 12/11.11.2014, nr 11/04.11.2014, nr 13/22.11.2014, nr 14/27.11.2014, nr 15/28.11.2014, nr 17/03.12.2014, nr 20/16.12.2014, nr 21/18.12.2014, nr 24/23.12.2014, nr 25/06.01.2015, nr 26/09.01.2015, nr 27/13.01.2015, nr 28/16.01.2015, nr 29/20.01.2015, nr 30/24.01.2015, nr 33/05.02.2015, nr 36/17.02.2015, nr 37/18.02.2015, nr 39/12.03.2015, nr 40/14.03.2015, nr 43/26.03.2015, nr 1/14.08.2014, nr 2/18.08.2014, nr 3/19.08.2014 nr 5/09.09.2014, nr 8/20.10.2014, nr 12/13.03.2013, nr 43/01.05.2013, nr 51/07.05.2013, nr 62/20.06.2013, 94/02.07.2013, nr 110/05.08.2013, nr 129/14.09.2013, nr 149/25.09.2013, nr 165/14.10.2013, nr 15/07.11.2013, nr 27/03.12.2013, nr 41/10.01.2014, nr 46/10.02.2014 nr 51/10.03.2014, nr 54/15.04.2014, nr 57/02.05.2014, nr 58/02.05.2014, nr 59/02.05.2014, nr 60/02.05.2014, nr 61/02.05.2014, nr 62/02.05.2014, nr 16/08.04.2013, nr 20/23.04.2013, nr 24/29.04.2013, nr 26/03.05.2013, nr 28/28.05.2013, nr 29/29.05.2013, nr 31/15.06.2013, nr 34/19.06.2013, nr 42/11.07.2013, nr 47/27.07.2013, nr 50/28.08.2013, nr 56/10.09.2013, nr 61/02.10.2013, nr 66/31.10.2013, nr 70/23.11.2013, nr 73/27.11.2013, nr 78/05.12.2013, nr 80/07.12.2013, nr 84/15.12.2013, nr 86/15.12.2013, nr 88/19.12.2013, nr 96/05.02.2014, nr 107/27.03.2014, 109/15.04.2014.

În ceea ce priveşte latura civilă, tribunalul constată că persoana vătămată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Prahova s-a constituit parte civilă în cauză  cu suma de 11.400.717 lei (fila 146, vol. 19).

In cuprinsul actului de sesizare al instantei s-a retinut ca prejudiciul produs de inculpatul O.S. în dauna bugetului general consolidat al statului a fost în cuantum de 4.947.600 lei (din care 2.968.560 lei a reprezentat-o taxa pe valoare adăugată, iar 1.979.040 lei impozitul pe profit), opinandu-se ca există presupunerea rezonabilă că prejudiciul evaluat de Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a fost „dublat", acesta fiind reţinut atât în sarcina societăţilor cu comportament fiscal inadecvat, cât şi în sarcina beneficiarului final S.C. V.S.R.L..

Potrivit art.1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

Potrivit literaturii şi practicii judiciare în materie, pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite, în mod cumulativ, următoarele condiţii: fapta ilicită, prejudiciul produs ca urmare a faptei ilicite, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui care a cauzat prejudiciul.

Tribunalul retine ca in cauza, prejudiciul produs de catre inculpat prin activitatea infractionala retinuta in sarcina sa este de 4947600 lei si nu de 11.400.717 lei asa cum a evidentiat in mod eronat partea civila , care a retinut acelasi prejudiciu atat in sarcina beneficiarului final SC V.SRL , cat si a societatilor furnizoare. Or, este de retinut ca autorii si complicii raspund solidar pe latura civila fata de partea civila.

Astfel, tribunalul retine ca in cauză sunt îndeplinite, în mod cumulativ, toate cele patru condiţii necesare angajării răspunderii civile delictuale a inculpatului, asa incat, in baza  art. 397 alin. 1 C.p.p rap la art 25 C pen , admite in parte in acţiunea civilă promovată de partea civilă Ministerul Finantelor Publice – Agentia Nationala de Administrare Fiscala  şi obliga inculpatul  la plata sumei de 4.947.600 lei (2968560 lei reprezentand TVA si 1979040 impozit pe profit ), precum si la plata obligatiilor fiscale acccesorii , in conditiile Codului de Procedura Fiscala .

Deopotriva, tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor art 11 din Legea 241/2005 , in cazul in care s-au savarsit infractiuni prevazute de aceasta lege , luarea masurilor asiguratorii este obligatorie, insa aceasta masura nu a fost dispusa in cauza, nefiind identificate bunuri in patrimoniul acestuia.

Tribunalul are in vedere argumentele expuse de Inalta Curte de Casatie si Justitie la examinarea recursului în interesul legii formulat de Curtea de Apel Brașov vizând obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în cauzele penale aflate în cursul judecății, atunci când din verificările efectuate a rezultat că inculpatul nu are niciun bun în proprietate (Decizia nr. 19/2017 publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017) in sensul ca „Atunci când se instituie măsuri asigurătorii în procesul penal nu este necesar să se indice sau să se dovedească ori să se individualizeze bunurile asupra cărora se înființează măsura asigurătorie.”

Astfel, in baza art 404 alin 4 lit c C pr pen, rap la art 11 din Legea 241/2005  va institui masura asiguratorie asupra tuturor bunurilor mobile si imobile prezente si viitoare ale inculpatului, pana la concurenta valorii prejudiciului retinut in sarcina ionculpatului..

In baza art 13 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, se va comunica prezenta hotarare in termen de 15 zile de la ramanerea definitiva la Oficiul National al Registrului Comertului, in vederea inregistrarii cuvenitelor mentiuni

În sfârşit, având în vedere soluţia de condamnare a inculpatului, în baza art.274 alin.1 Cod proc. penală, instanţa urmează să dispună obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi faza de judecată, în cuantum de 2000 lei.

Domenii speta

Spete similare